3,746 matches
-
a fost înființat primul parc forestier din țară. Zona muntoasă are peste 3.000 de piscuri abrupte, iar pe pante sunt crevase adânci peste care tronează stânci ascuțite cu tot felul de forme bizare. Pâraiele și cascadele spectaculoase de pe văile abrupte alcătuiesc un peisaj ce taie răsuflarea excursioniștilor și la propriu și la figurat. Principalele obiective turistice din multitudinea celor existente sunt: Satul Leului Galben, Satul Yaozi, Platoul Yuanjiajie, Valea Shadao, Pârâul Jinbian. Peisajele de la Suoxiyu, un alt obiectiv din Wulingyuan
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Satul Leului Galben, Satul Yaozi, Platoul Yuanjiajie, Valea Shadao, Pârâul Jinbian. Peisajele de la Suoxiyu, un alt obiectiv din Wulingyuan, se evidențiază atât prin crestele cu forme stâncoase bizare, ape limpezi, cât și prin poduri sau mai degrabă punți pe crestele abrupte și peste peșterile adânci, rețeta perfectă pentru o aventură veritabilă. În total, aici sunt peste două sute de obiective turistice, dintre care cele mai reprezentative sunt Galeria de cinci kilometri, lacul Baofeng, Grota Dragonului Galben etc. Muntele Tianzi are cea mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
piscuri. Potrivit unei legende tibetane, patru fete frumoase au fost transformate în cele patru vârfuri. Datorită condițiilor meteorologice speciale și diferențelor mari de nivel, Muntele Celor Patru Fete dispune de resurse bogate de faună și floră, fiind supranumit, datorită reliefului abrupt cu păduri dese și văi spectaculoase, " Alpii Chinei". Muntele Jiajin se află în sudul ținutului Xiaojin, are o înălțime de 4.114 m și leagă Muntele Celor Patru Fete de rezervația naturală Wolong. Este marcat de două văi, Mucheng și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ajuns cunoscută în întreaga lume, ca ursul panda. Parcul Forestier Jiajin este bogat în resurse de apă, ce creează o imagine magică, precum o uriașă pânză de păianjen formată din numeroase fire argintii de apă, ce curg năvalnic de pe crestele abrupte ale munților. În iulie 2006, cea de-a 30-a Conferință ONU pentru Patrimoniul Mondial a aprobat înscrierea "Habitatului urșilor panda din Sichuan" (cunoscut ca Rezervația Naturală Sichuan) pe lista Patrimoniului Natural Mondial. 4. Bucătăria chinezească Bucătăria chinezească are mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
s-au încheiat în anul 1372, în timpul domniei împăratului Hongwu din dinastia Ming. A primit acest nume datorită Muntelui Jianyu pe care îl traversează. Trecătoarea "Femeia" din ținutul Pingding, în provincia Shanxi din vestul țării traversează un masiv muntos foarte abrupt și de o mare importanță strategică. Locul este prielnic apărării, făcând dificile atacurile inamicilor așa că este considerată și "Poarta provinciei Shanxi". În trecut, trecătoarea se numea "Weize", dar în primii ani ai dinastiei Tang, cea mai înfloritoare din istoria Chinei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
a trecătorii este mai înaltă decât cea din vest, așa s-a ales cu un nume cât se poate de evident. Trecătoarea "Poarta Gâștii Sălbatice'' traversează un defileu din ținutul Daixian, provincia Shanxi, mărginit de ambele părți de pereți stâncoși abrupți. Se spune că și gâștele sălbatice aveau dificultăți în a traversa în zbor crestele acestora, așa că s-au învățat să intre prin trecătoare, care a devenit astfel, "Poarta Gâștii Sălbatice''. Poarta Gâștii Sălbatice (Foto: Yang Ying) De ce chinezii se mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
observa o pronunțată notă romantică și o pregnantă tendință estetică și nostalgică. În ultima etapă (827-859), cei mai activi poeți au fost Li Shangyin și Du Mu. Cel din urmă a îmbinat, în creația sa lirică, stilul proaspăt cu cel abrupt, un stil de altfel foarte potrivit pentru a reda dezideratul politic și vocația sentimentală a poetului. În schimb, poemele lui Li Shangyin, prin structura minuțioasă, limbajul select și stilul grav, evidențiază cariera sa politică întâmplătoare, lăsând adeseori o umbră tristă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
