7,853 matches
-
cei în cauză, s-au făcut sau nu vinovați de vreo ilegalitate în timpul șederii pe teritoriul Franței. Evident că, personal, cunosc dificultățile imense cu care s-a lucrat și se lucrează cu reprezentanții aparținând etniei țigănești, dar mai ales cu țiganii înșiși. <footnote Datorită atribuțiilor ce îmi reveneau în calitate de șef al Departamentului Mass Media Relații internaționale am avut contacte permanente cu ziariștii locali, corespondenții ziarelor, posturilor de radio și televiziune centrale, ca și cu unii ziariști străini sau corespondenți de presă
Problema țigănească, motiv de reactivare a unor politici fasciste. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_449]
-
să accepte vreun argument pe care îl foloseam pentru a le explica, onest, cauza situației în care se ajunsese la situațiile constate sau inventate de ei. Nu m-ar mira, ca în prezent, între contestatarii atât de virulenți ai prezenței țiganilor în Europa Occidentală, să se numere chiar și unii dintre cei care, nu cu mult timp în urmă, insistau, în mod neelegant și primitiv, să ne pună la zid și să ne dea lecții în privința modului în care trebuia soluționată
Problema țigănească, motiv de reactivare a unor politici fasciste. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_449]
-
Europa Occidentală, să se numere chiar și unii dintre cei care, nu cu mult timp în urmă, insistau, în mod neelegant și primitiv, să ne pună la zid și să ne dea lecții în privința modului în care trebuia soluționată problema țiganilor. Dacă aș fi un cinic, ceea ce nu sunt, aș vrea să-i întreb pe respectivii justițiari occidentali, de ce nu fac eia mai mult sau ceea ce este necesar pentru a soluționa cum se cuvine dificila și spinoasa problemă țigănească, mai ales
Problema țigănească, motiv de reactivare a unor politici fasciste. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_449]
-
fi un cinic, ceea ce nu sunt, aș vrea să-i întreb pe respectivii justițiari occidentali, de ce nu fac eia mai mult sau ceea ce este necesar pentru a soluționa cum se cuvine dificila și spinoasa problemă țigănească, mai ales acum, când țiganii sunt prezenți în țările lor și când au posibilitatea neîngrădită de a face dovada umanismului politicii pe care o promovează și a interesului lor mult trâmbițat, cu privire la respectarea drepturilor omului și la asigurarea condițiilor decente pentru ceea ce ei numeau, la
Problema țigănească, motiv de reactivare a unor politici fasciste. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_449]
-
la cer, nu numai neajunsurile crase, ci, în primul rând, modul iresponsabil în care sunt tratați în Europa, la început de mileniul III, niște cetățeni europeni, căci, spre deosebire de perioada când eu eram terorizat de pseudo justițiarii continentului pe această temă, țiganii erau doar cetățeni români, nu și cetățeni europeni cu drept de liberă deplasare, neîngrădită de nimeni și de nimic, în orice parte a spațiului Schengen. Oare, azi, domnilor ziariști, nu vă deranjează mizeria și sărăcia în care-i obligați să
Problema țigănească, motiv de reactivare a unor politici fasciste. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_449]
-
țările dvs., și pe care altă dată îi încurajați de aparenta dumneavoastră susținere inclusiv că sunt bine veniți să trăiască în țările unde ei sunt amprentați, unde li se distrug locuințele și de unde sunt obligați să plece doar pentru că sunt țigani? De ce nu reacționați și acum, domnilor, cu aceeași intransigență ca pe vremuri, când vă permiteați să ne dați lecții, să ne jigniți și să ne acuzați de toate păcatele lumii? Oare, astăzi, țările care se pretind democratice, nu mai au
Problema țigănească, motiv de reactivare a unor politici fasciste. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_449]
-
inclusiv împotriva evreilor. De altfel, chiar în perioada în care Nicolas Sarkozy își punea în aplicare politica lui reacționară de tip fascist, un europarlamentar ungur, membru al Partidului Jobbik, de extremă dreaptă din Ungaria, propunea, ca o soluție pentru problema țiganilor, adunarea acestora în lagăre, probabil, în vederea exterminării lor, așa cum ne amintim că au mai făcut autoritățile ungurești de foarte multe ori de-a lungul sec. XX. Pentru cei care, eventual, n-ar cunoaște acest adevăr, le reamintim că, la terminarea
Problema țigănească, motiv de reactivare a unor politici fasciste. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_449]
-
viabilă perpetuarea unei atitudini indiferente și unilateral critice într-o problemă de maxim interes pentru întregul nostru continent. Nu cred că o astfel de politică ar reprezenta o reușită, atâta vreme cât ar continua să nu se țină cont de faptul că țiganii există, în primul rând, ca mentalitate și aparțin unui spațiu îndepărtat (spațiul asiatic), iar toate măsurile ce sunt eventual avute în vedere trebuie să pornească de la realitatea de necontestat privind ostilitatea și conservatorismul țigănesc, care nu le permit acestora să
