9,352 matches
-
noastră, apoi își încheia salutul cu un surâs încurajator, după care își continua drumul în pas alert pe holurile facultății. Mereu energic, întotdeauna preocupat, aproape de fiecare dată dădea senzația că este întro cursă contracronometru. Însă niciodată nu era nici prea absorbit de gânduri, nici prea grăbit pentru ca, trecând pe lângă un student în sala de lectură a bibliotecii, să nu tragă cu ochiul la cărțile ce le avea pe pupitru tânărul, încercând probabil să își dea seama cine dintre noi vădește înclinație
Argument La Întâlniri cu Profesorul Onufrie Vințeler [Corola-blog/BlogPost/93119_a_94411]
-
curative și diverselor aplicații medicale. Până în prezent cercetările au confirmat faptul că fructele de cătină constituie cea mai bogată sursă naturală de vitamina A, vitamina E, carotenoizi și flavonoizi. „Cătina este un medicament în sine. Conține vitamine liposolubile, care se absorb în sânge și poate fi preparată ca ceai, dar se găsește sub formă de sirop și chiar conservată în miere”, explică medicul primar Alice Popescu, specializat în medicină generală, acupunctură și fitoterapie, la Institutul Național de Medicină Complementară și Alternativă
Sănătatea din grădină: Cătina, planta românească unică în lume [Corola-blog/BlogPost/93247_a_94539]
-
folosită de anumite companii de tehnologie, se bazează pe sistemele nervoase biologice, mai exact pe modul în care neuronii reacționează la stimuli și la modul în care se conectează cu alți neuroni pentru a interpreta informația. Ea permite computerelor să absoarbă informații noi în timp ce efectuează o sarcină, pentru a putea ajuta ceea ce fac în funcție de modul în care se schimbă semnalele. În anii următor, abordarea va face posibilă o nouă generație de sisteme de inteligență artificială care vor efectua anumite funcții pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93284_a_94576]
-
încă nu ne-am resemnat în privința incapacității noastre de a înțelege ceva din turnirul desfășurat pe arena mecanicii cuantice, atunci e îndeajuns să aflăm că există un tip de particule inofensive, fără masă și fară sarcină, care nu pot fi absorbite de nimic, nici măcar de ziduri de plumb a căror grosime se măsoară în distanțe de ani-lumină, ca puterea noastră de înțelegere să-și poată declara liniștită falimentul. În fața unei asemenea imagini bulversante, a unor pereți de plumb interminabili prin care
Tirania neutrinilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8228_a_9553]
-
în care până și insulta devine un semn de prețuire. Cititorul este conectat la un spectacol care, pe de o parte, amuză, ba chiar provoacă râsul (personajele sunt simpatice, ca și eroii lui Caragiale!), iar pe de altă parte, îl absoarbe și îl face parte integrantă a spectacolului. Textele devin o oglindă ce reflectă atât ce se află deasupra, cât și ce se află dedesubt. Privirea autorului este însă proaspătă și cuprinde nu numai prezentul, cât și trecutul și viitorul. Declanșarea
Existența ca amnezie sau neînțelegere by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8269_a_9594]
-
cea mai frumoasă povestire a sa, The Diamond aș Big aș The Ritz, Scott Fitzgerald definea tinerețea că pe "... a dream, a form of chemical madness". Ei bine, tocmai această chimie intimă a vîrstei de tranzit, adolescență, ne atrage, ne absoarbe, ni se inoculează lent în filmul lui Gus Van Șanț. Dacă ar fi să-i găsesc un corespondent literar filmului lui Gus Van Șanț aș opta fără ezitare pentru Ian McEwan cu românul sau, The Cement Garden, dar mai ales
Cu elefantul în parcul paranoic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8295_a_9620]
-
adâncurile congelate carnea se va frăgezi pe spate și ferindu-mă de tine, dând mereu înapoi o să-mi sap cu picioarele o groapă în noroi. Urmează nopțile de groază când, la adăpostul cucuvelelor, tații își strigă, prin guri adolescente care absorb întunericul, iubirea pierdută și diminețile din ce în ce mai repede smulse de pe iarba fragedă, jupuirea sufletului. în unghiul gol și fierbinte al cotului, capul tău aerian, fără trăsături și totuși groaznic de posesiv, nebun, carnivor, cap de primăvară ce a reușit să iasă
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8298_a_9623]
-
de un cadru, de o matrice care să o valideze. 5. Excepții care devin pur și simplu regulă. Când Schonberg inventa principiile dodecafonismului serial era clar că excepția nu se mai putea pierde în regulă, și nu mai putea fi absorbită de aceasta. Tăria ei era alta decât cea modelatoare de lege. Într-un fel, serialismul (cu atât mai mult cel integral) înființează și susține reguli față de care compozitorul însuși este o excepție, conferind aici compozitorului înțelesul unei năzuințe către libertatea
Reguli și excepții by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83425_a_84750]
-
