2,758 matches
-
într-un oraș din Europa Centrală, unde el o invitase pentru trei zile. Ea nu spusese nimic. Doar își plecase ochii ca o păcătoasă, și seara aceea, noaptea, întreaga lume, toate se cufundaseră în ceață. Întreaga noapte se zbătuse în așternut, chinuită de aceleași și aceleași întrebări. Ce e cu invitația asta? S-ar putea numi o întâlnire de dragoste? Sigur că da. Ce altceva ar fi putut fi? Singuri, la hotel. Trei zile, adică trei nopți. Cu un bărbat care
Ismail Kadare - Accidentul () [Corola-journal/Journalistic/5548_a_6873]
-
l-am înfipt pe plajă cât am putut de bine, revendicând astfel pământul acelui neam în numele glorioasei Națiuni reprezentate de stindard. Când însă mi-am isprăvit salutul și mi-am înălțat mândru privirea, am văzut fâlfâind deasupra nu drapelul, ci așternutul locotenentului Bowen, o bucată de pânză îngălbenită și umbrită de norișorii prelungi ai după-amiezilor de dor dintre acesta și prințesa samoană Lalla-Rookh. Am primit șapte ani pentru furt din proprietate personală, alți paisprezece pentru insubordonare și încă douăzeci și opt pe deasupra pentru
RICHARD FLANAGAN - Cartea cu pești a lui Gould () [Corola-journal/Journalistic/5659_a_6984]
-
necuvîntătoare. Mai întîi o familiaritate joculară, cu tușele unui portret: „Eram în relații bune/ de ziua mea o țigară/ de ziua lui o țigară/ negru pufos cu ochii verzi/ mustăți de husar/ răsucite pe deget/ și-a-nvechit gheara în așternutul meu”. Apoi un patetism explicativ, însoțit de o proiecție în depărtarea fabuloasă a originilor: „îl sărutam pe coaste/ cînd își muta inima/ de pe stînga pe dreapta/ și cu un grăunte din somnul lui/ învelea luminile/ din stația de tramvai/ ca să
Un motan poetic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3550_a_4875]
-
4 săptămâni până la vacanța de vară. Când m-am trezit să plec la radio, corpul a zis, pur și simplu: Nu!''. Seara am îndrăznit să-l contrazic și am plecat la emisia de la TV. Am terminat-o cu frisoane, antinflamatoare, așternuturi ude. Și a urmat încă o dimineață în care corpul s-a împotrivit rutinei de 10 ani. Marți seara am fost atât de impertinent încât m-am ridicat iar din pat și am plecat la emisiune. Corpul mi-a dat
Mihai Morar, anunț legat de Antena Stars: "Le mulțumesc colegilor. Îmi pare rău" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37461_a_38786]
-
procedee diverse (descrierea, observația unor tipuri umane, excursul anamnetic, tehnica digresiunii, glisarea de la un moment cronologic distinct la altul). Tensiunea cărții rezultă din forța detaliului revelator, din evocarea pregnantă, din descrierile minuțioase, de amplă rezonanță afectivă: „Își legară fâșiile de așternuturi în jurul picioarelor, altfel tălpile goale s-ar fi lipit de pământ și oamenii n-ar mai fi avut putere să și le smulgă din noroi. Sub ploaia măruntă care topea orice contur, noul drum dura aproape o săptămână. Nu se
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
cine nu voia să stea constant învelit până la gât, folosea mănuși și vestă. Una dintre cele mai importante îndatoriri de fiecare noapte ale cameristelor era aceea de a umple cu jar vasele pentru încălzit și de a le pune între așternuturi cu o jumătate de oră înainte de culcarea stăpânilor. Nu era nimic mai supărător decât jarul stins dintr-un vas pentru încălzitul picioarelor. Ziua, se umbla prin încăperi bine înfofolit în haine și una dintre grijile cele mai mari ale Eutimiei
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
fân sau paie, le așternea pe jos, așeza peste ele cergi groase de lână. Mai scotea 2-3 cergi de acoperit. Fetele și feciorii, perechi, rămași în șezătoare, se culcau și dormeau toți împreună, unii lângă alții, cât erau casa și așternutul de mari. Atât fetele, cât și feciorii, nu se dezbrăcau, dormeau îmbrăcați. Doar pieptarele și sumanele și le puneau de căpătâi, în loc de perină. Nu se stingea lampa, ci se potolea, iar focul ardea mocnit în cuptor, ori în șpori. Fetele
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
-mi dea un număr pentru că nu eu sunt prima să-mi bea cenușa de ostatic pentru că nu sunt eu ultima lumea îmi dă un brânci și îmi repet că n-are sens să dau târcoale lumii eu mă ridic din așternutul sâmbetei morților și poruncesc să bată tobele o clipă am crezut că așa îmi voi petrece blândele clipe de acum încolo ascunzându-mă în privirea ta, iubite, ca-ntr-o rază ce crește repede în vid de-acuma știi și
Poezie by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/15243_a_16568]
-
