17,675 matches
-
în timp ocupaseră acele teritorii, și se opuneau cu îndârjire colonizării evreilor. Conducătorii israelieni fiind în bune releții cu americanii, s-au stabilit acolo, provocând apoi multe conflicte armate. Susținuți de S.U.A. și-au extins teritoriile. Chiar și acum există așezări evreiești în teritoriile controlate de arabi. Dacă ne luăm după Biblie, acolo va începe războiul final, război în timpul căuia caii vor înnota în sângele oamenilor, ajuns până la gleznele lor. Templul pomenit mai sus nu s-a mai refăcut, a rămas
PROFESORUL ANDONE MIHAI de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Pelerin_la_mormantul_sfant_profesorul_andone_mihai.html [Corola-blog/BlogPost/345717_a_347046]
-
adaugă numeroasele stațiuni, printre care amintim Olănești, Govora Băi, Călimănești-Căciulata, Voineasa... Obiectivele turistice din aceste itinerare pot fi îmbogățite cu complexele monahale creștin ortodoxe. De fapt, întreaga zonă de centru-nord al județului Vâlcea constituie, în unitatea sa, un ansamblu de așezări monahale, începând de la poalele dealurilor și munților, pe văi sau piscuri, până sub abrupt-urile stâncoase ale marilor înălțimi. Fiecare așezământ în parte își are istoria sa, monumentul și specificitatea sa. Locuitorii acestor meleaguri sunt oameni harnici, inteligenți și cu
UN COLŢ DE RAI DIN AREALUL ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Un_colt_de_rai_din_arealul_ro_ion_nalbitoru_1364917027.html [Corola-blog/BlogPost/366058_a_367387]
-
Jolt Kerestely, o viață de cântec”, printre invitați și am sărit într-o clipă în fața ei. O îmbrățișare de la Stela Enache lasă fiori după care rămâne în sân un jar! Aceasta nu privește doar prezentul, ci multul timp de după. Pe când așezarea fiorilor aceștia în cuvânt e apa nu de sete, nici de stingere a jarului ci de ținere a lui în stare aprinsă! În forma ei spirituală, muzica e un cer scufundat în suflet sub chezășia căruia cântăreții sunt stele nu
STELA ENACHE. SEMĂNÂND IUBIRE, SECERI IUBIRE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417111632.html [Corola-blog/BlogPost/382088_a_383417]
-
au considerat că numele de Severin trebuie raportat la împăratul roman Septimius Severus (192-201), care și-a legat anii de împărăție de ridicarea în rangul de colonie a Drobetei. Alți cercetători, pe motivații lingvistice așezate pe un element geografic indiscutabil - așezarea acestui stat la nord de bizantini, Asănești și sârbi - traduc cuvântul slavon sever în nordic. Prin urmare, Țara Severinului era la nord de alt stat situat la sud de ea. Apariția ei în izvoare la începutul secolului al XIII-lea
ŢARA SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1446630109.html [Corola-blog/BlogPost/376352_a_377681]
-
cu martie și terminând cu februarie, ca într-un calendar al iubirii, unde după modelul mărțișorului, firul alb și roșu, cei doi îndrăgostiți, Ea și El, își împletesc destinele într-o călătorie ce se vrea pe viață și pe veci. Așezarea capitolelor pe luni sugerează de asemenea curgerea anului, deci curgerea iubirii prin luni și ani, și cu aceasta creșterea continuă, ca cea a unui râu de la izvor la vărsare. Vag, formatul poemelor și conceptul alcătuirii volumului (patru pagini pentru fiecare
SCRIIND CU SUFLETUL ÎN VIS de TEODOR DAMIAN în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Theodor_damian_scriind_cu_sufletul_in_teodor_damian_1357019424.html [Corola-blog/BlogPost/350791_a_352120]
-
evită! În schimb, degajat și popular cum îi place să se dea în fața camerelor de luat vederi, ne dă de știre că i s-a arătat lui o exploatare auriferă la suprafață (în clasica formă de pâlnie - NA) în mijlocul unei așezări. Formidabil, cum e pus să ne fraierească cu această reclamă a companiei, fără să ne spună cum se face exploatarea minereului și unde-i procesarea cu cianură a minereului, nici faptul că acela așezare e temporară, pe perioada exloatari minereului
