16,963 matches
-
îngrijitorului ediției, de note și comentarii, 1620 p.; VII. în continuare alte Traduceri. Transcrieri. Note de curs. Note de lectură. Excerpte, 1550 p. - ceea ce înseamnă preluarea materialului (intrat în fondul pasiv al operei eminesciene) din volumele XIV-XV din marea ediție academică. Există, totuși, o noutate față de ediția Perpessicius: preluarea corespondenței cu Veronica Micle, descoperită recent și tipărită în 2000 la Editura Polirom. Care sunt consecințele reconsiderării din mers a planului inițial al ediției Vatamaniuc? Două sunt mai importante: caracterul nesistematic, datorat
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
ales în sensul actualizării) și cu adăugiri "scandaloase, introducând în sumar cele două povești licențioase. A făcut și alte completări: poezia Oltenii în Iași, plus cinci scrisori. Cu un aparat critic îmbogățit, cu adaosurile impuse, chiar împotriva pudibonderiei, actuala ediție academică Ion Creangă este una excepțională. Nec plus ultra. Ediția I. L. Caragiale este și ea, ca și ediția Creangă, rodul perfecționării celei mai bune ediții anterioare: ediția critică Zarifopol-Cioculescu. Rezultatul se datorează triumviratului Stancu Ilin, Nicolae Bârna și Constantin Hârlav, funcționând
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
colecția "Opere fundamentale" primele patru volume: I-II. Nuvele, 2001 (1102 p.+1090 p., cu cronologie, note și comentarii; III-IV. Romane, 2003 (878 p.+1126 p.), deocamdată fără surprize. Le va rezerva publicistul Slavici, controversat și uneori cenzurat. În edițiile academice recente, foarte bune, Eminescu, Creangă, Caragiale nu mai sunt exact aceiași ca în edițiile anterioare. Sunt cu ceva mai mult. Sunt convins că și Slavici va fi îmbogățit. Și sper să li se alăture Maiorescu, necunoscut într-o ediție academică
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
academice recente, foarte bune, Eminescu, Creangă, Caragiale nu mai sunt exact aceiași ca în edițiile anterioare. Sunt cu ceva mai mult. Sunt convins că și Slavici va fi îmbogățit. Și sper să li se alăture Maiorescu, necunoscut într-o ediție academică integrală.
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
tineri intelectuali din România anilor '30, al cărui lider nenumit a fost Mircea Eliade. Am început cu o lucrare de proporții: cele trei volume din Istoria credințelor și ideilor religioase. Pot să spun că mă mândresc cu acest veritabil proiect academic. El nu are, de fapt, corespondent, nu numai din punctul de vedere al erudiției, ci și din punctul de vedere al prudentei familiarizării cu gânditorii "eterodocși", și din acela al profundei admirații pentru varietatea și rafinamentul înțelepciunii religioase universale. Am
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
anume măsură din rândul absolvenților de muzicologie, în majoritatea centrelor europene situația este alta. Jurnaliștii care preiau emisiuni culturale se ocupă și de rubrici muzicale, poate cu sprijinul unor colaboratori muzicieni. De aceea, asocierea unei radiofonii dinamice, comerciale cu studiile academice ale muzicologului - văzut eventual în ipostaza sa de specialist cam greoi și obstinat în a mânui un jargon de specialitate - poate să fi părut unora caducă. Ar exista suficiente argumente să schimbăm această imagine a muzicologului, măcar prin tânăra generație
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
Cum e în alte locuri? În Germania bunăoară, Academia de Muzică și Teatru din München propune cursuri de jurnalism muzical radiofonic, apoi am găsit doar la Karlsruhe un alt curs care oferă o diplomă în "Rundfunk-Musikjournalismus". Studenții (optând pentru orientarea academică sau pop) sunt antrenați în radiofonia de tip tradițional sau Internetradio / Web TV. Cât despre Statele Unite, "College Radio" rămâne cea mai frecventă formă de educație, obișnuind adolescenți încă de la vârsta de 15 ani să lucreze într-un post radiofonic, eventual
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
la care nu sunt în măsură să răspund. Mă pot gândi însă la modul în care acești tineri cu sau fără educație specific muzicologică își pun problema unui stil de muzicologie radiofonică. Nu există un îndrumar, un îndreptar, un curs academic, ci doar adaptarea la o realitate și găsirea unor modele imediate printre colegii mai experimentați din redacțiile radiofonice. Poate că știm cu toții ce condiții ar putea influența selecția de tineri colaboratori, de pildă un oarecare talent literar, o cultură generală
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
creației argheziene într-o ediție integrală, în măsură să dea o nouă perspectivă de critică și istorie literară. Fără să fie o ediție critică, îngrijitorii o numesc �ediție de referință�, pentru că va putea fi punctul de pornire pentru un obiectiv academic mai ambițios. E de notat că va fi prima ediție integrală, punând publicistica în ordine cronologică, după ce autorul în edițiile supravegheate de el crease, prin dislocări și reorganizări, un adevărat haos în acest domeniu, pe deasupra aflat în vizorul cenzurii în