nu-l așteaptă nimeni și-n odaia lui friguroasă fotografia fetei s-a dezlipit demult știm: numai marinarii pot să plece mereu ca pentru ultima dată numai alchimiștii pot crede în flacăra neagră dar eu te-am văzut răscolindu-mi așternutul înroșindu-mi filamentul venelor pipăindu-mi tendoanele ca pe o hrană meritată (oasele mele se vor sfărîma fragede între dinții tăi) Flacără neagră, flacără neagră cine crede în tine, ce răsplată așteaptă? Iov Despuiat de veșminte stau pe-o grămăjoară
Poezie by Ioan Morar () [Corola-journal/Imaginative/15218_a_16543]
-
CU SÂNGELE Pe tavan a apărut o cruce a singurătății; numai cu sângele o pot vedea. în genunchi de stau și murmur o rugăciune, funiile văzduhului devin ca o batistă albă din copilărie ce îmi acoperea ochii, jucându-mă șotron. Așternutul parcă-i o arie încinsă a cărei puzderie mi-a înroșit tot albul ochilor. Ea îmi ia brațele, îmi ia inima; ne asemănăm cu un ecran fierbinte de televizor uitat deschis până târziu după miezul nopții. CUM SUNT ZILELE Ah
Poezii by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/2632_a_3957]
-
ore în șir pe balcon să ascult greierii să aștept ora nelămurită când încet-încet - aproape că auzi - se luminează de ziuă. Aveam un șiș în mână cu care plănuisem să spintec tot întunericul ce (încă) tremura ca o mireasă în așternutul nunții sale. Când m-am întors în cameră mă așteptau la o masă îmbelșugată cu lumânări și pahare înalte toți morții familiei. I-am învăluit îndelung cu privirea ca să le deslușesc gândurile ca să le ghicesc chipurile. Când au plecat am
Doi poeți - Eugen Bunaru by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/3324_a_4649]
-
decât pe banca de acasă din Pădurea Neagră, alături de soața lui, care l-a dominat complet toată viața și care i-a împletit toți ciorapii și i-a croșetat toate scufiile și i-a copt pâinea și i-a țesut așternutul de pat și i-a cârpit chiar și sandalele. Heidegger era o minte kitsch, spunea Reger, ca și Stifter, dar mult mai ridicol decât Stifter, care a fost într-adevăr o apariție tragică, spre deosebire de Heidegger, care a fost mereu doar
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
pune cumva în locul autorilor. A le intui intențiile ori, dacă vreți, a devina precum un haruspiciu în viscerele plăsmuirii lor literare: ,Comentatorul poemelor lui Șerban Foarță (născut în 1942) trăiește un fel de nerăbdare la gîndul că mai are de așternut, el însuși, oarecari băgări de seamă, în ciuda dorinței resimțite de a se mulțumi să citeze, cu nesaț: Fiindu-mi drag să scriu despre poeți, cu iluzia de a-i înțelege binișor, nu mi-a trecut niciodată prin gînd să mă
Un exemplu de obiectivitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11117_a_12442]
-
zilele a unor norocoși beneficiari ai răsturnării sociale intervenite după 1944, cei care au tras foloasele imediate, dar și pe termen lung ale despuierii claselor posidente, la propriu și la figurat, mutându-se nu doar în casele, dar și în așternuturile lor, încă păstrând urma celor izgoniți. Noi demnitari, pe diferite trepte, dar nu mai jos de dreptul la limuzină directorială, inși ieșiți cu totul din zona tristă a greutăților materiale, a impasurilor cotidianului, bărbați și femei care prin simpla învârtire
Bal, în paginile Biancăi Balotă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10940_a_12265]
-
acasă! Yo lo siento! Avem aici în sat o femeie bătrână și bolnavă care nu mai are pe nimeni să-i ducă de grijă, să-i dea mâncare, să o ajute să se spele, săi schimbe și să-i spele așternuturile de pat, să-i facă curățenie măcar o dată pe săptămână... Așa dar, am aranjat între noi, femeile satului, să facem cu rândul la casa ei așa ca să nu fie niciodată singură, mai ales seara. Cum eu locuiesc cel mai aproape
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
prețuim, limba română, să-și păstreze frumusețea și vivacitatea atât În comunitățile noastre de sub arțar, cât și oriunde În lume. Profesorul Brumaru se sculă cu o durere neînțeleasă de ceafă. „Bătrânețea” Își spuse el, ridicându se, cu mișcări leneșe, din așternutul mototolit de somnul agitat, pe care-l avusese peste noapte. Dormea stăpânit de vise prostești, pe care acuma, treaz fiind, nu le mai putea povesti. O visase pe Maria luptându-se În Împrejurări ciudate, cu tot felul de monștri și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
adică, ce importantă are de unde vii? Om să fii! Dar OM!... și unde Dumnezeu ai cunoscut-o? - La scoala, la Kiev! Am făcut acolo, liceul, apoi facultatea... Ani de zile, împreuna. Cand crăpau pietrele de frig, ne înghesuiam sub același așternut. Mă lua în brațe, îmi bagă mâna la sânișori sau... - Sau la păsărica, între picioare... - De unde știi? Ți-a spus ea? - Nu, mă gândeam și eu unde aș fi pus-o eu... - De ce să nu fiu sinceră, îmi plăcea. Adormeam
