616 matches
-
astfel încât tânăra îl asemui cu Adonis, eternul zeu al tinereții și frumuseții. Și se simți din nou binecuvântată! Se simți ca o zeiță din vechiul Olimp!. El ținea în mână o tavă pe care se aflau două cești de cafea aburindă și câțiva biscuiți. Zâmbi , și spuse cu un aer de om extrem de fericit: - Zeița mea, e tot ce am. Și mii de sărutări! Maria plecă ochii , sfioasă, se temu pentru o clipă că-i ghicise gândurile, însă îi zâmbi cu
ÎNGER SAU DEMON CAP.IV de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375480_a_376809]
-
în: Ediția nr. 1674 din 01 august 2015 Toate Articolele Autorului Pe drumuri colbuite trec cirezi, Amurgu-ncet coboară peste sat, Carul cu grâne intră în ogradă, Lumina-și frânge ultimul oftat. Opaițul vechi mijește la " ferești ", Pe masă mămăliga-i aburindă, Ritualul sacru, simplu și străvechi, Se derulează, de vecii, în tindă. Blând, mângâie un creștet de copil, I-alintă pe-ăi bătrâni c-o vorbă caldă, Țăranu-i ostenit... În așternut, Femeia lui l-așteaptă veșnic tandră. Târziu... Îngândurat dar liniștit
ŢĂRANUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371892_a_373221]
-
satane, Cum nici unul nu răzbate, Pun mâna pe buzdugane. Buzduganele se sfarmă, Ei se prind în luptă dreaptă, Iar acum, fără vreo armă, Se smucesc, apoi așteaptă. Gâfâie și se-ncovoaie, Și icnesc în grea strânsoare, Curg pe ei subțiri șiroaie Aburinde, de sudoare. Prințul zmeul saltă-n spate Și-l aruncă jos, în iarbă, Capu-i de un zid se-abate Și își pierde-un smoc din barbă. Clătinat de lovitură, Greu din buruieni se scoală, Dinții-i clănțăne în gură
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]
-
chinezu’ și rusu’ și paștele mă-sii mai știe cine, nasturi mai ieftin ca noi!? Nimeni nu apucă nici măcar să ridice din umeri, pentru că în sala de consiliu intră, cu o tavă pe care se aflau o ceașcă de nechezol aburind și un pahar de țuică, nimeni alta decât secretara personală a Supremului, Margareta Mairmaid. Toți își ținură respirația, nu numai pentru că secretara ar fi fost capabilă să provoace infarcturi doar prin mișcarea șoldurilor, sau după cum își lingea buzele, ci și
RĂCIREA GLOBALĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372330_a_373659]
-
celor mai buni, mai profunzi. Mai cred că Angela Nache ... XVI. ROMÂNIA LITERARĂ LAURENȚIU ULICI. PRIMA VERBA. DIFERENȚE, de Aurel Avram Stănescu, publicat în Ediția nr. 341 din 07 decembrie 2011. PRIMA VERBA. DIFERENȚE Angela Nache: Miraculum (Ed. Dacia)” Întristări aburind fără rost/ Agonic prin ierburi prin stele ori lună/ Poezia nu-i acest paradis languros”... iată aici sugerata o poetica antisentimentală, apropiată principial de felul în care privesc și concep poezia tinerii de azi. Dar totul nu-i decât aparență
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
idem”. ”Idem” este aici antisentimentalismul care înseamnă la mulți poeți tineri refuzul absolutismului afectelor, chiar al lirismului dar și al poeziei languroase înălțate la cer pe sforile melodicității și ... Citește mai mult PRIMA VERBA. DIFERENȚEAngela Nache: Miraculum (Ed. Dacia)” Întristări aburind fără rost/ Agonic prin ierburi prin stele ori lună/ Poezia nu-i acest paradis languros”... iată aici sugerata o poetica antisentimentală, apropiată principial de felul în care privesc și concep poezia tinerii de azi. Dar totul nu-i decât aparență
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
de brumă ale ochilor tăi. Aprinzi toate luminile orașului când dansăm în imaginația apropierii. Așa cum aroma de portocală se întregește felie cu felie sub fiorul cuvântului dus de fulgul vremii spre mine. Înalți zâmbetul amintirii într-un drag de viață aburindă prin roșia licoare cu scorțisoară sorbită înghițitură cu înghițitură din cupa clipei. Referință Bibliografică: Iluminare / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2169, Anul VI, 08 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ILUMINARE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372926_a_374255]
-
inima mea și gândul tău colorat cu irizări de albe sunete, rotundul clipelor devine aură pentru îngerii cu trup rezonând în viori. Acolo, ating coardele cuvintelor pe care tu le-ai sădit între visele tale și fur din vibrații scânteia aburind de miresmele ce-n suflet le porți.. Îmbătat de tine, mă risipesc în corole și aștept mâna ta să culeagă cântecele zămislite din dor. Apoi te fur și pe tine Și, pe caii cuvintelor, galopez în Țara Viselor, unde mâinile
LASĂ-ŢI INIMA de LEONID IACOB în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345879_a_347208]
-