Problema țigănească, motiv de reactivare a unor politici fasciste. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_449]
-
superiori și responsabili, exclusiv, față de spiritualitatea neamului din care provin. De aici și atitudinea de ostilitate permanentă și vădită, îndreptată sistematic împotriva popoarelor europene. A establishment-ului, a culturii, civilizației, dar și a cetățenilor acesteia. Neintegrarea, până în acest moment, a țiganilor în Europa, poate fi explicată, în primul rând, pornind de la această realitate, ca și de la modul pompieristic în care s-a înțeles, în unele momente, a fi implementată politica de integrare a țiganilor nu în România, Franța sau Italia, ci
Problema țigănească, motiv de reactivare a unor politici fasciste. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_449]
-
cetățenilor acesteia. Neintegrarea, până în acest moment, a țiganilor în Europa, poate fi explicată, în primul rând, pornind de la această realitate, ca și de la modul pompieristic în care s-a înțeles, în unele momente, a fi implementată politica de integrare a țiganilor nu în România, Franța sau Italia, ci în general în Europa. Chiar dacă risc a fi etichetat în fel și chip de unii așa ziși pudibonzi, care refuză să vadă adevărul, afirm că procesul de integrare a țiganilor în Europa trebuie
Problema țigănească, motiv de reactivare a unor politici fasciste. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_449]
-
de integrare a țiganilor nu în România, Franța sau Italia, ci în general în Europa. Chiar dacă risc a fi etichetat în fel și chip de unii așa ziși pudibonzi, care refuză să vadă adevărul, afirm că procesul de integrare a țiganilor în Europa trebuie să pornească de la constatarea efectului nefast pe care-l are consecvența cu care-și apără specificul etnic și caracterul lor refractar față de orice măsuri și demersuri economice, educa ț ionale, politice, religioase etc. . Cu alte cuvinte, țiganii
Problema țigănească, motiv de reactivare a unor politici fasciste. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_449]
-
țiganilor în Europa trebuie să pornească de la constatarea efectului nefast pe care-l are consecvența cu care-și apără specificul etnic și caracterul lor refractar față de orice măsuri și demersuri economice, educa ț ionale, politice, religioase etc. . Cu alte cuvinte, țiganii sunt și au rămas atașați cu fanatism de originea lor asiatică și refuză cu obstinație să-și asume și să respecte alte valori sau legi sau instituțiile care le adoptă și veghează la respectarea lor. Nu pentru că nu le înțeleg
Problema țigănească, motiv de reactivare a unor politici fasciste. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_449]
-
și să respecte alte valori sau legi sau instituțiile care le adoptă și veghează la respectarea lor. Nu pentru că nu le înțeleg, ci pentru că le consideră străine de ființa și specificul lor etnic. Până nu se va înțelege acest adevăr, țiganii vor continua să rămână o problemă atât în România, cât și în orice țară europeană.
Problema țigănească, motiv de reactivare a unor politici fasciste. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_449]
-
dintre cele peste 60 de partide din România înregistrate la Tribunalul Municipiului București. Unele au fost radiate în timp, altele au fuzionat, iar multe și-au schimbat denumirile inițiale de-a lungul vremii. 54. PARTIDUL RENAȘTERII NAȚIONALE (PRN) 55. PARTIDUL ȚIGANILOR DIN ROMÂNIA - s-a respins cererea de reînregistrare a acestui partid 56. PARTIDUL DREPTĂȚII SOCIALE (PDS) 57. PARTIDUL NOUĂ REPUBLICĂ, denumirea completă a partidului - denumirea prescurtata: «Nouă Republică». 58. PARTIDUL NAȚIONAL AL MEDIULUI 59. PARTIDUL UNIUNEA CREȘTIN DEMOCRATĂ DIN ROMÂNIA
Listă partide din România înregistrate la TMB: PSD-CTP, PPPSDTR, Partidul Comuniștilor (Nepeceriști), MV-DA sau EMNP-PPMT, câteva exemple by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/21896_a_23221]
-
cândva unul dintre cele mai renumite din Capitală. În zilele noastre, „Big-ul” și-a pierdut din strălucire și a rămas doar numele de el. Nume care de altfel este atribuit întregii zone. Intrarea propriu-zisă în magazin este păzită de țigani. Unii dintre ei își încearcă soneriile telefoanelor de ultimă generație, iar dacă îți suprind privirea te abordează pe loc: „Nokia, băiatu’?”. Pe de altă parte, sunt prădătorii. Lor nu le e frică de nimeni și de nimic. Umblă prin zonă
BIG Berceni, paradisul contrabandei din Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/22142_a_23467]
-
avut un nivel decent de cultură, tânărul acesta ar fi fost un pamfletar redutabil, fiindcă avea asemenea stofă. închei portretul tânărului român stabilit la Veneția, întrucât articolul meu are un alt scop. Aș fi vrut să vorbesc aici și despre țiganii români, cu figuri lombroziene, așa-ziși muzicanți, care sufocă metrourile pariziene, precum și despre suratele lor ghicitoare în palmă care abundă în preajma Halelor și a Centrului Pompidou, dar mă opresc acum, ca să nu cad în simțăminte apocaliptice și ca să nu mi
