KorAP: Find »[drukola/base=țigan & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...317 >

7,914 matches

Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731

al românilor contra țiganilor romi. Nicolae Gheorghe recunoaște deschis că doar țiganii au reușit, pt. că și-au inventat ONGuri care au păpat banii romilor. Iată interviul acordat de Nicolae Gheorghe (N.G.) lui Iuliu Rostas (I.R.), din cartea Rom sau Țigan: "N.G.: Și? Cine au reușit: romii sau țiganii? I.R.: Cred că de fapt ne prezentăm ca romi, nu poți prezenta ca țigani. PENTRU CĂ PROIECTUL EMANCIPATOR E ACELA DE ROM, PROIECTUL EMANCIPATOR NU E CEL DE ȚIGAN. N.G.: Proiectul emancipator al

ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1475249288.html [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
deschis că doar țiganii au reușit, pt. că și-au inventat ONGuri care au păpat banii romilor. Iată interviul acordat de Nicolae Gheorghe (N.G.) lui Iuliu Rostas (I.R.), din cartea Rom sau Țigan: "N.G.: Și? Cine au reușit: romii sau țiganii? I.R.: Cred că de fapt ne prezentăm ca romi, nu poți prezenta ca țigani. PENTRU CĂ PROIECTUL EMANCIPATOR E ACELA DE ROM, PROIECTUL EMANCIPATOR NU E CEL DE ȚIGAN. N.G.: Proiectul emancipator al cui? Cine e actorul politic care prezintă proiectul

ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1475249288.html [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
păpat banii romilor. Iată interviul acordat de Nicolae Gheorghe (N.G.) lui Iuliu Rostas (I.R.), din cartea Rom sau Țigan: "N.G.: Și? Cine au reușit: romii sau țiganii? I.R.: Cred că de fapt ne prezentăm ca romi, nu poți prezenta ca țigani. PENTRU CĂ PROIECTUL EMANCIPATOR E ACELA DE ROM, PROIECTUL EMANCIPATOR NU E CEL DE ȚIGAN. N.G.: Proiectul emancipator al cui? Cine e actorul politic care prezintă proiectul? I.R.: Activiștii romi. N.G.: Care sunt țigani. Majoritatea provenim dintre țigani, nu dintre romii

ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1475249288.html [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
din cartea Rom sau Țigan: "N.G.: Și? Cine au reușit: romii sau țiganii? I.R.: Cred că de fapt ne prezentăm ca romi, nu poți prezenta ca țigani. PENTRU CĂ PROIECTUL EMANCIPATOR E ACELA DE ROM, PROIECTUL EMANCIPATOR NU E CEL DE ȚIGAN. N.G.: Proiectul emancipator al cui? Cine e actorul politic care prezintă proiectul? I.R.: Activiștii romi. N.G.: Care sunt țigani. Majoritatea provenim dintre țigani, nu dintre romii „din neamuri”, tradiționalii . I.R.: Se definesc romi, se re-brand-uiesc ca romi. N.G.: Asta vreau

ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1475249288.html [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
prezentăm ca romi, nu poți prezenta ca țigani. PENTRU CĂ PROIECTUL EMANCIPATOR E ACELA DE ROM, PROIECTUL EMANCIPATOR NU E CEL DE ȚIGAN. N.G.: Proiectul emancipator al cui? Cine e actorul politic care prezintă proiectul? I.R.: Activiștii romi. N.G.: Care sunt țigani. Majoritatea provenim dintre țigani, nu dintre romii „din neamuri”, tradiționalii . I.R.: Se definesc romi, se re-brand-uiesc ca romi. N.G.: Asta vreau să spun, dar nu sunt neapărat recunoscuți ca romi „legitimi”." (Rom sau Tigan, pag 334, http://www.fundatia.ro

ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1475249288.html [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
poți prezenta ca țigani. PENTRU CĂ PROIECTUL EMANCIPATOR E ACELA DE ROM, PROIECTUL EMANCIPATOR NU E CEL DE ȚIGAN. N.G.: Proiectul emancipator al cui? Cine e actorul politic care prezintă proiectul? I.R.: Activiștii romi. N.G.: Care sunt țigani. Majoritatea provenim dintre țigani, nu dintre romii „din neamuri”, tradiționalii . I.R.: Se definesc romi, se re-brand-uiesc ca romi. N.G.: Asta vreau să spun, dar nu sunt neapărat recunoscuți ca romi „legitimi”." (Rom sau Tigan, pag 334, http://www.fundatia.ro/sites/default/files/ro 124 Rom

ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1475249288.html [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
14/ou-sont-passes-les-50-milliards-pour-les-roms 938780 Lăsându-i pe romi să fure sau să cerșească, fără să vă implicați în comunitățile sărace care au produs mafiile țigănești, vă faceți vinovați de păcatul lui Nicolae Gheorghe, maestrul vostru. Luați exemplul lui, și recunoașteți că sunteți țigani. Eventual rugați-l pe Soros să vă trimită bani pe numele de țigani, că romi nu aveți cum să fiți. Am prezentat publicului românesc o fațetă necunoscută a ONGisticii rrrome din ultimii 25 de ani. Referință Bibliografică: ISTORIA KASHTALEILOR ne

ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1475249288.html [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
vă implicați în comunitățile sărace care au produs mafiile țigănești, vă faceți vinovați de păcatul lui Nicolae Gheorghe, maestrul vostru. Luați exemplul lui, și recunoașteți că sunteți țigani. Eventual rugați-l pe Soros să vă trimită bani pe numele de țigani, că romi nu aveți cum să fiți. Am prezentat publicului românesc o fațetă necunoscută a ONGisticii rrrome din ultimii 25 de ani. Referință Bibliografică: ISTORIA KASHTALEILOR ne(o)- RRROMI / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2100, Anul

ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1475249288.html [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
Corola-blog/BlogPost/341197_a_342526

Fedea un frate de al ei, ce lucra de mulți ani ca pescar, era un bărbat înalt, puternic. Virgil îl privi preț de câteva clipe intimidat de statura atletică a acelui bărbat, și își aduse aminte cum în pușcărie un țigan înalt și gras pe nume Cercel îi făcea viața imposibilă spre amuzamentul celorlalți, totul până într-o zi când rămaseră singuri în baie și atunci se năpusti-se prin surprindere asupra lui Cercel doborându-l la pamânt din câteva lovituri

POVESTEA UNUI ÎNVINS (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1474796244.html [Corola-blog/BlogPost/341197_a_342526]
într-o zi când rămaseră singuri în baie și atunci se năpusti-se prin surprindere asupra lui Cercel doborându-l la pamânt din câteva lovituri de pumn. ,,Care-i treaba domnu bătăuș te mănâncă pielea,” spuse surâzând Fedea. Amintirea acelui țigan doborât de el îi dădu curaj și încercă să-l lovească pe Fedea cu pumnul prin surprindere după o tactică a sa ce în alte ocazii nu dăduse greș, însă Fedea îi respinse cu ușurință lovitura, și apoi îl lovi

POVESTEA UNUI ÎNVINS (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1474796244.html [Corola-blog/BlogPost/341197_a_342526]
Corola-blog/BlogPost/365745_a_367074

Vă dorim succes la punerea lor în aplicare! Pentru final, aveți un mesaj pe care doriți să-l adresați românilor din diaspora? Mihaela MIHAI: Românii din străinătate sunt o populație foarte pestriță, cu probleme și cu moduri de viață extreme: țigani, paria, cerșetori, dar și muncitori, aventurieri și, mai ales elite. Distanțat de destinul său și de destinul României, fiecare își cere dreptul la o viață mai bună, liberă. În tragedia românilor care s-au rupt de țară, suferă și cei

INTERVIU CU MIHAELA MIHAI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_interviu_gabriela_calutiu_sonnenberg_1354856142.html [Corola-blog/BlogPost/365745_a_367074]
Corola-blog/BlogPost/359190_a_360519

toate, vechea aristrocratie are și ea un reprezentat care știe să cânte la pian și să bea, două farmaciste fac tot timpul un balet sincron, cu Serafim se împrietenește un coleg negru, care se schimbă la față, se face alb, țiganii întrețin atmosferă, la înmormântare sau la sărbătoare, cu muzica tradițională. Secretarul organizației de bază se gândește la binele tururora și la al său. Toți sunt de fapt oameni cumsecade, care se ajută între ei, și fiecare își joacă rolul banal

UNDEVA LA PALILULA de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 480 din 24 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Viorel_roman_undeva_la_palilula_viorel_roman_1335251946.html [Corola-blog/BlogPost/359190_a_360519]
Corola-blog/BlogPost/348522_a_349851