nimic! Ei dat la tine și palinca Și un pui fript, dar nu bei inca, Eu vrei la tine mintea trează, Mai stai un pic, nu ospătează Sau joacă huțulinca!” Lui Ponta ochii i s-aprind, Nu doar de puiul aburind Se lasă dus, cuprins de vrajă, Și nici de-mpăturita glajă. El are doar un gînd. „Ținutul Secuiesc primești?” „O, Ponta, chit de darnic ești! Mai mult dechit ai cerut Bela Sau Hunor, tinerul acela Pe care tu pețești. Dar eu
PARODIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347909_a_349238]
-
la tot pasul. În vis, dragostea putea fi și Umbra ce o urmărea, ori luna ce-i lumina cărarea, scoțându-i în cale îngerul păzitor. Putea fi dragostea și inima care se temea de a nu fi zdrobită? Sau azima aburindă, abia scoasă din cuptorul încins și din care te înfrupți cu poftă, îmbătându-te cu mirosul său de pâine caldă? Doamne, ce poate fi dragostea de este atât de misterioasă, atât de frumoasă și atât de dorită? se tot întreba
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347345_a_348674]
-
țuică, degustam primele picături de lichid, încă destul de cald, izvorâte din prunele brumării pe care le turnasem acolo să fiarbă. Se numea "frunte" și era o mare cinste să guști din ea și să-ți spui părerea despre calitatea băuturii aburindă. Obișnuință nobilă, de mare preț, că mă rugau și alții să gust din a lor. Eram specializat. Cu alte cuvinte, eram un profesionist. Degustător, se spune azi. Aprecierea mea ajunsese să stabilească prețul băuturii, funcție de calitatea pe care o declamam
DESPRE VICIILE VIEŢII MELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345228_a_346557]
-
ori! Ți-e trupul plin de răni, gura Ți-e uscată. Oțet pe buze-Ți pun, niciun strop de apă! La zar Îți trag cămașa împurpurată, Coroană-Ți fac din spini, frunte-adânc-o-nțeapă. Sângele Îți curge pe tâmple, pe obraz, Lacrimi aburinde-Ți spală răni uscate; Soldații râd, pe seama Ta, fac mare haz: „Hai, profețește, ne iartă de păcate(!) Cuiele bătute-n palme și-n picioare Te-au priponit, Fiu de Milă și Iertare, Pe crucea, astăzi, talismanul lumii-ntregi, Ca să renaști
„ELI, ELI, LAMA SABACHTANI?” de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345303_a_346632]
-
Puneai un mănunchi într-o parte ,unul în cealaltă parte îl prindeai la mijloc și cu această legătoare legai snopul de grâu. Măicuța mea rămânea acasă să mulgă vaca ,făcea mămăligă ,apoi venea la câmp cu sufertașul de lapte fiert ,aburind și mă chema să mănânc.Munca la seceriș era grea întîi luai în mâna un mănunchi pe care îl tăiai cu secera ,apoi mănunchi peste mănunchi era pologul și din mai multe poloage făceau snopul.După ce se termina de secerat
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
paharul de cel al lui Vicenzio. Imediat au intrat și cele două prietene cu farfuriile pline cu bunătăți din care ieșeau aburii împrăștiind un miros amețitor de plăcut. Chiar dacă nu-ți era foame, aceasta îți apărea numai la vederea farfuriilor aburinde. Toți eliberau spațiul din dreptul lor pentru a face loc farfuriilor plăcut mirositoare. - Uite Adriana, aceasta este delicioasa supă de creveți, pe care nu cred că ai gustat-o vreodată. Este gătită după o rețetă specifică acestei zone piemonteze a
ROMAN ÎN LUCRU CAPITOLUL XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377833_a_379162]
-
frunza palmată nu poți să vezi roua picurând pe știuleți este doar o himeră acum știi ce culoare are dorul e verde crud nu poți să vezi un lan de grâu copt este doar o himeră doar deșertul cu nisip aburind nu poți să vezi spicele unduind este doar o himeră acum știi ce culoare are dorul e galben încins nu poți să vezi câmpuri cu nu-mă-uita este doar o himeră sunt doar valurile mării domoale nu poți să simți decât
POEME DIN CUTIA CU FARDURI (1) de CLAUDIA PRIEFER în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376380_a_377709]
-
fiindcineva mă stăpânește prea mult.Nu stă pe gânduri și mă foloseșteca pe un vânat norocos.... XV. POETUL, de Llelu Nicolae Vălăreanu , publicat în Ediția nr. 2253 din 02 martie 2017. Cuvintele-s coapte, au miros de pâine cu miez aburind și proaspăt de poem mestecat în vorbe moi și flămânde, zvon poetic, zbor spre înalt. Învelit în matase de muze secrete sevele gândului le culege. O frăgezime pe suflet îți pune șlefuind litere cu aure sonore, din cristalul cui îl
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