ŞI NOI AM FOST LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1367827793.html [Corola-blog/BlogPost/354852_a_356181]
-
formă de pâlnie - NA) în mijlocul unei așezări. Formidabil, cum e pus să ne fraierească cu această reclamă a companiei, fără să ne spună cum se face exploatarea minereului și unde-i procesarea cu cianură a minereului, nici faptul că acela așezare e temporară, pe perioada exloatari minereului. Simple omisiuni de propagandist cu cianură. În altă ordine de idei, habar nu are că, la Baia Mare există un grup de cercetători români, la ce-a mai rămas din fostul Institut de Metale Neferoase
ŞI NOI AM FOST LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1367827793.html [Corola-blog/BlogPost/354852_a_356181]
-
Tiparg, Pitești), și, pentru a transforma seria în tradiție, a venit și anul acesta cu o carte, „Cu gându-n buzunar” (Ed. Alfa, Iași). Este deja irecuperabil - sunt sigur că o va demonstra peste un an. Are o dezinvoltură a așezării sentimentelor (mai ales pentru Femeie, în toate ipostazele sale) și imaginilor (mai ales nocturn-tomnatice), a frânturilor de idee (a nu se uita că are istoria-filosofia „la bază”) în fraze care curg ca sub dicteu, că nu are scăpare. Citește mai
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_baciu/canal [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
Tiparg, Pitești), și, pentru a transforma seria în tradiție, a venit și anul acesta cu o carte, „Cu gându-n buzunar” (Ed. Alfa, Iași). Este deja irecuperabil - sunt sigur că o va demonstra peste un an. Are o dezinvoltură a așezării sentimentelor (mai ales pentru Femeie, în toate ipostazele sale) și imaginilor (mai ales nocturn-tomnatice), a frânturilor de idee (a nu se uita că are istoria-filosofia „la bază”) în fraze care curg ca sub dicteu, că nu are scăpare.... II. CRONICA
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_baciu/canal [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
zbor, le atinge cu aripile de parcă ar vrea și n-ar avea pe unde să intre, să se lumineze sau să bea din nectarul iubirii divine, prelinsă pe ivăre. Vorbesc gemetele pământului că alunecările faliilor în căutările locurilor sigure de așezare sunt însoțite de pași de femeie, de gemete surde din suflet pribeag, în căutare de suflet pribeag. Vorbesc malurile răscolite de brize, de brațe deschise spre ele, de nisipuri cernute-n clepsidre, de fluxuri sărutate de ea, călătoarea. Vorbesc valuri
POEMELE IRINEI LUCIA MIHALCA – DINCOLO DE LUNTREA VISULUI de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1476972056.html [Corola-blog/BlogPost/373580_a_374909]
-
sculptură ce a avut așezământul chiar pe faleza inferioară acum câteva decenii lăsându-ne mărturie în piatră și în metal, semnăturile unor artiști de talie internațională, opere monumentale înscrise în patrimoniul galaților și care definesc portul dunărean, singularizându-l ca așezare geografică, lungime, peisaj și domeniu cultural, din toate falezele țării. De fiecare dată o continuare și un nou început. Festivalul și Târgul Național de Carte “Axis Libri” constituie, încă de la prima ediție, un prilej fericit și binecuvântat de conexiuni între
CULTURA CA DIMENSIUNE UNIVERSALĂ. FESTIVALUL NAŢIONAL AL CĂRŢII AXIS LIBRI , GALAŢI, 20-24 MAI 2014 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1401096123.html [Corola-blog/BlogPost/341564_a_342893]
-
poate! Trebuie întotdeauna luată în seamă nevoia rememorării artiștilor. Aceasta face o apropiere între cei interesați de resorturile profunde, prestigioase, ale artei dintr-o perioadă mai îndepărtată sau mai apropiată și cei care au făptuit-o. Sunt în această țară așezări omenești strămutate cu totul în alte locuri, în timp ce altele au dispărut definitiv, în anumite conjuncture istorice. Dar, dăinuirea de veacuri a celor care nu au trecut prin distrugere sau pieire aduce azi o mărturie deplină despre cei care le-au
MIHAI DRIMBE. A ÎNVEŞNICIT MUZICA PE FRUNTEA UNUI ORAŞ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_drimbe_a_invesnicit_m_aurel_v_zgheran_1386841623.html [Corola-blog/BlogPost/363287_a_364616]