Acasă > Versuri > Frumusețe > ȘATRA ( TREC ȚIGANII ) Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1901 din 15 martie 2016 Toate Articolele Autorului Trec paparudele pe drum, Țigani făloși, mustăți stufoase, O șatra se îndrepta, lin, Spre satul mic cu case joase. Se adumbresc sub coviltir Prunci sănătoși

ŞATRA ( TREC ŢIGANII ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1458070613.html [Corola-blog/BlogPost/348522_a_349851]
Acasă > Versuri > Frumusețe > ȘATRA ( TREC ȚIGANII ) Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1901 din 15 martie 2016 Toate Articolele Autorului Trec paparudele pe drum, Țigani făloși, mustăți stufoase, O șatra se îndrepta, lin, Spre satul mic cu case joase. Se adumbresc sub coviltir Prunci sănătoși cu pielea bruna, Un bulibașa, barbă-n brâu, Argonaut clădit din huma. E noapte... Focuri se aprind, Lângă fântână părăsita

ŞATRA ( TREC ŢIGANII ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1458070613.html [Corola-blog/BlogPost/348522_a_349851]
făloși, mustăți stufoase, O șatra se îndrepta, lin, Spre satul mic cu case joase. Se adumbresc sub coviltir Prunci sănătoși cu pielea bruna, Un bulibașa, barbă-n brâu, Argonaut clădit din huma. E noapte... Focuri se aprind, Lângă fântână părăsita, Țiganii cântă și petrec, O dansatoare-i dezgolita. Sub versantila Luna vin, Mici spiriduși cu barbă sura, Țiganii beau rachiu din ploști, Fără regrete sau măsură... Nu au nici țară, nici trecut, Monarhi sau dinaștii celebre, Din vântul stepelor, prodig, Au

ŞATRA ( TREC ŢIGANII ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1458070613.html [Corola-blog/BlogPost/348522_a_349851]
coviltir Prunci sănătoși cu pielea bruna, Un bulibașa, barbă-n brâu, Argonaut clădit din huma. E noapte... Focuri se aprind, Lângă fântână părăsita, Țiganii cântă și petrec, O dansatoare-i dezgolita. Sub versantila Luna vin, Mici spiriduși cu barbă sura, Țiganii beau rachiu din ploști, Fără regrete sau măsură... Nu au nici țară, nici trecut, Monarhi sau dinaștii celebre, Din vântul stepelor, prodig, Au adunat mii de vertebre. Sunt fiii buni ai unui timp Apus, demult, cu nepăsare... În ritm de

ŞATRA ( TREC ŢIGANII ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1458070613.html [Corola-blog/BlogPost/348522_a_349851]
vertebre. Sunt fiii buni ai unui timp Apus, demult, cu nepăsare... În ritm de tobe, vis trecut, Se arcuiește-o dansatoare. Simt adieri de vremuri vii, Se prăbușesc vechi catedrale, E-un timp păgân, lud, fericit, Religii noi devin formale. Țiganii?... Dorm sub coviltir, Spre dimineață, după nuntă, Pășesc tăcuți cu-al morții gir, Cu-n secol lumea-i mai cărunta... Nu au nici țară, nici trecut ( Monarhi ori dinaștii celebre ), Din vântul stepelor, prodig, Au adunat mii de vertebre. Mugurel

ŞATRA ( TREC ŢIGANII ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1458070613.html [Corola-blog/BlogPost/348522_a_349851]
cu-al morții gir, Cu-n secol lumea-i mai cărunta... Nu au nici țară, nici trecut ( Monarhi ori dinaștii celebre ), Din vântul stepelor, prodig, Au adunat mii de vertebre. Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografica: ȘATRA ( trec țiganii ) / Mugurel Pușcaș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1901, Anul VI, 15 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mugurel Pușcaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele

ŞATRA ( TREC ŢIGANII ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1458070613.html [Corola-blog/BlogPost/348522_a_349851]
Corola-blog/BlogPost/375859_a_377188

Acasă > Poeme > Devotament > O ROM THAI O LOLO MACHIO- PEȘTELE ȘI ȚIGANUL Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 1966 din 19 mai 2016 Toate Articolele Autorului O rom thai o lolo machio- peștele și țiganul Phanglimos nai mashkar lende! O lolo mashio jeanel O them kai leski dei kărdea-les, O