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
dialog liber și erudit, o explicație și o subminare a lucrării de tip academic. Discuția se încheie firesc, așa cum a și început, motivul fiind epuizarea Kairos-ului: "Philologus: Și iată că, așa cum mi-ai promis, ai executat o frumoasă "roată a țiganului", revenind pe banda lui Möbius, de unde ai plecat, - la baroc. Philomela: Cu această ultimă volută, simt eu, caro mio Messer, că mi s-a cam terminat acel timp al oportunității, tempus speciale sau kao, în care mi-ai permis
Duet secund antifonic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16859_a_18184]
-
Constantin Țoiu Sept. 1975. Obsesia înmulțirii țiganilor. Restaurant Pescăruș. Orchestra. Toți îmbrăcați în negru, cu papion. Își încearcă instrumentele. Cacofonie interminabilă... Cel cu cavalul fumează; din cînd în cînd, se oprește, mai trage din țigare, apoi duce cavalul la buze și suflă restul de fum prin caval
Marchizul în răsărit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16863_a_18188]
-
pușcăriaș (categorii respinse în procent de 81, respectiv 80 la sută!), e de-a dreptul șocant să observi felul în care se raportează românii la etniile și rasele diferite. 62 la sută nu vor să-i aibă drept vecini pe țigani, 25 pe maghiari și 22 la sută pe evrei! Cifre absolut incredibile, mai ales la o populație care crede (68 la sută) că Uniunea Europeană reprezintă soluția ideală pentru România, iar aderarea la N.A.T.O. e considerată, cam în aceeași proporție
Xenofobia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17015_a_18340]
-
micilor ecrane!) nu e un simptom prea încurajator pentru sănătatea morală a societății românești. Când un faimos moderator de televiziune, avându-l drept invitat pe un nu mai puțin faimos senator-tribun, se dedau fără pic de jenă la diatribe împotriva țiganilor, militând, printre metaforele deocheate, pentru trecerea la soluții radicale, ceva nu e în regulă cu acest popor! Las deoparte faptul că doar 2 la sută din cei chestionați nu și i-ar dori drept vecini pe românii înșiși! Dacă aproximativ
Xenofobia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17015_a_18340]
-
e în regulă cu acest popor! Las deoparte faptul că doar 2 la sută din cei chestionați nu și i-ar dori drept vecini pe românii înșiși! Dacă aproximativ 7-8 la sută din populația țării e alcătuită de maghiari, dacă țiganii alcătuiesc 4-5 la sută, dacă alte naționalități formează încă vreo 2 la sută, ajungem la un total de aproximativ 15 la sută de non-români. Presupunând că cele două procente care-i resping pe români se recrutează din rândul acestora, ajungem
Xenofobia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17015_a_18340]
-
Margriet de Moor aici la Köln, se intitulează Ducele din Egipt și este tot o poveste de dragoste, din zilele noastre dar cu reverberații istorice, o dragoste care-i leagă dincolo de moarte pe olandeza Lucie de soțul ei Joseph, un țigan rătăcitor, care în fiecare primăvară își părăsește familia străbătînd Europa pentru a cîștiga bani... O carte minunată - au afirmat criticii din nou în fața acestei variante moderne a mitului eternei reîntoarceri. Ultimul roman, Întîlnirea, este aproape lipsit de acțiune; suspensul generat
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
are în plan simbolic o deosebită forță. Există și în alte cărți ale dvs. această intenție? M.M.: Da, cel de al treilea roman al meu are ca temă o relație matrimonială, o căsnicie dintre o tînără țărancă olandeză și un țigan. Or, figura acestuia din urmă este din nou tangentă la problematica alterității, a străinului: el este o persoană iubită, apropiată și totuși necunoscută pentru soția lui. Această carte am început-o în 1993, cînd războiul din Iugoslavia se afla într-
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
o țară mică, pașnică și prietenoasă față de străini. La noi însă nu există marile probleme care există în alte țări. Dar de atunci mi-am dat seama că de-a lungul unor generații întregi avem și noi străinii noștri, că țiganii trăiesc în mijlocul nostru, că ei au fost totdeauna foarte prost tratați de autoritățile olandeze. Această situație mi-a dat impulsul să scriu o carte pe această temă. Mi se pare interesant acum să discut cu dvs., care sunteți româncă, despre
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
foarte prost tratați de autoritățile olandeze. Această situație mi-a dat impulsul să scriu o carte pe această temă. Mi se pare interesant acum să discut cu dvs., care sunteți româncă, despre această carte. Știu că în România trăiesc mulți țigani, cred că vreo 2-3 milioane... R.B.:. Da, sunt țigani romi. M.M.: Țiganul meu este și el "rom", deși în Olanda trăiesc mai ales "sinti". Am optat pentru această identitate și pentru a face o legătură cu Europa Centrală. Mai pare
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]