655 matches
-
000 -100.000.000 100.000.000 Anexă 10 MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR ȘI LOCUINȚEI BUGETUL FONDULUI SPECIAL AL DRUMURILOR PUBLICE pe anul 2002 - mii lei - Că- S Ți- A Program Influențe Program pi- u tlu l Denumirea 2002 (+/-) rectificat țol b Ar- i indicatorilor c ți- n a col e p a i ț ț o l ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── A B 1 2 3=2+1 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0012 VENITURI-TOTAL 10.195.156.923 -3.000.000.000 7.195.156.923 2512 I.
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 144 din 31 octombrie 2002 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145747_a_147076]
-
el este în apropiere. .2 Dată, ora. (UTC) și poziția navei în momentul efectuării observării. .3 Mesajul trebuie să cuprindă cât mai multe informații posibile privind: - presiunea barometrica, de preferință corectata (indicandu-se dacă ea este în milibari, milimetri sau țoli și dacă este corectata sau necorectată); - tendința barometrica (schimbările survenite în presiunea barometrica în cursul ultimelor trei ore); - direcția adevărată a vântului; - forță vântului (scară Beaufort); - starea mării (calmă, moderată, rea, foarte agitată); - hula (ușoară, moderată, puternică) și direcția adevărată
AMENDAMENTE din 5 decembrie 2000 la Convenţia internaţionala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147159_a_148488]
-
994 MILIBARI, TENDINȚA DE SCĂDERE 6 MILIBARI. VÂNT NV., FORȚA. 9, GRENURI PUTERNICE, HULA PUTERNICĂ DE EST. DRUM 067, 5 NODURI. TTT FURTUNĂ. APARENȚELE INDICĂ APROPIEREA UNUI URAGAN. 1300 UTC. 14 SEPTEMBRIE. 2200 N., 7236 V. BAROMETRUL CORECTAT 29,64 ȚOLI, TENDINȚA DE SCĂDERE 0,015 ȚOLI. VÂNT NE, FORȚA 8, FRECVENTE GRENURI DE PLOAIE. DRUM 035,9 NODURI. TTT FURTUNĂ. CONDIȚIILE INDICĂ FORMAREA UNUI CICLON INTENS. 0200 UTC. 4 MAI. 1620 N., 9203 E. BAROMETRUL NECORECTAT 735 MILIMETRI, TENDINȚA DE
AMENDAMENTE din 5 decembrie 2000 la Convenţia internaţionala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147159_a_148488]
-
MILIBARI. VÂNT NV., FORȚA. 9, GRENURI PUTERNICE, HULA PUTERNICĂ DE EST. DRUM 067, 5 NODURI. TTT FURTUNĂ. APARENȚELE INDICĂ APROPIEREA UNUI URAGAN. 1300 UTC. 14 SEPTEMBRIE. 2200 N., 7236 V. BAROMETRUL CORECTAT 29,64 ȚOLI, TENDINȚA DE SCĂDERE 0,015 ȚOLI. VÂNT NE, FORȚA 8, FRECVENTE GRENURI DE PLOAIE. DRUM 035,9 NODURI. TTT FURTUNĂ. CONDIȚIILE INDICĂ FORMAREA UNUI CICLON INTENS. 0200 UTC. 4 MAI. 1620 N., 9203 E. BAROMETRUL NECORECTAT 735 MILIMETRI, TENDINȚA DE SCĂDERE 5 MILIMETRI. VÂNT SV, FORȚA
AMENDAMENTE din 5 decembrie 2000 la Convenţia internaţionala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147159_a_148488]
-
Vasile. Numeroși meșteri populari sunt și la Văleni, în primul rând țesătoare, care își desfac marfa în Vaslui și Iași: Luca Elena, Trofin Maria, Păuc Elena, Burlacu Elena, Beligan Elena, Jitaru Grapina, Luca Aneta, Stanciuc Maria, ele realizând ștergare, pichire, țoluri de lână. Lemnul este prelucrat de Țibireac Gheorghe, Velișcu Ticuță, Fitcoschi Viorel, Ciurușniuc Gheorghe, fierul de către Ocheană Ion și Trofan, pieile de către cojocarii: Moraru Ilie și Carp Mihai. La Văleni se confecționează și mături de către Bojoagă Dumitru, Bălănescu Dumitru, Stanciuc
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
costumului bărbătesc, compus din pantalon de dimie (suman), cămașă scurtă și leibărică. Țesăturile de interior prezintă și ele o mare varietate tipologică și funcțională, în rândul lor înscriindu-se ștergarele, fețele de masă, fețele de pernă, prostirile, pichirile, velințele, lăicerele, țolurile, covoarele, etc. Ele înfrumusețează în primul rând interiorul, aspectele practice fiind situate în plan secund. între țesăturile de interior, ștergarele, așezate în fluture sau vertical, au o evidentă funcție estetică. După tehnicile de lucru, ele pot fi învrâstate, cu alesături
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
miresei (pe fond muzical). Se scoate, de către flăcăi, zestrea miresi din casă, chiuind și strigând: (perne, țoale, covoare, oghealuri, cuverturi). “ Trăiască mama bătrână, C-a făcut zestrea din lână. U, iu, iu pe de dealul gol Că mireasa n-are țol, Și i-a face mirele Când o tunde câinele” Aruncatul pâinii miresei (Nașa ține pe capul miresei un platou cu patru pâinițe, cu care mireasa se închină și le aruncă nuntașilor în formă de cruce). Plecatul la cununia religioasă la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
