370 matches
-
primită nu e un pârâu din care alții să-și împrospăteze, cu o nesimțire ontologică, elanul agresiunii? Cât nu și-ar fi dorit copila Marieta să scape de sfinxul ei monstruos de surd, care o răscolea tacit cu asemenea întrebări, aținându-i nu numai calea, ci până și aerul de respirat! Dar și cât de născător îl aștepta femeia Marieta, ca pe un drac cu care să se fraternizeze întru trecerea punții peste volburile sângelui, dincolo de copilărie...! Ura pătimaș doar propria
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
neclintirea-i se confundă necesar cu un primitor pur pasiv - un fel de teacă metafizică a făptuirii omenești. Lui Ian îi plăceau mult frescele religioase din România, țara pe care o traversa acum și pe unde nomazii continuau să se ațină încă la un veac și jumătate după dezrobirea lor, căutându-i poate încă ieșirea, sau poate o posibilitate mai viabilă de instalare. Căci nu-i deloc ușor să primești libertate peste noapte; de la a o primi până la a o poseda
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
înecat impardonabil la mal. "Blestemele Marietei!" oftă cu năduf baiatul superstițios către blonda pătrunsă doar de cântecul în surdină al Sirenelor. Structura adunării rămăsese aceeași ca la intrarea lui în ea: în jurul nucleului angajat într-un vag partenariat erotic se aținea, la doar câteva zeci de centimetri, un inel saturnian de sateliți masculini dedați preponderent autostimulării. Ceea ce se petrecea în jurul fugarului ar fi putut, pe bună dreptate, trece drept o performanță rarisimă de conviețuire, în măsura în care cei dăruiți cu parteneri ofereau o
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
tine un altul; în esență, orice dar e un cal troian, adică o cutie cu conținut-surpriză. Chiar și când te duci cu mâna "goală" la o întâlnire aduci, de fapt, mai mult decât ai crede, căci pe lângă mâna omului se aține predilect posibilitatea transformării celei mai radicale - atât de la-ndemână încât scapă exasperant prehensiunii. I-ar fi plăcut să-i asculte căpitanului pățaniile și, mai ales, felul nespășit de a vorbi despre propria-i suferință tezaurizată; ar fi râvnit să-i
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și merii din grădină care fac fruct e. Ele, ca și animalele, caii, porcii, oile, cine le a făcut pe acestea? —mi-a spus domnul Lăzăroiu la școală că-s aduse din pădure și-s domesticite, îmblânzite, mamă, m-am aținut eu, argumentându i cu vorbele învățătorului meu. — Da? Dar de când sunteți voi, de ce nu am prins o oaie sau porc sălbatic să-l aducem acasă și să îl îmblânzim? Și o căprioară, stă la casa omului numai atât timp cât o ții
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
s-a oprit în palma de la mâna dreaptă, iar semnul i l port și astăzi. Dar câte mari nenorociri cu armamentul lăsat în părăsire în timpul războiului, nu s-au mai întâmplat ulterior, dacă nu și până atunci ? Rețin o situ ație, o redau ca un exemplu al existenței întâmplărilor nefericite tot în familie. Peste gârla care ne despărțea cu casa, locuia un frate a tatei, din cei șapte frați rămași în viață, Petrea Despa care neavând copii a înfiat unul, pe
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
hârtie, care trebuia să schimbe totul... V.A. : Asta a lui Funeriu, nu ? A.M.P. : Exact. După ce s-a trecut legea asta, în marile universități din România rectorii n-au avut contracandi‑ dat. Majoritatea au candidat singuri. Exact aceeași situ‑ ație ca în comuna lui Ceaușescu. De ce nu a contra candidat nimeni ? V.A. : Pentru că un contracandidat care pierde devine ina‑ micul pe viață al celui care câștigă ; noi nu avem încă un cult al competiției. Și fairplay-ul necesar. A.M.