-
fiecărei localități trebuie să dea în multe rânduri și feluri o replică explicită sau implicită tendinței periculoase de dezarmare și discontinuitate a culturii și artei, într-un spațiu în care, în ciuda unor vicisitudini, ele au rămas indivizibile și definitive. Toate așezările se precipită și dăinuie, într-o simfonizare a culorilor și ritmurilor, iar oamenii care le locuiesc, de ieri și de azi, sau cei din viitor, nu pot și nu trebuie să uite niciodată că fiecare cetate a dat, dă și
MIHAI DRIMBE. A ÎNVEŞNICIT MUZICA PE FRUNTEA UNUI ORAŞ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_drimbe_a_invesnicit_m_aurel_v_zgheran_1386841623.html [Corola-blog/BlogPost/363287_a_364616]
-
și Genova îndeosebi, ce vor ajunge să dețină supremația navală și comercială în Marea Mediteraneană, genovezii fiind aceea ce vor crea la Peră, în inima Imperiului Otoman, o nouă colonie comercială, nici litoralul Mării Negre nu le va scăpa din atenție. Așezarea prielnica, la întretăierea unor mari drumuri comerciale ce ii atrăseseră și în antichitate pe vrajnicii navigatori și negustori greci, va da spațiului românesc de la Dunărea de Jos și mare o nouă coordonată în comerțul european, îndeosebi pentru secolele al XIII
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
și Genova îndeosebi, ce vor ajunge să dețină supremația navală și comercială în Marea Mediteraneană, genovezii fiind aceea ce vor crea la Peră, în inima Imperiului Otoman, o nouă colonie comercială, nici litoralul Mării Negre nu le va scăpa din atenție. Așezarea prielnica, la întretăierea unor mari drumuri comerciale ce ii atrăseseră și în antichitate pe vrajnicii navigatori și negustori greci, va da spațiului românesc de la Dunărea de Jos și mare o nouă coordonată în comerțul european, îndeosebi pentru secolele al XIII
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
coloniștii genovezi pe aceeași temă perena a controlului comerțului la Marea Neagră. Chilia apare în secolul al XI-lea în Lexicul lui Fotios, patriarhul Constantinopolului care trimite o corespondență învățăcelului sau de aici, Toma protospătar și arhonte de Lycostomyon ,,ca o așezare negustoreasca, o factorie comercială. Inițial port bizantin pentru dirijarea, controlarea traficului naval dunărean, Chilia a funcționat pe insulă. În apropierea fortăreței bizantine, genovezii vor ridica mici depozite, magazii, sure pe masura creșterii cantității de cereale, a abordării comerțului cu piei
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
de asemenea doi bancheri italieni prezenți la Chilia-Buscarini și Bernanno, precum și numeroși negustori italieni, greci, armeni, vlahi. Din aceleași acte rezultă că negoțul era orientat spre Peră și orașele italiene, luându-se de aici grâu, miere, ceară, vin, sare, sclavi. Așezarea de la Chilia, spun aceleași acte ale notarului Predenzzolo, avea o măcelărie a unui armean, o croitorie, o moară cu tracțiune animală,un cuptor de fierear, locuitorii ei fiind români, greci, armeni, italieni, ruși, bulgari, tătari, raguzani. Chilia, denumită astfel de la
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
avea o măcelărie a unui armean, o croitorie, o moară cu tracțiune animală,un cuptor de fierear, locuitorii ei fiind români, greci, armeni, italieni, ruși, bulgari, tătari, raguzani. Chilia, denumită astfel de la grecescul,,κύτταρο’’, ce ar ține atât de o așezare monahala, prezența aici, cât și de frigul care se constată la o ședere mai îndelungată, se distinge de Licostomion, după cum remerca N.Iorga ,,Chilia cea veche era pe insula și se chema Licostromo’’, pe malul nordic ridicându-se Chilia cea
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
