4,028 matches
-
peste noapte în satul Lunca. Ba, gazdele ne-au pus pe masă tot felul de bunătăți precum o mămăligă fierbinte alături de brânză de burduf și o roată de caș pe care le-am udat mai întâi cu câteva înghițituri de țuică de prune. Apoi, ne-au adus, pe un fund de lemn o găină bine rumenită cu mujdei. Cănile de lut ars le-au umplut cu vin de casă așa că noaptea a trecut mai mult sprijinindu-ne de pereți, decât pe
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1467535740.html [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]
-
precedat de s, - a putut da stâng ca în cazul turdus>sturz. Cuvântul chinez teng poate fi în relație cu tîngă „mâhnire adâncă, jale, amărăciune“< sl. tonga, cu a se tângui și mai ales a tânji, „a fi bolnăvicios“. Cunoscuta țuică românească, cuvânt existent numai în sârbo-croată, a avut parte de mai multe discuții etimologice. Unii l-au dedus din sârbă, alții l-au crezut dacic *seu, de unde și lat. sucus. Dar cum se numește această băutură în alte limbi? Sl.
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1420551526.html [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
sârbă, alții l-au crezut dacic *seu, de unde și lat. sucus. Dar cum se numește această băutură în alte limbi? Sl. vodka e clar că derivă din voda „apă“, engl. wisky este abreviat din uisce bath „apa vieții“. În franțuzește țuica se cheamă eau de vie, „apa vieții“. Făt Frumos din basmele noastre gustă din apa vie ca să capete curaj în lupta cu uriașul balaur. Noi deducem rom. țuică din ch. šui ,,apă“ +că din vodcă, wisky, singura problemă fiind transformarea
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1420551526.html [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
apă“, engl. wisky este abreviat din uisce bath „apa vieții“. În franțuzește țuica se cheamă eau de vie, „apa vieții“. Făt Frumos din basmele noastre gustă din apa vie ca să capete curaj în lupta cu uriașul balaur. Noi deducem rom. țuică din ch. šui ,,apă“ +că din vodcă, wisky, singura problemă fiind transformarea lui ș în ț, poate prin intermediul lui č ori tot așa cum sem. šar „cap, rege, împărat“ se compară cu sl. țar „împărat“ (deși acesta se admite că vine
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1420551526.html [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
de departe, Despicăm firul în trei, Punem mâna pe condei. Condeiul îl ascuțim, Cuvântul îl pritocim, In slovele tari ca fierul, Punem sarea și piperul. Mămăligă și cârnați Sunați zurgălăi, sunați! Lângă cârnați, murătură, Să ne lase apă-n gură. Țuică fiartă-n cești de lut, Pentru anul ce-a trecut! Pentru anii care vin S-avem urcuș fără chin, Punga să ne fie plină, Grâul fără de neghină, Muză la nepriceput, Somn ușor în așternut! Ruga mea către Hristos, Să ... Citește
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ioana_stuparu/canal [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
poate de departe,Despicăm firul în trei,Punem mâna pe condei.Condeiul îl ascuțim,Cuvântul îl pritocim,In slovele tari ca fierul, Punem sarea și piperul.Mămăligă și cârnațiSunați zurgălăi, sunați!Lângă cârnați, murătură,Să ne lase apă-n gură.Țuică fiartă-n cești de lut,Pentru anul ce-a trecut!Pentru anii care vinS-avem urcuș fără chin,Punga să ne fie plină,Grâul fără de neghină,Muză la nepriceput,Somn ușor în așternut!Ruga mea către Hristos,Să ... XIX. TIMP DE
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ioana_stuparu/canal [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