O ROM THAI O LOLO MACHIO- PEȘTELE ȘI ȚIGANUL de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1463663249.html [Corola-blog/BlogPost/375859_a_377188]
Acasă > Poeme > Devotament > O ROM THAI O LOLO MACHIO- PEȘTELE ȘI ȚIGANUL Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 1966 din 19 mai 2016 Toate Articolele Autorului O rom thai o lolo machio- peștele și țiganul Phanglimos nai mashkar lende! O lolo mashio jeanel O them kai leski dei kărdea-les, O rom na jeanel kana them și leș. Bisterdia o rom vi o anau le themes. Del duma o rom e shib kodole themeski, Tale bisterdia

O ROM THAI O LOLO MACHIO- PEȘTELE ȘI ȚIGANUL de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1463663249.html [Corola-blog/BlogPost/375859_a_377188]
vi o rom, vi o mashio meren hale. O mashio ande o len kai leski dei biandea-les, O rom silo halino peskere romendar, ande gajikane thema. Legătură nu e între ei! Somonul știe Țară unde mama lui l-a facut Țiganul nu știe nici dacă are țară. A uitat țiganul și numele aceleli țări. Vorbește țiganul limba acelei țări, Dar a uitat numele ei. Somonul este mai inteligent decât țiganul! De ce? Pt. că somonul știe unde mama sa L-a făcut

O ROM THAI O LOLO MACHIO- PEȘTELE ȘI ȚIGANUL de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1463663249.html [Corola-blog/BlogPost/375859_a_377188]
mashio ande o len kai leski dei biandea-les, O rom silo halino peskere romendar, ande gajikane thema. Legătură nu e între ei! Somonul știe Țară unde mama lui l-a facut Țiganul nu știe nici dacă are țară. A uitat țiganul și numele aceleli țări. Vorbește țiganul limba acelei țări, Dar a uitat numele ei. Somonul este mai inteligent decât țiganul! De ce? Pt. că somonul știe unde mama sa L-a făcut, și merge înapoi acolo să moară Și să facă

O ROM THAI O LOLO MACHIO- PEȘTELE ȘI ȚIGANUL de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1463663249.html [Corola-blog/BlogPost/375859_a_377188]
dei biandea-les, O rom silo halino peskere romendar, ande gajikane thema. Legătură nu e între ei! Somonul știe Țară unde mama lui l-a facut Țiganul nu știe nici dacă are țară. A uitat țiganul și numele aceleli țări. Vorbește țiganul limba acelei țări, Dar a uitat numele ei. Somonul este mai inteligent decât țiganul! De ce? Pt. că somonul știe unde mama sa L-a făcut, și merge înapoi acolo să moară Și să facă alți pui. A pus Dumnezeu mare

O ROM THAI O LOLO MACHIO- PEȘTELE ȘI ȚIGANUL de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1463663249.html [Corola-blog/BlogPost/375859_a_377188]
între ei! Somonul știe Țară unde mama lui l-a facut Țiganul nu știe nici dacă are țară. A uitat țiganul și numele aceleli țări. Vorbește țiganul limba acelei țări, Dar a uitat numele ei. Somonul este mai inteligent decât țiganul! De ce? Pt. că somonul știe unde mama sa L-a făcut, și merge înapoi acolo să moară Și să facă alți pui. A pus Dumnezeu mare înțelepciune în somon. Nu are limba peștele, dar știe unde este țara sa, Țiganul

O ROM THAI O LOLO MACHIO- PEȘTELE ȘI ȚIGANUL de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1463663249.html [Corola-blog/BlogPost/375859_a_377188]
țiganul! De ce? Pt. că somonul știe unde mama sa L-a făcut, și merge înapoi acolo să moară Și să facă alți pui. A pus Dumnezeu mare înțelepciune în somon. Nu are limba peștele, dar știe unde este țara sa, Țiganul are limba români, dar nu ascultă vocea ei, Umblă că un bețivan și moare înșelat, fără să știe că În fiecare zi patria să India îl cheamă prin limba să români. Puternic somonul, fără minte țiganul! Un lucru le este

O ROM THAI O LOLO MACHIO- PEȘTELE ȘI ȚIGANUL de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1463663249.html [Corola-blog/BlogPost/375859_a_377188]