285,616 matches
-
d-nei Mungiu de la...? (Telefil a uitat de unde). În fine, ignoră CNA că are de a face cu televiziuni particulare, în majoritate, cărora nu le poate impune o astfel de grilă politică? Memoria scurtă a CNA pe cheltuiala contribuabilului (telespectator) se ține. Dacă mai era nevoie de dovadă.
De la 20% la 33% by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14783_a_16108]
-
contrasensului existențial. Scriitorul se sfârșește pe un pat al suferinței, cu unică lui replică valabilă dată momentului cufundarii în moarte, fabulosul polifonic al poeziei sale. Datele înscrise pe foaia de gardă a fiecărui volum în parte și locul editării acestora, țin și ele de o biografie. A operei angajată în publicare. Ani, măsurați cu zecile, care întârzie prin pierderea ritmului apropierii cititorului de un scriitor pe care istoria zgomotoasă a timpului său este răspunzătoare de multe devoțiuni pierdute. Dar și a
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
cu pricina; sau că a cita cîteva versuri este tot una cu a le citi. Idee nefastă, pe care am mai condamnat-o, vorbind despre cultura mijlocitului. Cine nu citește nu merită. În al doilea rînd, contactul direct cu cartea ține de respectul pentru carte. N-are rost să te prefaci a citi. Lectura nu cunoaște înlocuitori. Nu toată lumea citește, dar cei care citesc se cuvine să știe că există reguli ale lecturii, o artă specifică, o istorie. Povestea cărților este
Pe înțelesul celor care citesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14786_a_16111]
-
Cătălin Constantin Între un balcanism blamat, dar savurat, și un Occident admirat, dar ținut la distanță, lumea din Craii de Curtea-Veche nu se hotărește niciodată. "Străbătui iar șiragul de saloane unde între toate florile afară de cele firești, dăinuia ca îmbălsămat, cu Olimpul său sulimenit și pastorala sa dulceagă, veacul galant. Dar, în cel mai
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
folosit-o de la bun început: balcanicii, întotdeauna contradictorii. Rămîne Pașadia apuseanul demn în port și vorbire? Cu siguranță, da. Confruntarea textului cu textul ne-a adus de unde am pornit. între un balcanism blamat, dar savurat, și un Occident admirat, dar ținut la distanță, lumea Crailor de Curtea-Veche nu se hotărăște niciodată. Cititorul care mai sus a sesizat contradicțiile textului e unul atent. Mult prea atent, pentru că portretele și textul trebuie privite complice, cu coada ochiului, în toată splendoarea echivocului lor. Ar
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
Așa că, să-i lăsăm să converseze cât au chef. Prezidentul a profitat de prilej (evervat, probabil, de săruturile din palmă trimise de antipaticul Năstase "activului" de la externe) pentru a reaminti că el rămâne marele șef. N-a pierdut prilejul să țină chiar o lecție de drept sui-generic, spunând cu glas tunător că puterea o dețin cei aleși și nu cei numiți în funcții... De-lemn-Năstase să fii și să nu înțelegi ce voia să spună șeful statului. în traducere liberă, filipica iliesciană
Diplomația lui Oblomov by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14787_a_16112]
-
aceste considerații confuze, asupra cărora ne-am oprit tocmai pentru că le-am găsit semnificative, se poate ușor desprinde o atitudine comună foarte multor oameni implicați în procesul literar de azi. Îndârjirea unora în a nu reconsidera literatura de până în 1989 ține mai mult de o motivație interioară, sentimentală, explicabilă numai până la un punct. Fiind și prozatoare, Maria-Luiza Cristescu vorbește despre autoimputare, deși simte prea bine că ceva nu e în regulă. De aceea avertismentul ei este incoerent și contradictoriu, uneori irelevant
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
al acestei Românii, plin de personalitate, de istorie literară și în același timp de derizoriu: Ticaul, mahalaua celebra a Iașilor. Nici o motivație nu e de găsit în poezie pentru toate aceste tribulații, lucru rar în istoria noastră literară. Poezia se ține singură, cu totul autonomă față de viață spectaculoasă pe care n-a folosit-o niciodată pe post de cîrja a inspirației. Poezia lui Mihai Ursachi este o poezie de relief constant, analiza cronologică a volumelor nu duce la descoperiri spectaculoase. Nu
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
de vedere etic. Elogiile și injuriile umbraliene au o anumita frivolitate și inconsistenta. Verdictele bio-bibliografice nu sînt urmate ori precedate de demonstrații elaborate și serioase, ci "se justifică", de cele mai multe ori, doar prin spectaculosul formulării. "Spiritele" și vorbele de duh țin loc de dovezi și conexiuni silogistice. Francisco Umbral se referă mai ales la maturitatea tîrzie a lui Cela, sub pretextul că acesta din urmă a scris el însuși despre adolescență și tinerețea să. De fapt, autorul insistă cu vanitate asupra
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