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
evenimentele fără urmă de patos ori de regrete. În ziua „accidentului”, femeia l-a încuiat în camera ei, i-a încolăcit gâtul și l-a dezbrăcat țipând „Karl, o Karl al meu !” - drept pentru care, incomodat și de „mormanul de așternuturi calde” îngrămădite înadins, el nu-și amintește să fi simțit „decât o cumplită nevoie de ajutor”... Această „modestă împreunare” este, după cum notează Milan Kundera în Testamentele trădate, pricina derizorie a tot ce va urma în roman: „E deprimant să descoperi
Portret de grup cu Statuia Libertății by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3992_a_5317]
-
mâna, alunecător, de-a lungul păturii cu care se învelea Karl, după care fugi în camera ei.” La mii de kilometri depărtare, gesturile fetei reproduc simetric tehnica Johannei Brummer, servitoarea care sperase să-și sufoce tânărul stăpân în „mormanul de așternuturi calde” îngrămădite „anume pentru el” în casa părintească din Boemia. Ori de câte ori simte că riscă să fie luat ostatec în numele iubirii aproapelui ori al procreării speciei, Karl își ia tălpășița. America e un mic tratat de artă a fugii, cu infinite
Portret de grup cu Statuia Libertății by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3992_a_5317]
-
în casă un spirit malefic, frământat, care avea să-l împiedice să mai doarmă liniștit vreodată. În chiar același moment, Nick Greene a ajuns exact la concluzia opusă. Tolănit dimineața în pat, pe pernele cele mai pufoase cu putință, în așternuturile cele mai netede, și privind pe geamul verandei la gazonul care de trei secole nu fusese maculat de vreo păpădie sau de vreo buruiană, și-a spus că dacă n-o să evadeze în vreun fel de acolo, o să ajungă îngropat
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
într-acolo, urmată în tăcere, ca într-o procesiune, de ceilalți. În cameră, singura lumină era cea a veiozei de pe noptiera aflată lângă pat, suficientă însă pentru a desena niște umbre diforme pe capul scheletic al bătrânului care zăcea în așternut, cu fața între două pernițe. Bărbatul părea că doarme. - De cât timp e așa? întrebă accabadora, apropiindu-se de pat. Într-o mișcare spontană ceilalți se așezară în jur. - Săptămâna viitoare se fac opt luni. Dar, dacă luăm în considerare
Michela Murgia: ACCABADORA by Gabriela Lungu () [Corola-journal/Journalistic/3884_a_5209]
-
Hristos versifică, nu de puține ori, în duhul lui Arghezi și Voiculescu. „Dă-mi, Doamne, ca să fiu numai de jar cu Tine și patima zvârlită să-nghețe lângă mine. Cum am iubit păcatul să Te-ndulcesc, să plâng și-n așternuturi, noaptea, să Te doresc, nătâng. Totul este să preamărești”, zice Rilke. și are dreptate. Eu, unul, însă, întreb: Cum?! În ce fel?! În ce mod?! Să cădem în dulcegării? Să alunecăm în versificații suficiente? Nu! În nici un caz. Sfatul meu
Gânduri despre poezia creștină by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/4047_a_5372]
-
el o presează, o îndoaie, o frânge, o balansează, o aruncă și apoi o re-prinde; ca dintr-un aer uleios și lin coboară ei în jos, pe uzatul, de nesfârșita lor săritură, subțirele covor, acest pierdut covor în spațiul cosmic. Așternut ca un plasture, de parcă suburbia cerului, acolo, i-ar fi făcut rău terrei. Și absent acolo, drept aici și manifest: prezența marii litere în majusculă... și încă, puternicii bărbați, ea-i rostogolește, în glumă, prinzându-i mereu, precum la masă
Elegii Duineze by Nicolae Breban () [Corola-journal/Imaginative/10648_a_11973]
-
cu mixerul în două minute, dar parcă nu a avut gustul celei frecate cu lingura de lemn, încetul cu încetul. Am aspirat covoarele și totuși, am avut sentimentul că tot bătătorul, mătura și peria sunt mai de încredere. Am dus așternuturile la spălătorie, dar nu am mai dormit atât de lin și dragostea n-a fost la fel de dulce, de parcă eram într-un pat străin. Furați de timp, ne pierdem uneori într-un confort comod și în același timp frustrant. Dar, ca să
NOSTALGII ATLANTICE de CARMEN NICULCEA în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373680_a_375009]
-
dă semne de tezism (vezi Tulburătorul vis al soldatului din Bagdad sau Aici odihnește). De departe cele mai reușite bucăți din volum sunt Poemele șîn proză de faptț insomniei, cu pasaje carnale frapante: "dar mă risipisem atât de mult pe așternuturi, pe abataje, pe muștiucul unui saxofon spart, încât am lăsat-o baltă cu puțin înainte de a-mi țâșni din gură o limbă nouă, mai flexibilă și/ mult mai puțin însingurată decât aceea cu care te crestasem, nerăbdător, tandru, deznădăjnuit/ între
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13654_a_14979]