perpetuat timp de opt secole în China. Cu un talent desăvârșit, Su Shi a fost deopotrivă mare maestru al poeziei, al poemelor cântate și al prozei. În creația sa lirică, poetul abordează o tematică vastă, în stiluri diversificate, utilizează parabole abrupte și un limbaj cât se poate de expresiv. Poemele sale cântate sunt de o originalitate extraordinară. Depășind tiparele potrivit cărora acest gen este destinat trăirilor și sentimentelor erotice și distractive, el ajunge la o cunoaștere și înțelegere mai largă a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Datong, în provincia Shanxi din nordul Chinei se află una din cele mai impresionante construcții religioase ale lumii. Este vorba despre Templul Xuankong sau Templul suspendat, o construcție care pare să sfideze toate teoriile fizice, fiind "agățată" de o prăpastie abruptă. Construit în urmă cu 1400 de ani, templul este unic nu doar prin așezarea sa la marginea abisului, ci și prin faptul că îmbină elemente budiste, taoiste și confucianiste. Această mănăstire este "suspendată" pe peretele vertical al canionului Jinlong, aproape de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
că o pot face complicată/ ca un bilanț al unei firme prospere/ productivă și utilă ca o mașină de treierat - reîntâlnesc în aceste versuri aerul derapajului superb al lui Cristian Popescu alături de acel schior râzând în soare, zburând pe pante abrupte, survolând munți întregi - pe pachetul de Țigări Bucegi... Lolitele sunt mai mult decât înțepate, sunt tare supărate pe părinții lor. Ele sunt purtătoarele de cuvânt ale adolescenților care au ieșit în stradă în decembrie ’89 și au cucerit, murind pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
perspicacitate (aici i-a ajutat și degetul meu arătător, care indica paharul mititel) până când au priceput ce se întâmplase. Apița era o țuică tare, iar Mița era Mircea. Mai târziu, după ce învățasem literele, nu doar sunetele, am urcat împreună pante abrupte, sufocante și am coborât văi amețitoare, am fost pe brâne, pe țancuri, pe povârnișuri, prin prăpăstii și păduri, pe platouri și grohotișuri, în șei, la cascade, prin jnepenișuri, zmeurișuri și întinderi de urzici. Primul vârf impunător mi s-a arătat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Auzea, de asemenea, și cum se Întețește Încet-Încet traficul de pe stradă și știa, din lunga ei experiență, că urmează să Înceapă o nouă zi de lucru. Prăvălia de deasupra avea să se deschidă, poate că oamenii aveau să coboare treptele abrupte și să intre În pivniță. Oameni pe trepte, poate bărbați, cu picioare și pantofi mari. Buf. Trebuia să se grăbească și - e momentul să dezvăluim asta acum - nu doar fiindcă nu voia să fie prinsă de marinari și lovită iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Peste tot În Londra, oamenii mureau ca șobolanii - de fapt, și șobolanii mureau, ca și oamenii. După cîteva ore petrecute astfel, aveam nevoie de o schimbare de scenă, așa că m-am dus În China și am urcat pe o cărăruie abruptă printre bambuși și chiparoși, ca să stau o vreme În pragul ușii deschise a unei vechi colibe de munte, cu bătrînul Tu Fu. Privind tăcuți În zare, către vălătucii de ceață albă ce se ridicau dinspre vale, ascultînd cum suflă vîntul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
o pauză lungă, s-a uitat în jos la mine cu un ochi știutor. Am fluturat servieta spre ea și-am murmurat ceva în franceza mea de baltă, executând în același timp o pantomimă elaborată a căderii pe scara rulantă abruptă, aproape pierzându-mi echilibrul. Zborul spre Orly a avut loc sub privirea sceptică a doi pasageri care fuseseră martori la acest episod, un afacerist olandez și soția sa. În timpul scurtului zbor m-am aflat într-o stare de excitare intensă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
cred că se mută la Petkwo, pe Aagd... Oh, îl găsesc numaidecât! exclamă profesorul, și într-o clipă se scutură de negura ipohondriei și se luminează la față, ca un bec electric. - E vorba fără-ndoială de Ițindu-se de pe coasta abruptă, unicul roman de unul dintre poeții cimerieni proeminenți ai primului sfert de secol, Ukko Ahti... Iată-l! Și, cu un salt de pește urcând contra curentului, se-ndreaptă spre un punct precis de pe un raft, înșfacă un volum subțire, legat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
straniu, dar asupra căruia nu te oprești să meditezi, căci, puțin câte puțin, din traducerea improvizată și trudnică a lui Uzzi-Tuzii se conturează schema unei întâmplări; din descifrarea gâfâită de cuvinte amestecate se naște o narațiune amplă. Ițindu-se de pe coasta abruptă Încerc să mă conving că lumea vrea să-mi comunice ceva, să-mi transmită mesaje, avertismente, semnale. Mi-am dat seama de asta de când mă aflu la Petkwo. În fiecare dimineață ies din Pensiunea Kudgiwa pentru obișnuita plimbare până în port
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