miresei (pe fond muzical). Se scoate, de către flăcăi, zestrea miresi din casă, chiuind și strigând: (perne, țoale, covoare, oghealuri, cuverturi). “ Trăiască mama bătrână, C-a făcut zestrea din lână. U, iu, iu pe de dealul gol Că mireasa n-are țol, Și i-a face mirele Când o tunde câinele” Aruncatul pâinii miresei (Nașa ține pe capul miresei un platou cu patru pâinițe, cu care mireasa se închină și le aruncă nuntașilor în formă de cruce). Plecatul la cununia religioasă la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Joia, în săptămâna nunții, mireasa, cu oarecare alai, își transporta dota la casa mirelui, într-o căruță. Lucrurile erau așezate așa încât să poată fi văzute cât mai bine. Fetele care formau alaiul urmau căruța având fiecare pe braț câte un țol sau alte obiecte din dota fetei. Nunta începea duminica dimineața. La casa mirelui se adunau băieții, iar la casa miresei, fetele. Pe la 10 dimineața, cavalerul de onoare însoțit de alți tineri și de o parte din lăutari mergeau „cu bradul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
7 prezențe), Otilia Bădescu, Maria Alboiu, Eleonora Mihalca, Vasile Florea. Dintre juniori și cadeți remarcăm buna comportare a următorilor: Olga Nemeș, Otilia Bădescu, Ana Gogorița, Kinga Lohr, Emilia Ciosu, Adriana Năstase, Georgeta Cojocaru, Laura Niculae, Simona Savu, Mihaela Cioca, Cristian Țol. CB (cu debut în 1964), au fost dominate la proba feminină de reprezentantele țării noastre, dintre care o amintim pe Maria Alexandru - o veritabilă șefă de promoție-cucerind 22 de titluri în probele individuale. Super-liga continentală-la care participă cel mai bune
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
ei manual, operație la care îmi aduceam și eu o mare contribuție. Îndepărtarea părții lemnoase a ei și rămânerea doar a fibrei era o operație intermediară altora. Realizarea fuiorului, strângerea și colectarea canurei- care constituia materia primă pentru pânză sau țolurile din casă, erau alte treburi gospodărești. Melițatul, cine vrea să știe, era o treabă nu numai obositoare, ci și plină de riscuri, praful, gunoaiele, bucățile de lemn din tulpina cânepei măcelărite, pas cu pas, din aproape în tot mai aproape
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pusă să se usuce, să-i cadă partea vegetală care-și trăise viața. Să o ia soarele, să impulsioneze și prin aceasta coacerea mai profundă a fructului, care este sămânța. După ce se usca bine-bine, se întindea în curtea casei un țol și pe el începeam să batem la cânepă. Adică cu un bătător, care putea fi un băț oarecare dar care să nu deranjeze la mână, desprindeam prin lovituri repetate semințele de tulpina plantelor. Ce rezulta se trecea prin ciur și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
hotărârea de a pleca spre Huși, am strâns grămadă într-un sac toate câte le aveam în colibă, apoi am mai așteptat poate s-ar auzi venind căruța cu moșneagul, dar, să fi fost pe la vremea amiezii, îmi pun un țol pe mine și apuc drumul spre dreapta, trec podețul peste Pruteț și intru în valea Prutului joasă și netedă ca o masă, loc pe care se aflau grădinării și ogoare cu harbuji. Mergeam la niște cunoscuți și rude ale moșului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
și sfârșitul lumii. Cerul începuse iar să clipească, fulgera și ploaia acum cu rafale de vânt. Abia după ce, ajutat de tovarășii mei, am așezat toate lucrurile, îndeosebi pușca și cofăielul cu branșe, în mijlocul unei căruțe cu fân, cu câte un țol pe cap și cu încetineală de flămânzi, cam pe după-amiază, am luat drumul spre Huși pășind cu fereală peste tot și pipăind cu bețele adâncimea apelor. Dacă nu am fi plecat în ziua aceea, puhoaiele ne-ar fi închis acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
a urmat o întrebare. Am răspuns că sunt eu, s-a tras un zăvor, mătușa Irina a rămas o clipă înlemnită în fața mea cu lumânarea în mână, apoi îmi făcu loc să intru. M-am oprit după ușă, am dat țolul jos din spate, apa curgea de pe mine ca dintr-un burete stors. Mătușa Irina vorbea ceva și vorbea tare cum îi era obiceiul, eu nu auzeam și nu înțelegeam nimic. Eram scos dintr-ale mele de oboseală și de spaimă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