în ochiurile lui de ulei și parafină, acoperiți de vânele groase ale leșiilor. Unindu-ne cu el, îmbătrânind cu el, în putreziciune. Ruina unei lumi vâscoase, turmentate, batracianul umed, fără schelet, obișnuit demult doar cu această invazie fluidă, care-i absoarbe și păstrează căldura" (p. 252). Fiecare dintre personaje își problematizează situația existențială sau este pus în situații de viață relevante pentru devenirea lui. Este greu de spus cine din grupul foștilor elevi de liceu reprezintă alter ego-ul autorului. Mai degrabă
Fețe ale ratării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8447_a_9772]
-
lor, ca la poalele unor vulcani noroioși, pentru a le auzi sunetele. Născut și crescut în apropierea unor biserici, n-am găsit nimic excepțional în bătaia clopotelor, cum nu găsești nimic deosebit în aer, în succesiunea luminii și a întunericului. Absorbit de urâțenia vieții cotidiene, ani în șir, ba chiar decenii, n-am simțit dispariția treptată, dar iremediabilă, a acestui sunet care, fără să-mi dau seama, dădea ritm și grație existenței orașului. Am avut revelația că el reprezintă ceva esențial
De ce trag clopotele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8486_a_9811]
-
ud și cald/ senzația aia de transpirație și floare de fân lipită de vertebrele ascuțite/ nămolul spârcâind printre degetele picioarelor/ în rutele întotdeauna fericite ale vânătorii.". După excursia imaginară la origini, acesta se va întoarce, plouat, în civilizația care îl absoarbe, productivă, prozaică, fără nici un mister: "am vagabondat pe străzi care se bifurcau/ în străzi care se bifurcau la capătul blocurilor faraonice,/ până la casele promiscuurbane/ unde aerul e dintr-o dată mai curat iar pomii însuflețiți/ unde soarele jilav dimineața lovește/ în
Dinspre margine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8552_a_9877]
-
pentru autorul Desperado. Fericirea ori nefericirea nu mai au sens. Modernismul desființa timpul; cauzalitatea cronologică nu mai avea nici un înțeles. Personalitatea eroului se prăbușea. Epoca Desperado recuperează, din cronologie, trecutul. Doar că acest trecut înghite celelalte două momente ale timpului. Absorbit de trecut, viitorul e nu numai știut dinainte (lucru descoperit de moderniști), dar și despărțit de orice sentiment de așteptare. El e mai mult decât un lucru deja cunoscut: este o amintire. Eroul și povestea lui revin, deci, în roman
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
orbitoare", iar regenerarea expresiei apare exclusiv în reveria fabuloasă a mumelor goethean-blagiene, a "marilor femele", care, "în lenevii", "în alcooluri", visează limbajul. Pînă la restabilirea acestuia, bardului nu-i rămîne decît nonverbalitatea, sacra nonverbalitate: "stai în mut, în limbajul ce absoarbe toate sintaxele, / stai în mut și speri în Domnul". Dar, nesatisfăcut pesemne cu plantarea într-o asemenea zonă cvasigenerală a modernismului, Aurel Pantea recurge la o ingenioasă manevră de regrupare. La granița poeziei, adoptă pana eseistului pentru a proclama independența
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]
-
își găsește expresia cea mai adecvată în libertate, așa cum apare cînd se reamintește principiul cel mai general că numai libertatea precede libertatea". Să admitem că libertatea e factorul care poate rezolva ori poate da impresia că rezolvă decompoziția subiectului, că absoarbe violența informului într-o structură estetică. Dar ea rămîne nu mai puțin un factor captiv subiectivității, măsurîndu-și dinăuntru produsul care pentru noi, cititorii, nu poate fi privit decît din afară. Astfel libertatea auctorială pune la încercare propria noastră aspirație spre
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]
-
ostil. În 1986, Norman Manea a adoptat calea exilului din postura de cetățean român aflat în căutarea libertății. Faptul că era scriitor avea relevanța sa, prin confruntare cu cenzura. A plecat român și a devenit evreu. Scriitorul român a fost absorbit de scriitorul evreu. Norman Manea și-a descoperit în exil cu adevărat evreitatea și a proble-matizat-o ca o mare temă. Exilul său de scriitor român se transformă treptat, din 1986 spre 1995, deci într-un deceniu, într-un exil de
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
sau Dicționarul Zaciu, apărut în patru volume în anii 1995-2001, dar a cărui informație se oprea la 1989. În prefața primului volum al DGLR, Eugen Simion recunoaște deschis că Dicționarul Academiei a beneficiat de experiența acestora. Primul, Dicționarul ieșenilor, este absorbit în mare măsură, iar câțiva dintre colaboratorii Dicționarului Zaciu, cercetători clujeni de istorie literară, colaborează și la acest dicționar. După ce criterii obiective am putea decide, prin comparație cu celelalte dicționare, că acest dicționar este cel mai bun? Primul criteriu ar
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