adus și pe băiat, care, de la mai puțin de un an, fusese crescut de socrii lui într-un sat de pe lângă Hârlău. Aceștia erau oameni mai cu stare decât părinții lui. Socrul său era de mulți ani responsabilul cazanului de făcut țuică al CAP-ului care era amplasat chiar în grădina casei sale. „Bădia” Sandu făcea o palincă grozavă, iar pe baza ei, era prieten cu toți mahării din județ, cu primul secretar „se trăgea de șireturi”. Ehei, câte n-a „rezolvat
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1454948012.html [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
de la socru-său pe post de mită de nenumărate ori după ce s-a căsătorit. Cei care se lăsau mituiți, în primul rând - medicii, se-nțelege, erau sătui de „Kent”, cafea și coniac „Drobeta”, atunci când vedeau pentru prima dată sticla „de țuică”, strâmbau din nas, dar după ce o gustau, ar fi fost în stare să-i facă orice ca să le mai dea. Pe băiat l-au adus de la socrii pentru că mamă-sa tot intra în concediu de maternitate și voiau să-l
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1454948012.html [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
flăcăii poate beau vreo licoare de raze, dăruită de maestrul Rază de Vis. Îl știa ce poate. Astfel că le adresă întrebarea: - Licoare de raze, flăcăi? Licoare de raze? Flăcăii se zgâiră la el. - Ce raze, dom'le? Asta-i țuică de-a noastră, de la mama butucului. Trăsnet! Ia și matale o gură, să-ți trosnească urechile. Hai! Să trăiască mirii și măritul împărat! Căpitanul Zefir duse plosca la gură și sorbi o înghițitură din lăudata licoare. Simți o vijelie în
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427009185.html [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
lasă cu trăsnete. Flăcăii făcură ochii mari și întrebară: - Și noi? Ce facem dacă nu ne primește? Că ne-așteaptă Mărțișor să-i ducem mireasa. - Până mă întorc eu cu aprobarea, voi cântați și vă bucurați. Că plosca mai are... - Țuică! Spuseră flăcăii într-un glas, râzând în hohote. Îi lăsă în veselia lor și alergă spre casa Speranței. În curte, sub cireșii înfloriți, pe un covor cu iarbă moale, smălțuit cu viorele, brebenei și micșunele, Soare-Împărat se legăna într-un
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427009185.html [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
întâmplările de pe uliță? Însă, împăratul, văzându-l, cum era în bună dispoziție, îl invită: - Apropie-te, căpitane, și ia o cupă de nectar! Ia, spune, ce-i cu veselia de pe uliță? Bietul Zefir nu putea să spună că a băut țuică. Așa că îngăimă: - Iertare, Majestate, dar trebuie să vă aduc o veste! - Ce veste? întrebă împăratul. - Oamenii de prin aceste locuri vor să facă nunta lui Mărțișor cu Primăvara într-o poiană de lângă lac și vă invită să le onorați nunta
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427009185.html [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
se oferă gratis tuturor vizitatorilor degustări din diverse sortimente de vinuri tradiționale bulgărești: Mavrut, Gamza, Tamianka, Melnik, Rubin, Rozina obținut prin fermentație din petale de trandafir sau din struguri roșii, Misket, sirop din petale de trandafir cu aromă de migdale, țuică cu pepene, șampanie etc. Într-o altă cameră a vilei se află o colecție de 167 de exemplare de vinuri vechi bulgărești din anii: 1878, 1918, 1923, 1945, 1962. Un plop înalt, cu trunchiul alb, contorsionat, crescut alături de vilă, pare
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
rare... din loc în loc lipsă....și căsuța cu prispă a Grafei și a lu” Chilibristu , și parcă ...da chiar îi văd și pe ei, deoparte și de alta a ușii de la intrare, tainind, sau dând peste cap vreo cinzeacă de țuică...cumpărată în dator de la bunicul ...că tare le mai plăcea! Peste drum, la fel ca și cealaltă, o căsuță ca din povești, a lu” Oncelică, case tipice satului românesc de altădată, cu ușa de la intrare înfundată, din scândură lată, bine
