1,027 matches
-
cu imagini mintale și de asamblare a lor în combinații noi. 18. Imaginația, la deficienții de auz are puternice influențe din sfera vizual-motrică. 19. Nivelul gândirii abstracte este determinat de moștenirea genetică și de educație. 19. Gândirea are caracter concret. Abstractizarea devine posibilă pe parcursul demutizării. 20. Gândirea operează cu simboluri verbale. 20. În perioada ce precede demutizarea, gândirea operează cu simboluri iconice. La cei demutizați la vârstă mică, gândirea operează cu simboluri verbale saturate de vizualitate. 21. Operațiile logice (analiza, sinteza
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
21. Operațiile logice au loc la un nivel intelectual scăzut, cu suport concret. Astfel, deficienții de auz nedemutizați sunt dezavantajați față de cei demutizați, datorită nivelului scăzut de cunoștințe și a lipsei de antrenament în realizarea operațiilor logice. 22. Generalizarea și abstractizarea sunt operații intelectuale care constau în selectarea unor caracteristici comune și generale ale obiectelor și fenomenelor și care, prin generalizări și esențializări, sunt implicate în concepte. 22. Generalizarea și abstractizarea se vor realiza doar în proporția în care le va
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
lipsei de antrenament în realizarea operațiilor logice. 22. Generalizarea și abstractizarea sunt operații intelectuale care constau în selectarea unor caracteristici comune și generale ale obiectelor și fenomenelor și care, prin generalizări și esențializări, sunt implicate în concepte. 22. Generalizarea și abstractizarea se vor realiza doar în proporția în care le va permite senzorialitatea și simbolul imagistic implicat. 23. Comparația este raportarea unor obiecte, fenomene sau trăsături ale acestora la altele asemănătoare sau diferite. Aceasta se realizează prin analiză și sinteză. 23
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
desfășurată. Fig. 1 arată care este localizarea filtrului pentru cele 2 teorii. Stadiul de stocare senzorială este considerat cel mai "periferic", implicând codificarea stimulilor fizici în impulsuri neuronale, în timp ce stadiul de analiză perceptuală este interpretat ca fiind un proces de abstractizare preliminară a unor forme simple de stimulare (ex. perceptarea unghiurilor drepte, a verticalității, etc.) Broadbent vedea analiza perceptuală și stadiile ulterioare ca necesitând atenția, în timp ce Deutsch & Deutsch, Treisman și Norman au privit analiza perceptuală ca fiind automatică (nu cere atenție
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
cât și de prelucrare a datelor recoltate. Este psihologia pe care aș fi tentat s-o numesc hard, care a condus, în genere, la progresul științei psihologice. Din păcate, acest tip de psihologie, prin gradul ei mare de conceptualizare și abstractizare, prin vastitatea și profunzimea informațiilor teoretico-metodologice presupuse, nu stârnește decât apetitul oamenilor de știință, ea constituind baza predării psihologiei la nivel universitar și argumentul forte în acordarea doctoratelor. Efectul ei asupra publicului larg este neînsemnat, cu toate încercările mai reușite
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
gândire pentru a însuși noțiuni și idei cu grad mare de dificultate și aceasta presupune: a-și adapta aceste capacități la noile cerințe; a-și dezvolta noi structuri de gândire, corespunzător specializării pe care o urmează; a crește efortul de abstractizare și generalizare; volumul de sarcini cognitive este evident crescut la nivel universitar comparativ cu liceul; când era elev, putea pregăti într-o după-amiază tot ce era legat de cele cinci-șase discipline de a doua zi; la facultate sunt sarcini de
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ce se confruntă prima dată cu specificul învățării universitare; o atenție sporită trebuie acordată exemplificărilor. Ele au încă un mare rol în formarea conceptelor de bază la fiecare disciplină nouă cu care studenții iau contact. Ei dispun de capacități de abstractizare și generalizare ridicate, rezultate dintr-un proces de dezvoltare neurofuncțională naturală și dintr-un antrenament de durată în cadrul studiilor liceale. Dar se constată că adaptarea acestora la sarcinile universitare nu se face automat și apare o reînnoită cerință de exemplificare
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
socioculturale date. Acțiunea factorilor socioculturali este filtrată de variabile interne de personalitate, un prim filtru constituindu-l însăși percepția personalității bazale, a dezirabilului social sau de grup, „construirea” mentală a acestora de către individ. Valorile sociale privite în geneza lor sunt abstractizări și generalizări ale intersecției dintre proprietățile lucrurilor și nevoile fundamentale biosociale ale omului, dar, o dată constituite, ele sunt elemente obiective ale mediului de viață al persoanei concrete. Concepția individuală despre dezirabil este tot rezultatul unei întâlniri, intersecții, în care însă
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