îl desprinzi trupului gol să îi dai crudă pielea? Respirul subțire de insomnii cotropit mai rumenit decât pâinea, e copt de iubirea vinovatelor muze mai femei decât femeile trestii. Citește mai mult Cuvintele-s coapte, au miros de pâinecu miez aburind și proaspăt de poemmestecat în vorbe moi și flămânde,zvon poetic, zbor spre înalt.Învelit în matase de muze secretesevele gândului le culege.O frăgezime pe suflet îți puneșlefuind litere cu aure sonore,din cristalul cui îl desprinzi trupului gol
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
felie de pepene roșu. În roșul acela intens, viața desena cu sâmburii de un negru intens, ca al ochilor de tătăroaice, hieroglife ce ascundeau înțelesuri pe care doar ea le putea pătrunde. Așezată în fotoliu, cu ceașca de cafea încă aburind alături, Zina privea printre gene cerul. Îi plăceau tare mult aceste momente ale zilei, în care putea să rămână inertă, fără ca vreun gând să-i perturbe liniștea. În aceste momente, reușea să se desprindă din tumultul numit viață, pentru a
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
drăguță Ce mai face bunicuța! Cât i-a mai rodit grădină, Cum petrece gospodina, Făcând multe bunătăți Pentru-ai ei micuți nepoți! Cămara ei veșnic plină, Asteptind nepoți să vină, Mirosul de pâine coapta Care vine dinspre vatra, Si plăcintele aburinde, Aurii și rumenite, Mesele îmbelșugate, Sunt special pentru nepoate! Referință Bibliografica: ,,ANOTIMPURILE COPILĂRIEI ' (1993) / Tela Mocanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2356, Anul VII, 13 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Tela Mocanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
ei de o viață. Nu te interesează de nimeni ce face, cum face, de ce le face. Tu îți vezi de drumul tău și cauți să fie cel bun. Iernile lungi și geroase mi le amintesc la gura sobei, cu ceainicul aburind pe plită, cu miros de izmă, cu pâinea dospită în cuptor pe care bunica făcea nelipsitul semn al Sfintei Cruci și cu zgomotul ciudat de melodios, prin interesul pe care ni-l trezea, al pedalelor și suveicilor de la războiul de
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
se sparge. Oala asta are o sută de ani și nu se găsește pe toate drumurile. Când ne-am sculat într-o dimineață de joi, focul ardea în soba din bucătărie. Pe plită ceaunul cel mare era plin cu apă aburindă. Olanul de lut se afla în mijlocul bucătăriei. Bunica îl umplea cam pe un sfert cu tărâțe de grâu, apoi adăuga un castron cu făină de porumb. Dintr-o ulcică răsturna hucea, apoi apă din găleată cât să acopere tărâța. Cu
ACRU BORȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372586_a_373915]
-
tropotesc. Și-mi dau cozonacii afar’ din covata E jarul încins și cuptoru-ncercat Zicând „Tatăl nostru” la ușa-i curbata, Cuvintele mamei prin vreme străbat. Miroase-a vin fiert peste tot, și-a sarmale Mă-ntorc să le văd pe cuptor aburind Dar focul e stins și covețile-s goale Sunt aburi din vremea trecută venind. Cu nasul lipit de fereastră visării Pe mosul cu cerbii din cer îl mai chem, Chem aștrii sclipind pe întinderea zării Dar toate se-adună mereu
CRĂCIUNUL MĂ DOARE… de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373074_a_374403]
-
să deschidă fereastra vieții și să lase razele ce izvorăsc din mantia ta ca să-i învăluie, într-un dans de culori. Zână, te rog să așezi în buzunarul inimii tale cuvinte dragi, pe care le-am scris cu litere ușor aburinde și care încă mai poartă lacrima încântarii. Timpul pe care îl vei petrece cu fiecare ține doar de tine, dar te rog să rămâi la ușa fiecărui suflet, atât cât crezi tu că are nevoie. Bătăile tale la intrarea să
SCRISOARE CǍTRE PRIETENIE de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372146_a_373475]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > POETUL Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 2253 din 02 martie 2017 Toate Articolele Autorului Cuvintele-s coapte, au miros de pâine cu miez aburind și proaspăt de poem mestecat în vorbe moi și flămânde, zvon poetic, zbor spre înalt. Învelit în matase de muze secrete sevele gândului le culege. O frăgezime pe suflet îți pune șlefuind litere cu aure sonore, din cristalul cui îl
POETUL de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376287_a_377616]
-
pluguri, Iar crucea de la cimitir e-un scut. Noi, vara stam pe prispa încălzită În iarnă stam la gura unui vis... Bătrânul meu cu tâmpla poleită Împarte mere dulci în paradis. Era sfătos și înțelept moșneagul, Cu sufletul ca pâinea aburindă, Mă mângâia și îmi spunea cu șagă Că ȚARA trece pe la el prin tindă. E vară iar... Mi-e tare dor de tine, Bunicul meu cu tâmple argintii, De mieii albi, de prispa cu Ilene, De mere dulci, de fân
BUNICULUI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379753_a_381082]