o casă nouă. De asemenea, mama a mai organizat și ea câte o clacă de scărmănat penele de gâscă sau pentru tors fuioarele de in și cânepă. Fiind două fete, obligația gospodinei era să ne facă zestre: perne, chilotă, scoarțe, țol de lână, sumani, cuverturi, precum și valuri de lăicere și de pânză. De la bal, la cânepă La Frătăuții-Vechi se organizau cele mai frumoase baluri din zonă. Erau selecte, nu intra oricine cum vrea, să provoace ca-n alte părți dezordine și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lui zilnică. Era foarte meticulos și ordonat. La ei găseai rafturile pline cu borcane cu miere, în orice timp din an. Mătușa avea în casă război de țesut și pregătea zestre pentru Aurelia, verișoara mea. Țesea cuverturi în patru ițe, țoluri de lână, ițari, marame înflorate și valuri de pânză. Când mă vedea intrând la ei, ieșea din război și se pregătea de treabă. Făcea niște clătite așa de gustoase, că te lingeai pe degete, după ce le mâncai. Le făcea mai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
văratici, care rodeau niște mere galbene, foarte dulci. Se supăra grozav când ne chema la cules și nu veneam. Știu, că într-o duminică, ne-am trezit cu el, cu căruța-n curte. A așezat un jiț frumos, acoperit cu țol de lână chiuat și ne-a poftit numaidecât să ne urcăm. Ne-a zis: Dacă voi nu veniți după mere, vă iau eu cu de-a sila! A râs, a glumit și ne-a ajutat să ocupăm locul în jițul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
scoarțe cu trandafiri. Erau lungi de câte vreo 5 m și late de 1,50 m. Ele împodobeau camerele țărănești. Au fost primele ce-au ocupat loc de cinste în lada mare și înflorată. Tot din lână, ne-a țesut țoluri vărgate și sumani, pe care le-a dat la "chiua" (piua) de la Satu Mare, să le netezească. Pentru pat țesea cuverturi în ozoare și traiste (mici) în patru și opt ițe. În livadă se semăna câțiva ari de cânepă și de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
s-au înțeles, gospodarul a venit la noi, pregătit, cu noaptea în cap. Am încărcat tot ce am pus în tindă de cu seară și m-am urcat lângă el pe jliț. M-a învelit bine la picioare cu un țol de lână vărgat și dând bice cailor, am pornit nu înainte de a-mi lua cu strângere de inimă rămas bun de la toți ai casei. Ne-au petrecut până în drumul mare. Caii o țineau numai într-un galop, șinele sanioaiei scârțăiau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu seară, în tindă, într-un obroc mare se așezau toate rufele murdare. El se punea apoi pe o scândură lată, deasupra unui ciubăr de lemn, foarte încăpător. Peste rufe se turna uncrop de leșie multă, se acoperea cu un țol curat obrocul și se lăsa până a doua zi dimineață. Era un miros plăcut, de prospețime în întreaga casă. Dimineața, se scoteau rufele din obroc, se puneau în ciubăr, se opăreau cu uncrop și se frecau pe maglă, de două
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
badiule, hărăgește-ți numele prin toate grădinile unde plivesc fetele. De m-ar chema Garofin m-ar pune fetele-n sin; dar așa, mă cheamă Vasile, nu mă bagă-n samă nime. Uiu-iu pe dealul gol, că mireasa n-are țol, dar i-a face mirele, când a tunde cânele. Nu-i păcat de Dumnezeu, Noroc bun la omu rău! Nu-i păcat de Domnu sfânt, Noroc bun la omu hâd. Frunză verde alunică cât îi fata mititică, bate-o maică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au cunoscut. Țin minte de când eram de doi ani. După ce m-a născut mama la doi ani a născut pe Marița în casa în care trăiesc eu acum, în odaia din sus, spre apus. Bunica Ancuța i-a așternut un țol jos. Și mama se văicăra de durerile facerii, care-s alăturea cu moartea și eu cică am zis: "Mai face mama un drac"?. Vasile Șandru cel bătrân, era venit din Transilvania. Și a avut feciori pe: Iordachi Șandru care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Lascăr Catargi. În această perioadă rămăseseră la Curte d-na Zoe Bengescu și d-ra Natalia Romalo, care succedă surorii sale Maria, când aceasta se mărită cu Soutzu. Mareșalul era Teodor Văcărescu, căsătorit cu d-ra Maria Mănescu, sora prietenului nostru nenea Țoli. Numai la mutarea noastră în București am fost prezentată prințesei și am cunoscut pe cele care erau lângă dânsa. Doamna Zoe Bengescu, ca toate Roseteștile, era deșteaptă, plăcută, de talie mijlocie, bine prinsă, păr negru creț, foarte mioapă, dânsa era
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
prin curte. Și-am mutat-o, am tras de ea, dar, pân’ la coadă, am mutat-o, să moară copiii mei! - Ce, te pomenești că ai și copii! - Hehe, vorba vine. Altă dată am ridicat odată o țeavă de cinci țoli. Știi cum e. Opt metri lungime. Singur am ridicat-o. Fugi, mă, îmi zicese toți, nu mă credea! Ei, e posibilități care se poate și posibilități care nu se poate, zice Mirel, expresie pe care pun pariu că a adoptat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]