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cea de romancier. Nu atât prozatorul care sunt, ci romancierul este, probabil, cel mai „aproape”, cel mai Îndreptățit de a „ataca” acest concept care face și a făcut groază atâtora...; ne amintim, nu-i așa, de Sfinxul, de fiara ce aținea calea trecătorilor care voiau să intre În cetatea Tebei și care Îi prăvălea de pe Înaltele stânci dacă nu puteau răspunde unei șarade! Deoarece romancierul, așa cum Îl Înțeleg eu, după ce am asimilat „lecția” marilor modele romanești engleze, franceze, rusești și germane
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
CIOBANU: Caleidoscop etnic la Hanovra. Kurzi, în corturi, și copii amestecați de-a valma - o tabără ca la țigani, cu muzică de-a lor răsunând din niște casetofoane încleiate cu abțibilduri. Sunt într-o manifestație de protest. Un băietan ne aține calea și ne întinde un manifest. E în germană, cerem unul în engleză. Nu are, dar i se aduce. Mă uit prin el. Cer drepturi, eliberarea cuiva și, evident, recunoașterea statului kurd. Dacă ar fi în puterea mea!... Seara asistăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
peste sută că trece. Unul frige În cârlige, Un berbece de trei miei Ș-un juncan de doi viței. Să-l anine La ciochine, Să le ție mâne bine; Că s-or duce la Bacău La Bacău, la Vadu-Rău S-ație drumurile Să-și primească vămile; Să prindă ciocoi de barbă Să-i puie să pască iarbă. Primăvară maica noastră, Suflă bruma din fereastră Și omătul de pe coastă; Să mă las iarăș la vale Cu durdă și cu pistoale. Frunza-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
diagnosticat fără greș după manifestațiile și gesticulațiile lor turbulente, provocatoare de panică și Însoțite, una-două, de amenințări cu Împușcarea. Între altele, și aleasă pentru comicul ei, era acea manie a lui de a schimba Încălțămintea din picioare la fiecare ceas, aținându-ne brusc calea și punând piciorul pe un scaun ca să-i admirăm bocancii sau cizmele: — Ha! Ce ziceți?... Bizon?... Pune mâna, dom’le, și pipăie! Ce stai?... Bizon de Lyon! Era capabil să te Împuște dacă nu puneai mâna pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și atunci unde să mai găsim sau să mai fie cu putință spec tacolul sută În sută de necrezut, la care am fost eu Însumi un actor sau figurant norocos acum douăzeci și cinci de ani, când prin grădina Sf. Gheorghe ne ațineam după o fe melă În dezmăț, ziua nămiaza mare, un cârd Întreg de bărbați, și mai tinerei, și mai bătrâiori, și mai spălați, și mai nederetecați, dar toți vră jiți parcă de foșnetul fustelor ei, de legănatul ei obraznic pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fie omorâtă, fie trimisă în lagărele din Siberia, de unde puțini s-au mai întors! în Basarabia se simt cuvintele lui Eminescu: <Din Hotin și pân’la Mare, Vin muscalii de-a călare De la mare la Hotin Mereu calea ne-o ațin.>. Acum, la sfârșit, vreau să spun că cea mai mare nădejde a mea, și sper că se va realizeze cât de curând, este ca să nu mai trecem la frații noștri prin vamă, să nu mai trebuiască să fim umiliți, să
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
înțeles? Nu noi, românii, am descoperit virtuțile calorice ale acestui reziduu zoo. Nu, nici vorbă! Se cunoștea faptul că ungurii din pustă îl utilizau de multă vreme pentru arderea cuptoarelor de pâine, adică la brutărie. Iar tătarii cei care ne ațineau mereu fruntariile țării îi apreciau de multă vreme potențele ignigene. Șeptelul gostatului "Pavel Tkacenko" înainta pe miriștea țepoasă și încâlcită de mulțimea rugilor clonați inconștient și impasibil, urmărindu-și doar satisfacerea plenară a celui mai puternic instinct primar: foamea, mergând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