se distinge de Licostomion, după cum remerca N.Iorga ,,Chilia cea veche era pe insula și se chema Licostromo’’, pe malul nordic ridicându-se Chilia cea nouă,care totuși nu era Chilia de astăzi, urmare a creșterii importanței comerciale a acestei așezări care inițial are rol de factorie comercială și de bastion de apărare,găzduind în secolele IX-X flotă bizantina de pe Dunăre,controlând o parte din traficul fruvial și maritim la acea dată,iar sub oblăduirea coloniștilor genovezi dezvoltând o scehala pentru
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
coborau în delta Dunării (formată din mai multe brațe), unde își comercializau produsele agricole. Treptat, pe malurile brațului de nord al marelui fluviu s-au constituit câteva târguri. Una dintre acestea era Chilia, ulterior Chilia Veche (atestata documentar în 1318-1323), așezare românească, înconjurată din toate părțile de apă. Denumirea localității provine de la cuvântul grecesc chilie, ceea ce înseamnă cămara pentru păstrat bucate. Așezarea reprezenta un fel de fortăreața bine amenajată; marfă negustorilor se păstra aici în mare siguranță, fiind vândută pe loc
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
marelui fluviu s-au constituit câteva târguri. Una dintre acestea era Chilia, ulterior Chilia Veche (atestata documentar în 1318-1323), așezare românească, înconjurată din toate părțile de apă. Denumirea localității provine de la cuvântul grecesc chilie, ceea ce înseamnă cămara pentru păstrat bucate. Așezarea reprezenta un fel de fortăreața bine amenajată; marfă negustorilor se păstra aici în mare siguranță, fiind vândută pe loc, sau transportată în alte țări. Negustorii alegeau, de regulă, malul drept al brațului deltei, pentru că teritoriul de pe malul opus era permanent
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
de regulă, malul drept al brațului deltei, pentru că teritoriul de pe malul opus era permanent atacat de triburile turanice nomade. Ce-i drept, în 1337-1338, fusese și Chilia atacată de cete înarmate, venite tocmai din Asia Mică și care au cauzat așezării mari pagube materiale și umane.’’ Mult controversată Vicina, cea care apare prima oara menționată în lucrarea Anei Comnena, ,,Alexiada’’, depășea prin tranzacțiile comerciale Caffa și alte factorii din Marea Neagră. Idrisi o menționa pentru secolul al XII-lea că un oraș
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
o cifră foarte mare pentru acea dată,deci negoțul practicat aici nu era deloc lipsit de importantă. ,,Vicina a fost o cetate importantă în secolele XIII-XIV, așezată în regiunile de nord ale Dobrogei, cel mai probabil pe o insulă din fața așezării actuale Isaccea (odinioară orașul Noviodunum). Astăzi ruinele ei nu sunt cunoscute, poate au dispărut pentru totdeauna în apele Dunării. Insula se află chiar pe cursul principal al Dunării, înainte de ramificarea ei în brațele prin care se varsă în Marea Neagră. Vicina
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
care ar fi putut fi Vicina. În codex 534 Din Bibliotecă Marciana-Veneția pentru secolul XII e menționat orașul Vic(Vicina), iar pentru secolul XIII actele notarului Gabriele Prodomo 1 iulie-6 octombrie 1281 menționează cifră de afaceri foarte mare a acestei așezări comerciale dunărene,comerț intens făcut de orașul de la Dunăre cu Caffa și Peră și de aici,cu lumea mediteraneeana. Cercetările întreprinse, încă din perioada interbelică -în primul rând de către Gh. I. Brătianu - asupra istoriei Vicinei au făcut ca aceasta faimoasa
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
comerciale dunărene,comerț intens făcut de orașul de la Dunăre cu Caffa și Peră și de aici,cu lumea mediteraneeana. Cercetările întreprinse, încă din perioada interbelică -în primul rând de către Gh. I. Brătianu - asupra istoriei Vicinei au făcut ca aceasta faimoasa așezare danubiana, împreună cu problemele sale, să intre rapid în circuitul științific internațional, ocupând, ulterior, un loc dintre cele mai însemnate în preocupările istoriografiei românești și europene. Concluziile lui Brătianu, bazate pe documente emise la Peră sau Caffa, subliniază, într-o primă
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]