Cota lui Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12701_a_14026]
-
va sfârși subit în 1912 la Berlin. E un fapt de notorietate că Gustav Weigand declanșase la Lipsca un interes major pentru studiile românești, mai ales în domeniul lingvisticii și al etnografiei, iar în România era un familiar al mediului academic. În 1893, crease acolo un Institut pentru limba română, ce publica și un anuar, unde își găseau locul firesc tezele de doctorat și alte studii din același domeniu, al culturii române. În volumele combinate 17-18 ale anuarului lipscan al Seminarului
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
de decenii văzută ca o întruchipare a tradiției în gramatică, cu tot ceea ce tradiția are, inevitabil, ambivalent și provocator: noi generații de lingviști i-au contestat adesea metoda, dar i-au respectat întotdeauna rezultatele; cu sentimentul secret că fără soliditatea academică a operei sale, revoltele și-ar fi pierdut sensul. Mioara Avram cunoștea la fel de bine limba veche (teza ei de doctorat, Evoluția subordonării circumstanțiale cu elemente conjuncționale în limba română, a rămas un studiu de referință, mereu citat), variantele regionale și
In memoriam Mioara Avram by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12677_a_14002]
-
ediția lui Gabriel Ștrempel (primind astfel și un discret atribut omagial față de inițiatorul cercetărilor) adună, printr-un efort sintetic, cele mai reprezentative scrieri istoriografice de la începuturile literaturii noastre într-un singur volum - printr-un gest editorial singular, integrat în tradiția academică, atribute ce sporesc interesul științific (și, poate, chiar bibliofil) pentru această ediție. Precum ediția cronicarilor moldoveni, și primul volum de Opere Dimitrie Cantemir (la fel de masiv, 1650 de pagini) este o ediție recapitulativă, de bilanț filologic și istoriografic. Coordonatorul volumului și
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
Stela Toma, dar mai recent, în 1999-2000, la Editura Minerva. Adaug două observații legate de faptul că Dimitrie Cantemir se află în situația edițiilor critice întrerupte. Prima: ediția începută în 2003 (exact la 30 de ani de la începutul celei originare academice!) nu-și propune să desfășoare toate comentariile și dezbaterile potrivite într-o ediție critică - astfel că nu se poate substitui adevăratei cercetări academice exhaustive (pe cât posibil). Ediția academică își va completa sumarul după alte exigențe științifice. O ediție de nivel
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
edițiilor critice întrerupte. Prima: ediția începută în 2003 (exact la 30 de ani de la începutul celei originare academice!) nu-și propune să desfășoare toate comentariile și dezbaterile potrivite într-o ediție critică - astfel că nu se poate substitui adevăratei cercetări academice exhaustive (pe cât posibil). Ediția academică își va completa sumarul după alte exigențe științifice. O ediție de nivel mediu, fără întregul aparat critic, ca aceasta, e absolut necesară pentru un alt public decât cel elevat - al specialiștilor și al cercetătorilor în
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
începută în 2003 (exact la 30 de ani de la începutul celei originare academice!) nu-și propune să desfășoare toate comentariile și dezbaterile potrivite într-o ediție critică - astfel că nu se poate substitui adevăratei cercetări academice exhaustive (pe cât posibil). Ediția academică își va completa sumarul după alte exigențe științifice. O ediție de nivel mediu, fără întregul aparat critic, ca aceasta, e absolut necesară pentru un alt public decât cel elevat - al specialiștilor și al cercetătorilor în domeniu. A doua observație: proiectul
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
în cazul de față. Ar mai fi de amintit, în încheiere, că și parodiștii pot găsi în Odobescu un inițiator. Pasionat de gastronomie (nu-i lipsea din bibliotecă volumul lui Brillat-Savarin), el tranșează problema latinismului exacerbat printr-un celebru prînz academic, Prandiulu academicu. Dintre numeroasele sortimente ale menu-ului nu lipsesc " Vinu albicante perenniu alutense de Acidava" ("Vin alb vechi de Drăgășani") la care merge un "lumbu bubulinu intinctu in cremore cu bacce e tuberculi leguminose", adică "mușchi de vacă cu sos
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12740_a_14065]
-
sensuri negative, fapt care s-a reflectat asupra sufixului, adăugînd la nuanța sa învechită și o conotație peiorativă. În ultima vreme, circulă tot mai mult un derivat care pare de dată relativ recentă: furăciune nu a fost înregistrat de Dicționarul Academic (DA), nici, ulterior, de DEX sau de MDA - și aparține registrului colocvial-argotic. Chiar dacă am găsi atestări ale cuvîntului în texte vechi, e cert că forma actuală constituie o refacere modernă. Termenul este construit probabil prin analogie, din verbul a fura