citi și observa se baza pe o știință inefabila a detaliului. Ispitita mereu de exhaustiv, n-avea cum să-și aștearnă pe hîrtie evocările ori ficțiunile; se pierdea în labirintul memoriei, cu voluptate, ce e drept, fiind probabil convinsă că ține în mînă un fir al Ariadnei. S-ar zice că se înșela. A rătăcit o viață prin labirintul memoriei și spiritului ei de observație. Formă cu Al. Ivasiuc un cuplu perfect complementar. El era omul ideilor generale, al ipotezelor, mereu
Tita by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14811_a_16136]
-
soției nepotului poetului spaniol, sau de casa locuită de Lucia la Paris, localizată entuziasmat. Ca și plăcerea lecturii, Alexandru Busuioceanu le gustă și pe acelea ale descoperirilor științifice, documentația și verificarea acestei documentații făcând parte din jurnalul pe care îl ține fiecărei lucrări pe care intenționează să o scrie. Poate părea exces din partea mea să insist asupra acestui subiect, dar nici nu am dreptul să trec ușor pe deasupra faptului că Alexandru Busuioceanu descoperă la un anticar și achiziționează pentru "un franc
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
insist asupra acestui subiect, dar nici nu am dreptul să trec ușor pe deasupra faptului că Alexandru Busuioceanu descoperă la un anticar și achiziționează pentru "un franc" o cărticică neștiută Nationalisme roumain du XIX-ème siècle, lecție de deschidere a unui curs ținut la Sorbona de Alex. A. C. Sturdza, elev al lui Hasdeu, autor al mai multor lucrări de literatură antică, premiate de Academia Franceză; sau un R. Kretzulescu care sub pseudonimul Rodolphe de Vézelay, publicase la sfârșitul secolului al XIX-lea, la
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
Cruciada copiilor), ambele axate pe structuri mitice, critica lui Victor Cubleșan, Horea Poenar și Claudiu Groza ("tănâra gardă"), activitatea lui Ion Mureșan, conducător al cenaclului Uniunii Scriitorilor, istoria literară concepută de Mircea Popa sau descoperirile lingvistice ale Irinei, Petraș ce țin de domeniul gender studies ("limba română ș...ț este cea mai sexuată dintre limbile europene" - pag. 127), sunt diverse repere incitante pe care autoarea le prezintă cititorului interesat de o radiografie culturală a Clujului. Flavia Teoc, Din Capitala Provinciei. Interviuri
Clujul literar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14815_a_16140]
-
și o cronică (ultimele apariții Eliade). Așteptăm cu interes numărul de la toamnă. * "Pe scriitorul, editorul și istoricul literar Pierre-Yves Souci l-am cunoscut în 1992 [...] În toamna acelui an participam prima oară la [...] Bienala Internațională de Poezie de la Liège. Am ținut atunci o comunicare care a impresionat asistența [...] Acea comunicare l-a determinat pe cunoscutul scriitor francez, de origine albaneză Ismail Kadare (cu care am rămas de atunci prieten) să mă invite pe terasa hotelului Holliday Inn la un dialog etc.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
bisericești, în sesiunea de transferări a cuvioșiilor lor. Altfel ar fi știut că Teodosie nu mai e Snagoveanul, ci Tomitanul și că, între timp, a jucat pe plajă o sfîntă slujbă de Paște pe care ar fi trebuit s-o țină în biserică. * EVENIMENTUL ZILEI ne asigură că faimosul nr. 2 al mineriadei din 1991 a fost localizat în Austria. E vorba de Silviu Popescu, cel care se dădea drept ofițer C.A.DA. * La capitolul Parlamentul visează și tot el
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
roșii cu mămăligă rece, aduse de popă și se Întinse, așa Îmbrăcat cum era, În patul tare, pe o saltea de paie de dânsul adormind. În somn se văzu Într-un spital de campanie printre răniți. Și se făcea, că ținea În mână un flaconaș din care turna câteva picături fiecărui bolnav ce-i Întindea paharul. Apoi după ce bolnavul Înghițea cu lăcomie licoarea se făcea că În spatele lui creșteau văzând cu ochii aripi. Și nu două aripi ca la Îngeri. Nu
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
fiul la apogeu: Quésta Donna!... Și Cucoana,... Madama asta! ce-o mai fi vrând... cum ar veni. Istorice, cuvintele, ca și celelalte rostite, atunci când aflase prima dată că feciorul ei va deveni împărat; Pourvu que ça durre. Numai de-ar ține!... Curios. Tot Domul, cu tunurile lui cu tot, nu face cât Letizia, care nici nu era decât o mamă... Și ea, văzută numai de un Artist! (va urma)
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14825_a_16150]
-
s-a bucurat de un real succes în rândurile cititorilor. în '91 m-am arătat și eu, ca atâția alții, interesat de cursurile de la Universitate ale Florentinei Vișan (ori de cele ale lui Radu Bercea, de filosofie indiană). Afișul era ținut, desigur, de Confucius și de Lao Zi, dar și de multe alte nume de referință pentru acest spațiu cultural. între timp s-au format câțiva traducători tineri, dintre cei mai perseverenți și mai competenți. Printre foarte puținii încă activi se
O ediție nouă a Cărții despre Tao by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14814_a_16139]
-
de la FRF, azil pentru reveniții din străinătate, lăsat la voia mîrlanilor ca Neaga (cum care, ăla cu scuipatul!), batjocorindu-și antrenorii cu experiență și dînd echipe mari pe mîna unor juni, fotbalul românesc nu mai există. Blaturile, cel puțin, îl țineau în viață. Aveam despre ce vorbi. Fără blaturi, cum ziceam, nu mai are nici sare, nici piper.