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1494871438.html [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]
-
o privire închiondorată și a plecat, bucuros că scăpase de gura ei. Bineînțeles că, abia ieșit în Calea lui Traian, a traversat-o glonț și a intrat repede la „Doi cocoși”, unde a dat iute pe gât vreo două sute de țuică „Două prune”, căreia, peste câțiva ani, toată lumea avea să-i spună „Ochii lui Dobrin”. Și, pentru că acolo i s-a făcut poftă - de la miros, de la țuica băută - a înfulecat și niște mici. În drum spre ieșirea din oraș, în Nord
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430080355.html [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
intrat repede la „Doi cocoși”, unde a dat iute pe gât vreo două sute de țuică „Două prune”, căreia, peste câțiva ani, toată lumea avea să-i spună „Ochii lui Dobrin”. Și, pentru că acolo i s-a făcut poftă - de la miros, de la țuica băută - a înfulecat și niște mici. În drum spre ieșirea din oraș, în Nord - „La Mazilu”, n-a rezistat și și-a „făcut plinul” cu încă o sută de grame din viitoarea țuică „Ochii lui Dobrin”. Până seara, Oara a
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430080355.html [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
s-a făcut poftă - de la miros, de la țuica băută - a înfulecat și niște mici. În drum spre ieșirea din oraș, în Nord - „La Mazilu”, n-a rezistat și și-a „făcut plinul” cu încă o sută de grame din viitoarea țuică „Ochii lui Dobrin”. Până seara, Oara a vândut trei din cei cinci saci de cartofi. În toată piața mai era un singur negustor de cartofi, dar ai lui nu se comparau cu ai ei. La început, i-a dat cu
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430080355.html [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
regulă cu tăierea porcului, pârlit, spălat, peciuitul cărnii și pusul la sare. Femeile și copiii mai măricei se ocupă cu spălatul mațelor, întreținerea focului sub pilostriile unde fierbe un cazan mare cu apă, gătitul bucatelor pentru pomana lui Gogu, fiertul țuicii pentru cei ce trebăluiesc afară în mijlocul zăpezii la buna rânduială a lucrului și alte lucruri ce se cer făcute cu această ocazie. La terminarea lucrului, se pune masa și toți participanții iau parte la ospăț. Invitatul rudelor la pomana porcului
METODELE LUI VULPE CONTRA HOȚILOR (AUTOR-MARIA GIURGIU) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1483571522.html [Corola-blog/BlogPost/382791_a_384120]
-
impact. Câteva zeci de secunde mai târziu, în același clip, pe care vă recomand să-l priviți, are o durată de 5 minute, iată și contrastul. După o înșiruire de oameni mai limpezi sau mai afectați de ultimul păhărel de țuică, apar copiii. De o sinceritate debordantă: Ne lasă așa, să nu-nvățăm.... Nu avem sală de sport. Întrebați de ce este mizerie în curtea școlii și de ce nu curăță ei la ieșirea de la cursuri, vine și răspunsul: Da, dar sunt oameni
Priviți acești oameni. Iată ce le-a făcut Soros by https://republica.ro/priviti-acesti-oameni-iata-ce-le-a-facut-soros [Corola-blog/BlogPost/339206_a_340535]
-
vocile. Erau voci voioase de copii ce se jucau în tindă, erau voci voioase de femei ce chemau la cină, erau voci voioase de bărbați care își odihneau trupurile istovite de munca de peste zi, ospătându-se cu un păhărel de țuică de prune, prune din livada de lângă casă. Pe Ina o cunoscusem în vara următoare. Venise împreună cu niște prieteni comuni. Rămăseseră peste noapte. Femeile au dormit în camera pe care reușisem să o curăț și să o fac primitoare, iar noi