poți să fii un degustător al prozei proustiene dacă păstrezi aderențe ferme cu realitatea exterioară. Sau, mai pe șleau, nu poți să-l intuiești pe franțuz dacă nu-i semeni. De aceea, împătimiții de Proust se racolează din rîndul intelectualilor absorbiți de propriul univers lăuntric. Ce e în mine e mai aievea decît ce-i în afara mea, iar sursa adevărului și a frumuseții tot în mine e de găsit. Iar dacă în plus mai resimt realitatea ca pe o agresiune necontenită
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
Cu atît mai mult cu cît toți artiștii momentului, fără excepție, aveau încă plămînii îmbîcsiți de respirația exclusivă în atmosfera unui propagandism cultural osificat pînă aproape de abstracțiune. Chiar și artiștii liberi în interior și neconcesivi în manifestarea lor publică erau absorbiți de context într-o asemenea măsură încît păreau ei înșiși exponenți ai regimului, chiar dacă pe un alt palier. Simpla participare la o expoziție-mamut, la un Salon național sau municipal, așezat invariabil sub același generic al înaltului devotament patriotic, inducea sentimentul
Lupta cu memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8613_a_9938]
-
din lume nu a lăsat atîtea muzici înregistrate sau filmate în cîte 4-6 versiuni, corespunzător viziunilor la vîrste diferite sau cu diferiți parteneri - orchestre și soliști. Karajan a pilotat propriile sale avioane, dar natura, munții și păsările cerului le-a absorbit pe viu cel mai intens la Anif. Vulturii... "îmi place să mă uit cum plutesc, îmi place să văd cu cîtă armonie fac ei acest lucru. Ei simt o bucurie rotindu-se. M-am gîndit că în viața viitoare să
Magicianul baghetei by Corina Jiva () [Corola-journal/Journalistic/8610_a_9935]
-
pasionantă! Adam și Eva "romanul metafizic" al lui Liviu Rebreanu, apărut în 1925. Cele șapte povești de dragoste care se petrec în secole și locuri diferite trimit la teoria metempsihozei și la mitul androginului și arată tentativa scriitorului de a absorbi tradițiile într-o istorie a sufletelor pereche care se caută de-a lungul a șapte existențe. Liviu Rebreanu numește Adam și Eva "cartea iluziilor eterne" și mărturisește că îi este cea mai dragă. Nu știu dacă și Milorad Pavio iubește
Istorii ale sufletelor pereche by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8615_a_9940]
-
dezumanizează. Organizarea cetății nu poate fi adevărul, ultimul Scop. Ea poate fi, cel mult, unul dintre ele, pentru realizarea personalității pluridimensionale a ființei omenești. Omul nu este inginerul,...mecanicul, el e doar cel ce face inginerul, mecanicul, care nu pot absorbi întreg omul. Omul lui Kafka aruncat în lume este o condamnare la moarte cu amânarea revocabilă... * Una din temele filozofiei existențiale franceze: La vérité contraire a la morale... - adevărul contrar moralei - ideea unei justiții reale, nu bazată pe morala convențională
Lecturi de altădată by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8656_a_9981]
-
am dat seama că un fenomen de asimilare este imposibil de oprit, chiar este de dorit, căci nimeni nu vrea să treacă prin lume fără nici cea mai mică formă de reflexie - ca o pană care, trecută prin apă, nu absoarbe nici un strop. Pe de o parte este “bagajul” pe care am început să-l facem încă din copilărie (fiecare în contextul respectiv - în cazul meu, eu am copilărit mai mult la bunici și copilăria mea este presărată de amintiri sonore
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
B.T.: Pare că ne vorbești despre o capsulă sonoră protectoare (cea a muzicii luată cu tine din România) și de o alchimie sonoră, de fapt, de o grefă care ți-a dat forță pentru adaptare! Dar creația oricărui autor contemporan absoarbe și filtrează influențe, recalibrează esențe, actualizează tehnici. Cu alte cuvinte, regăsim reflectate, ca într-un joc de oglinzi convexe și concave, trimiteri la muzica altor compozitori. Care sunt personalitățile artistice care te-au marcat în mod decisiv și care se
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
fost de natură să stimuleze și întrețină euforia publicului și chiar dacă a corespuns unui număr variat de preferințe, au existat totuși zile în care melomanii au fost puși în așa-numita ”embarras du choix”, neliniștitoare pentru dorința lor de a absorbi cât mai mult cu putință din ”mana” dăruită prin intermediul festivalului la doi ani o dată! Cum să fii, de exemplu, în ziua de 2 Septembrie, concomitent la concertul formației ”Archaeus”, dirijor Liviu Dănceanu (ora 17,00) și la concertul Orchestrei Simfonice
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
sunet din cele modelate de cuplul Barenboim-Lupu, într-o viziune mozartiană suprasensibilă, care a țintit fără echivoc chiar miezul misterios al Adevărului în Concertul nr. 10 pentru două piane în Mi bemol major, KV 365, și apoi să te lași absorbit de atmosfera spiritualizată a celor Patru piese sacre de Verdi, cărora dirijorul Daniel Barenboim, la pupitrul Orchestrei Staatskapelle din Berlin și al Corului Filarmonicii ”George Enescu”, le-a imprimat fiorul, tensiunea și transfigurarea de care el însuși se lăsase pătruns
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]