al vieții, prezent nu doar la oameni, ci și la nivel infrauman. În lumea animalelor, circulația informației ia forme fizice concrete (chimice, acustice etc.), pe când în cazul ființelor umane principalul mijloc comunicațional este limba vorbită, cu un înalt grad de abstractizare. În general, comunicarea umană se bazează pe simboluri, care sunt substitute figurative ale lucrurilor propriu-zise, ele fiind ușor de manipulat și transmis și necesitând un minim suport fizic. Să ne gândim la ziare, telefon, internet, dischete, CD-uri. Când vorbim
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ele fiind ușor de manipulat și transmis și necesitând un minim suport fizic. Să ne gândim la ziare, telefon, internet, dischete, CD-uri. Când vorbim despre comunicarea umană trebuie să avem în vedere, așadar, câteva caracteristici: 1) Nivelul înalt de abstractizare (simbolizare), utilizarea de semne și semnale, ceea ce face posibilă operarea rapidă și la mari distanțe cu informația. Semnele și simbolurile sunt de o impresionantă diversitate ca formă (vizuale, sonore, scrise, vorbite), ca redare figurativă a obiectului la care se referă
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
proprietatea unei colecții, altfel spus, a unei mulțimi. Nu există obiecte vizibile care să fie 2 sau 3”; există numai mulțimi formate din două sau trei obiecte. Modul în care am definit numerele naturale este de fapt un proces de abstractizare în care ne ridicăm de la mulțimile concrete (doi copii, trei flori) la noțiunea de „doi”, „trei”, care este un număr natural. Acest proces de abstractizare constă în formarea clasei de echivalență alcătuită din mulțimi finite, de aceeași putere. În formarea
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
trei obiecte. Modul în care am definit numerele naturale este de fapt un proces de abstractizare în care ne ridicăm de la mulțimile concrete (doi copii, trei flori) la noțiunea de „doi”, „trei”, care este un număr natural. Acest proces de abstractizare constă în formarea clasei de echivalență alcătuită din mulțimi finite, de aceeași putere. În formarea conceptului de număr Piaget consideră ca fundamentală experiența fizică bazată pe acțiuni concrete cu obiectele, pe lângă experiența logico-matematică care dă naștere operațiilor formale. J. Piaget
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
de a avea un anumit număr de elemente. De asemenea, copilului i se poate cere să deseneze mulțimi cu atâtea obiecte câte liniuțe sunt pe etichete precum și cu tot atâtea obiecte câte reprezintă cifra. Aceasta reprezintă un nivel superior de abstractizare și anume recunoașterea cifrelor și asocierea lor cu mulțimile corespunzătoare. În unele cifre i se poate cere copilului să identifice cifra care denumește proprietatea - număr a mulțimii. I se poate cere, deci, să aleagă atât cifrele care corespund unei mulțimi
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
acestea. Educatoarea trebuie să urmărească și să precizeze concluzionând experiențele individuale ale copiilor, că 5 poate fi format din 1 și 4, din 4 și 1, din 3 și 2 și din 2 și 3. La un alt nivel de abstractizare sarcina poate fi rezolvată prin intermediul unor fișe de activitate independentă de tipul următor. Aceeași solicitare poate fi rezolvată și printr-un joc didactic, „Ghici cât am în cealaltă mână”, a cărui sarcină didactică constă în determinarea unui număr de
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
matematic. Pe această linie se înscriu: a. o foarte bună cunoaștere a obiectivelor și strategiilor didactice ale predării-învățării matematicii la clasa I; b. antrenarea cât mai multor analizatori în perceperea și intuirea experiențelor didactice care vor conduce, prin generalizare și abstractizare, la formarea conceptului de număr natural; c. variate și nuanțate exemplificări cu ajutorul materialului didactic, concordante cu specificul gândirii preșcolarilor, pentru ilustrarea situațiilor posibile, urmate de sublinierea notelor caracteristice, ce conduc spre generalizări și abstractizări; d. abordarea interdisciplinară a număratului, ce
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
care vor conduce, prin generalizare și abstractizare, la formarea conceptului de număr natural; c. variate și nuanțate exemplificări cu ajutorul materialului didactic, concordante cu specificul gândirii preșcolarilor, pentru ilustrarea situațiilor posibile, urmate de sublinierea notelor caracteristice, ce conduc spre generalizări și abstractizări; d. abordarea interdisciplinară a număratului, ce trebuie exersat nu numai în cadrul activităților cu conținut matematic, ci și al celorlalte activități comune sau la liberă alegere, acolo unde solicitările specifice acestora o impun; e. o mai mare doză de creativitate a
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
în situația de a căuta soluții și de a verbaliza acțiunile îndeplinite. Prin aceste jocuri se dezvoltă potențialul intelectual și acțional creator al preșcolarilor, spiritul de observație, posibilitățile de verbalizare și exprimare orală, capacitatea de analiză și sinteză, de comparație, abstractizare și generalizare. Ele aduc un spor de eficiență în pregătirea copiilor pentru școală. Jucându-se copiii învață cu plăcere elementele de logică matematică. Pentru planificarea judicioasă a jocurilor logico-matematice se selecționează și se adaptează conținutul, formele de organizare și metodologia