CASA CU VOCI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Casa_cu_voci_helene_pflitsch_1355823588.html [Corola-blog/BlogPost/341439_a_342768]
-
Ne mai certam și noi, ca frații; Că nu primeam și jucării, Cum primeau puțini, dar... alții. Ne împăcau bieții părinți Cu ceva fructe din cămară... Cu câțiva creițari - mărunți, Să nu mai tremurăm pe-afară. Tata-l cinstea cu țuică fiartă, De ger să se mai dezmorțească Și-l conducea până la poartă, Nu cumva să se amețească. Nu trecuse bine pragul; Noi am leșinat de râs; Moșu’ uitase toiagul Și... se pusese pe nins ! Ne tot bucuram în sine, Gândind
MOȘ CRĂCIUN ȘI MOȘ GERILĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1451062308.html [Corola-blog/BlogPost/370374_a_371703]
-
și plecat, Măi vesel palca și vioi, Da’ milosea a ustuloi Pe flunte când m-a salutat, Așa că io, aș vlea să știe Copiii lai, ca Moș Clăciun Ezigstă și e tale bun...... Și fala să fac bășcălie, Îi plate țuică și piftie.... Cledeți-mă când io v-o spun! P.S. Am povestit te s-a-ntâmplat Și lu tăticu’ și mămică, Si, flate, toata ziulica Atât de mult s-au minunat ! Gata . Valeriu Cercel Referință Bibliografica: Poezioală desple Moș Clăciun / Valeriu
POEZIOALĂ DESPLE MOS CLĂCIUN de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/valeriu_cercel_1419366802.html [Corola-blog/BlogPost/367795_a_369124]
-
că tu nu o să mă superi mereu și într-o zi am să le spun țătăncilor astea guralive: „O să vedeți fa, asta este nepoata mea și a venit să-mi facă injecții, că sunt bolnav, și să-mi aducă o țuică!” Mă lăsam strânsă de brațele lui, gândindu-mă că, totuși tataie fără să-mi spună în fiecare zi, mă iubea ca pe mami. Ajunsesem în fața pământului lui tataie. -Fetița, stop! i-am spus iepei și am râs, strângându-ne degetele
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
fi dincolo? Dincolo de dealul Bendorfului, dincolo de ocean, dincolo de veșnicie? Să nu uit să-mi pun în bagaj o plasă de virgule când plec iar din țară! Îmi trebuie ca să pun accentele și tremele pe sub caracterele românești, la ț-urile de sub “țuică” sau “țară” și pentru „ă” de la “acasă”. Oriunde se întâmplă să fie casa mea. Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG călătorind prin lume... 15 iulie 2015 Referință Bibliografică: Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG - PENTRU ETERNITATE / Gabriela Căluțiu Sonnenberg : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1658
PENTRU ETERNITATE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1437029874.html [Corola-blog/BlogPost/357745_a_359074]
-
găină de la un vecin, niște mălai de la un altul, puțină untură din cămara unei văduve și o ducea așa de azi pe mâine iar când intra în bufet, umbla cu cerșitul pe la fiecare, cinstește-mă și pe mine cu o țuică. Toată lumea știa cu ce se ocupă dar el se dezvinovățea mereu: Ce aveți fraților cu mine, m-ați prins pe mine la furat? Să mă trăznească Dumnnezeu dacă ți-am furat eu ce zici. Azi așa, mâine așa până când l-
VISELE, 10 de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Visele_10_0.html [Corola-blog/BlogPost/359461_a_360790]
-
usturoi, cartofi și mac, uneori și toate patru într-un an, iar până nu demult grajdurile ne-au fost pline cu porcine, vaci și tăurași. Am avut încă din anii cincizeci câte 2.000 de butuci de viță-de-vie, produceam ceva țuică și peste 2.000 de litri de vin anual. Acum, din lipsă de forță de muncă. ne-am îndreptat mai mult spre agricultura tradițională. Totuși, cea mai mare avere a noastră sunt copiii și nepoții. Visurile noastre s-au împlinit
FAMILIA UNGUR – A LU’ PITĂ MOALE DIN IANCAID: O familie cu sufletul deschis by http://uzp.org.ro/familia-ungur-a-lu-pita-moale-din-iancaid-o-familie-cu-sufletul-deschis/ [Corola-blog/BlogPost/93368_a_94660]