Fotbal fără blaturi by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14836_a_16161]
-
de bijuteriile de aur din casă. Lăsînd deoparte bijuteriile, de o valoare neprecizată, plus cele trei telefoane mobile, Cronicarul își pune întrebarea ce căutau atîția bani peșin în casa prefectului? Cînd ai atîția bani, folosești cărți de credit, nu-i ții la dospit în casă decît dacă ai de făcut plăți din mînă, fără știrea Fiscului. * Cum se face că numai CURIERUL NAȚIONAL, ziar al clanului Păunescu, a luat în serios declarația ministrului Industriilor că Bancorex a fost falimentată dinadins, nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
Mic dicționar filozofic apărută în Editura de stat pentru literatură politică în 1954, sub redacția lui M. Rozental P. Iudin. Se atrage atenția după pagina de titlu că... "reflectă hotărârile Congresului al XIX-lea al PCUS" (?!). În plus s-a ținut seama "și de observațiile critice și de părerile... primite din partea cititorilor" după publicarea primelor ediții. Printre inepții antologice și obsesii ce se apropie de patologic ajungem la articolul: "Cibernetică - pseudoștiință reacționară care a apărut în SUA după cel de-al
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
cu paradigmele biblice (Geneza, Deuteronomul), însă care se contaminează și de un rictus batjocoritor, valah: "Să nu mai fie flori/ Să crească-n colțul apei urdori/ Să sece izvorul/ Să se tîrîie norul/ Prin mlaștina inimii/ Portretul mării să-l ții/ În pod// Să-ți faci din șopîrle nod/ Și din alte tîrîtoare/ O tulpină de floare/ Gîndaci/ Să fie petale de maci/ Și craniile goale/ Locuri de încîntare/ Să cînți la spini/ Și notele să le combini/ Să iasă numai
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
indirect cititorilor că nu au alte mijloace pentru a veni în sprijinul lor. În România, ziarele nu mai sînt temute, ci doar urîte de puternicii zilei. Vorbesc de cele cîteva cotidiane care își merită numele de ziare independente, care se țin economic pe propriile lor picioare și care, în sfîrșit, sînt preocupate de statutul lor de a patra putere în stat. Nu aș avea nimic împotriva ziarelor cu tiraj confidențial dacă acestea ar încerca să răzbească lucrînd în interesul cetățeanului. Aceste
Avortonii mediatici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14837_a_16162]
-
primele zile îmi trecu aiureala specifică trecerii bruște dintr-un mediu în-tr-altul, încep să observ cu stupefacție - acesta-i cuvântul - că pe pereții vagonului nu sunt scrise reclame ci poezii în toată regula din lirica națională sau internațională. Mă ridic, ținându-mă bine de peretele vagonului care se hâțână tare fiind mai vechi decât metroul nostru și silabisesc versurile unui poet indian, al cărui nume nu am reușit să-l rețin, dar care scria așa, citez din memorie: Când ziua puternică
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14850_a_16175]
-
citit istoria metroului parizian, aveam să aflu că era vorba doar de un fragment, autorii lui invitându-te să continui povestea pe celelalte linii, ca și cum ele ar fi fost niște edituri rivale, dar de care nu se poate să nu ții seama. Și intru la Cluny în sfințenia medievală de muzeu care adăpostește La Dame à la licorne... În sala centrală, în semi-umbră tapiseriile de la finele secolului XV, lână și mătase. Mon seul désir..., a mon seul désir... Cele cinci simțuri
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14850_a_16175]