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
același timp, ei sînt și integrativi, căci furnizează informații pentru o interpretare cantitativă simplă și facilă, care permite luarea unor decizii la nivel superior. Indicatorii măsoară aspecte instituționale importante într-o manieră clară și fără echivoc, cu un nivel de abstractizare ridicat, evaluînd într-o măsură pertinentă eficiența, rezultatele instituționale și gradul de civilizație atins la un anumit moment. Ca sistemul de indicatori să fie relevant, trebuie să fie cuprinzător, să ofere informații importante despre situația prezentă nu doar la nivel
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
auzitorii. Natura activității implicată în rezolvarea probelor la testul Borelli-Oléron este complexă. Inteligența generală se manifestă în răspunsurile verbale ca și în conduitele adaptate. Probele implică coordonarea și structurarea spațială perceptiv-motrică, dar în același timp și posibilitățile de memorare, învățare, abstractizare ale subiectului. Se face apel în mod deosebit la aspectele vizuale ale funcțiilor cognitive, percepția, atenția și memoria vizuală. Pe baza testului Borelli- Oléron se pot cunoaște calitățile gândirii subiectului: plasticitatea și rapiditatea gândirii, claritatea, consecvența riguroasă, caracterul critic sau
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
care sunt mai mult sau mai puțin generale. De aceea surzii știu mai mult să facă decât să înțeleagă ceea ce percep. (T.Căliman,1975). Dar, în urma demutizării, o dată cu dezvoltarea limbajului, deficienții de auz sunt capabili să efectueze generalizări, abstractizări, să înțeleagă anumite lucruri, fenomene pe care nu le-au înțeles înaintea perioadei demutizării. Comparând performanțele obținute de deficienți de auz și auzitori la desenarea figurilor geometrice, am observat că performanțele auzitorilor sunt mai bune decât cele obținute de deficienți
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
Operațiile logice, analiza și sinteza, se desfășoară la un nivel superior, atât pe plan concret, cât și pe plan mental. Imaginația este capacitatea de a crea reprezentări noi pe baza ideilor, senzațiilor, percepțiilor acumulate anterior cu o evidentă specificitate vizual-motorie. Abstractizarea este posibilă și în cazul existenței numai a limbajului gestual;dar, gândirea copilului surd are un conținut, în general, concret. Abstracțiunile devin mai accesibile treptat în procesul demutizării. La copii surzi nedemutizați gândirea operează cu simboluri iconice (imagini generalizate sau
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
nivelul scăzut al cunoștințelor și al lipsei de antrenament în realizarea operațiilor logice. Calitatea procesului intructiv ce se desfășoară în școlile pentru deficienți auditiv este influențata direct de limbajul verbal (oral și scris) dobândit în cadrul procesului de demutizare. Generalizarea și abstractizarea sunt operații intelectuale care constau în selectarea unor note comune și generale ale obiectelor și fenomenelor și care prin generalizări și esențializări sunt implicate în concepte. Comparația - raportarea unor obiecte, fenomene sau trăsăturile acestea la altele asemănătoare sau diferite se
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
raționamentul, ca forme ale gândirii specific umane, dispun de scheme operaționale care se aplică în funcție de etapele pe care le parcurge gândirea și limbajul. Limbajul verbal se însușește treptat, în mod spontan și natural de la cea mai fragedă vârstă. Generalizarea și abstractizarea se realizează la nivelul admis de senzorialitate și de simbolul imagistic operațional implicat în acest proces. Comparația se realizează pornind de la concret, de la obiectual, prin analiză și sinteză spre abstract, la început numai în prezența materialului intuitiv (obiectual sau grafic
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
mai multe”,,,mai putine” și,,tot atâtea” elemente și a invariației numerice. - S8: formarea reprezentărilor corecte despre număr și numerație 0-10; familiarizarea cu aspectele:cardinal și ordinal ale numărului; - S9: dezvoltarea și activizarea unor operații ale gândirii (analiza, sinteza, comparația, abstractizarea și generalizarea) precum și dezvoltarea calităților gândirii (corectitudinea, promtitudinea, independența, flexibilitatea, rapiditatea, e. t. c) prin antrenarea treptată a copiilor într-o activitate corectă, orientate spre descoperirea și înțelegerea unor relații între mărimi, familiarizarea copiilor având deficiența auditivă cu limbajul matematic
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
de trasee dintr-un ghid turistic (kilometri de parcurs, timp estimat) pentru o drumeție, etc. C. Pufan afirmă că gândirea surzilor se manifestă în anumite limite, ca urmare a faptului ca aceștia operează cu imagini generalizate, iar analiza, sinteza,comparația, abstractizarea și generalizarea, realizate preponderent prin vizualizare, duc la o serie de caracteristici specifice legate de concretism, rigiditate, îngustime și inerție. Raportând gândirea copilului surd la cea a auzitorului se pot releva caracterul concret neevoluat al acesteia și progrese semnificative obținute
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]