o lume într-alta, și în fiecare dintre ele ajungeam puțin după ce sfârșitul lumii avusese loc. Am trecut prin dreptul terasei după o jumătate de oră. De pe un scaun, văzut din spate, flutura o panglică liliachie. Am coborât pe cărarea abruptă a promontoriului până la o terasă de unde se schimba unghiul de vedere: cum mă așteptam, așezată în coș, complet ascunsă de apărătoarea de plastic, se afla domnișoara Zwida, cu pălăria de paie albă și caietul de desen pe genunchi; tocmai desena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
părea să se mire de prezența noii ascultătoare, de parcă ar fi fost acolo dintotdeauna. Nici nu tresare când ea, la o pauză mai lungă îl întreabă: — Și pe urmă? Profesorul închide cartea brusc. — Și pe urmă nimic. Ițindu-se de pe coasta abruptă se întrerupe aici. Odată scrise aceste prime pagini de roman, Ukko Ahti a intrat în criza depresivă care l-a dus în câțiva ani la trei încercări de sinucidere nereușite și la una reușită. Fragmentul a fost publicat în culegerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
jurnal intim și însemnările pentru un eseu asupra întrupărilor lui Buddha. Din păcate, nu s-a găsit nici un plan sau ciornă care să explice cum intenționa Ahti să dezvolte întâmplarea. Deși mutilat, sau poate tocmai de aceea, Ițindu-se de pe coasta abruptă este textul cel mai reprezentativ al prozei cimeriene, prin ceea ce prezintă și mai ales prin ceea ce ascunde, sustrăgându-se, lipsindu-ne de ceva, dispărând... Vocea profesorului e pe punctul de a se stinge. Întinzi gâtul să te convingi că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
căutai: e chiar cel studiat în cadrul seminarului nostru despre revoluția feminină, la care te invit, dacă vrei să ne asculți analizându-l și discutându-l! — Lotaria - exclamă Ludmila - vrei să spui că ai ajuns și tu la Ițindu-se de pe coasta abruptă, romanul neterminat al lui Ukko Ahti, scriitorul cimerian? — Ești prost informată, Ludmila, ăsta e romanul, dar nu e neterminat, ci terminat, nu e scris în cimeriană, ci în cimbrică, titlul a fost schimbat mai târziu în Fără a se teme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
deschide mapa, începe să citească. Gardul de sârmă ghimpată se desface ca pânza de păianjen. Toți urmăresc în tăcere, voi și ceilalți. Vă dați seama imediat că ascultați ceva ce n-are nici un punct comun nici cu Ițindu-se de pe coasta abruptă, nici cu În afara localității Malbork, nici chiar cu Dacă într-o noapte de iarnă un călător. Vă aruncați o privire, tu și Ludmila, ba chiar două priviri: mai întâi interogativă, apoi de înțelegere. Oricum ar fi, e un roman în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
fost ruptă în bucăți, dar cred că m-am ales cu partea cea mai bună. Așezați la măsuța unei cafenele, tu și Ludmila faceți bilanțul situației. Rezumând: Fără a se teme de vânt și amețeală nu este Ițindu-se de pe coasta abruptă, care, la rândul său, nu este În afara localității Malbork, care e cu totul altceva decât Dacă într-o noapte de iarnă un călător. Nu ne rămâne decât să ajungem la originile acestei confuzii. — Da. Editura ne-a supus acestor frustrări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
de alte titluri și alți autori, să ne-o spună, și să ni se explice și misterul paginilor care trec de la un volum la altul. — Și în felul acesta, adaugi tu, poate vom da de urma romanului Ițindu-se de pe coasta abruptă, neterminat sau terminat, cum o fi... — Nu pot să neg, spune Ludmila, că aflând de regăsirea urmării mă lăsasem cuprinsă de iluzii. — ...și de Fără a se teme de vânt și amețeală, pe care sunt acum teribil de nerăbdător să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
cunoască, până și asta, cimbrica, da, cimbrica. Ne aduce o carte scrisă în limba asta, un roman gros, dens, cum se cheamă, Călătorul, nu: Călătorul e de celălalt, În afara localității... — De Tazio Bazakbal? — Nu, nu Bazakbal, ăsta e cu Coasta abruptă, de... — Ahti? — Bravo, chiar el, Ukko Ahti. — Dar, iertați-mă, Ukko Ahti nu e autor cimerian? — Ei, se știe că la început Ahti era cimerian; dar știți ce s-a întâmplat, în timpul războiului, după război, modificarea granițelor, cortina de fier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
între institute, două catedre în concurență, doi profesori care nu au ochi să se vadă, bineînțeles că dacă Uzzi-Tuzii ar admite că singura capodoperă în limba lui trebuie citită în limba colegului... — Rămâne faptul - insiști tu - că Ițindu-se de pe coasta abruptă e un roman neterminat, ba chiar abia început... Am văzut originalul... — Ițindu-se... Nu mă zăpăciți; e un titlu care-i seamănă, dar nu e ăsta, e ceva cu Amețeala, da, este Amețeala de Viljandi. — Fără a se teme de vânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]