jur să vadă de nu e filat, supravegheat! La Consiliul Popular Bârlad o comisie lucra cu ușile închise și hotăra soarta fiecăruia dintre noi! Pândeam cu neliniște apariția vreunui membru din comisia respectivă, fiecare interesându-se de propria-i soartă! Ațin calea unei colege învățătoare cu drept de decizie, o salut și o rog să-mi spună dacă știe ceva referitor la viitoarea mea încadrare. Îi reaminteam că am absolvit primul an de facultate, sperând că acest fapt îmi va fi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
slugi pe moșiile boierești ori la chiaburi, ca și oameni ce au fost educați în U.S. În cadrul Diviziilor „Tudor Vladimirescu”, „Horia Cloșca și Crișan” prin persoane ca: Mihai Oghinciuc, Ion Condruc, Fieraru, muncitor adus special, Vasile Musteață, Mihai Romaniuc și ații. Mihai Ratuș este recrutat în rândul securității, iar Dumitru Hrapciuc este coptat pe linie judiciară. Comandantul Centrului Militar raional Trușești este adus din comuna Răuseni, unde era văcar, și i se dă gradul de căpitan. În Sfatul popular schema posturilor
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
slugi pe moșiile boierești ori la chiaburi, ca și oameni ce au fost educați în U.S. În cadrul Diviziilor „Tudor Vladimirescu”, „Horia Cloșca și Crișan” prin persoane ca: Mihai Oghinciuc, Ion Condruc, Fieraru, muncitor adus special, Vasile Musteață, Mihai Romaniuc și ații. Mihai Ratuș este recrutat în rândul securității, iar Dumitru Hrapciuc este coptat pe linie judiciară. Comandantul Centrului Militar raional Trușești este adus din comuna Răuseni, unde era văcar, și i se dă gradul de căpitan. În Sfatul popular schema posturilor
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
st ad iu l ac țiu ni i Ri sc re zid ua l la d at a ul tim ei re viz ui ri Ev en tu ale ris cu ri se cu nd ar e Ob se rv ații Proba bilitate Impact Expu nere Proba bilitate Impact Expu ere 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1. Re lați i c u pu bl icu l In fo rm
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
11 12 13 14 15 16 17 1. Re lați i c u pu bl icu l In fo rm ar e co re ct ă Di st or siu n e in fo rm ar e In fo rm ații in di sp on ib ile în ca zu ri izo lat e Co nd uc ăto r co m pa rti m en t S S Pr eju di ciu im ag in e S· S Ac ce pt
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
r m od ifi căr i în co m pa rti m en t 2. Co m pa rtim en t fin an cia r Di m in ua re a pi er de ril or di n op er ațiu ni va lu ta re . In di ca to r d e pe rfo rm an ță 0,1 % in flu en țe ne ga tiv e Ri sc in ve rs ar e tre nd d e de va
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
st ad iu l ac țiu ni i Ri sc re zid ua l la d at a ul tim ei re viz ui ri Ev en tu ale ris cu ri se cu nd ar e Ob se rv ații Proba bilitate Impact Expu nere Proba bilitate Impact Expu ere 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 co nt ro l (c on ta bi lă). Mo di fic ar
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
st ad iu l ac țiu ni i Ri sc re zid ua l la d at a ul tim ei re viz ui ri Ev en tu ale ris cu ri se cu n da re Ob se rv ații Probabilitate Impact Expunere Probabilitate Impact Expunere 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1. Re lați i c u pu bl icu l In fo rm ar e co re
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
10 11 12 13 14 15 16 17 1. Re lați i c u pu bl icu l In fo rm ar e co re ct ă Di st or siu ne in fo rm ar e In fo rm ații in di sp on ib il e î n ca zu ri izo lat e Co nd uc ăto r co m pa rti m en t S S Pr eju di ciu im ag in e S· S Ac
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ar m od ifi căr i în co m pa rti m en t 2. Co m pa rti m en t fin an cia r Di m in ua re a pi er de ri di n op er ațiu ni va lu ta re . In di ca to r d e pe rfo rm an ță 0,1 % in flu en țe ne ga tiv e Ri sc in ve rs ar e tre nd d e de va
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
st ad iu l ac țiu ni i Ri sc re zid ua l la d at a ul tim ei re viz ui ri Ev en tu ale ris cu ri se cu n da re Ob se rv ații Probabilitate Impact Expunere Probabilitate Impact Expunere 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 pr oc ed ur i 6. Fi na nc iar , bu ge ta r, pa tri m
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]