„Furăciune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12758_a_14083]
-
aproximativ o mie de pagini: câteva cu ceva mai puțin, altele (un volum Eminescu, un volum Caragiale) ajungând la aproape două mii " deci putem estima că avem editate cel puțin 46.000 de pagini din opera clasicilor, într-o supraveghere științifică academică, nouă. Proiectul se află în plină desfășurare: unele serii de opere continuă, altele urmează să fie începute, iar câteva au fost încheiate. Dacă mai adaug informația că acestea sunt realizări tipografice pe parcursul a numai cinci ani (prima apariție " trei volume
Edițiile Eugen Simion by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12759_a_14084]
-
de-a face cu o autoproiecție. Poate că unele atacuri sînt motivate de un resort psihologic bizar, anume incapacitatea de a ierta pe acela care a fost de partea ta la greu. După aproape un sfert de secol de carieră academică occidentală, - publicistică, editorială în științe politice -, și opoziție constantă față de totalitarism, nu aștept aprobări privind proiectele mele de cercetare politologică. Consider că am dreptul să doresc un fair play intelectual. Am în spate destule cărți în care Ion Iliescu este
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
Aș vrea să-ți pun acum următoarea întrebare care iarăși mă preocupă: Cum e critica românească așa cum o știi, a generației noastre, a generației '80, a celor tineri? Are vreo legătură cu ce se face prin alte părți, în mediile academice sau publicistice americane sau din alte țări. Ai fost și în Franța și în Anglia, așa că ți-ai putut face o idee. M.C.: Eu cred înainte de toate că nivelul general al criticii a scăzut și asta peste tot. N.M. în
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
vedere moral, artistul plastic iese decis din atelier, abandonează sala de expoziții sau, în cel mai bun caz, îi schimbă fizionomia obișnuită, și vine în stradă, recuperează spații uitate sau compromise, polemizează direct sau indirect cu muzeul și cu spiritul academic. Aceste mutații importante, care vizează deopotrivă oferta și consumul pe piața de artă, au în spațiul cultural românesc o semnificație particulară. De dată relativ recentă ca fenomen mai larg, cu toate că încercări notorii au avut loc și în deceniile 8 - 9
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
vedere mai ales pe poeți (Poeta faber), autorul Esteticii vede în orice artist un "creator moral" prin care opera să devină produsul sacru al unei temeinice și îndîrjite munci profane. Mereu egal cu sine într-un atît de răspicat comportament academic, Tudor Vianu și-a păstrat pînă la capăt "postulatul optimist" (G. Gană) de superioară clasă umanistă atît de prezent în "capacitatea de a trăi lumea aceasta sub toate aspectele ei, a o prețui în sensul tuturor valorilor pe care ea
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12814_a_14139]
-
și utilizarea patrimoniul național al jignirilor de valoare, cu completări la zi, m-am întrebat dacă FRF-ul are prerogative clare în ceea ce privește intercomunicarea dintre supușii săi. Mă interesam și la LPF, însă Dumitru Dragomir tocmai se afla într-o dispută academică cu Mugur Ciuvică, gata să producă o dereglare miocardică lui Ralu Filip și un comentariu doct lui Răzvan Popescu... Sigur: e posibil ca, în cadrul instituțiilor în cauză să funcționeze câte un Compartiment de Invective și Admonestări (CIA), dar e discret
Pițurcă, Dinu și Lombroso by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12842_a_14167]
-
cea de genitiv-dativ (dracului). De fapt, ambele forme suferă transformări fonetice tipice oralității. În limba vorbită de azi, dar și în transcrierea ei, e rar ca dracul să apară cu finala -l: integritatea articolului este limitată stilistic la oralitatea solemnă, academică, intrînd în contrast cu uzul tipic al invocării dracului. În scris se practică deopotrivă marcarea prin apostrof (dracu') și nemarcarea (dracu). În texte clasice din secolul al XIX-lea, perioadă în care convenția ortografică era mai puternică, putem găsi mai multe exemple
Drăcuieli by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12853_a_14178]
-
împărtășeam aceleași valori intelectuale, morale și politice (n-am să uit nici-odată cât de categoric și tăios respingea furtul intelectual și cum considera, pe drept cuvânt, că plagiatorii și cei care patronează și justifică plagiatul trebuie excluși imediat din comunitatea academică).După începuturi extrem de promițătoare, când instaurase un relativ regim de libertate, Nero alunecă treptat spre formule autocratice, contrare spiritului roman, spre formule caracteristice monarhiilor orientale. In anul 65 el se afla la apogeul puterii, când, întâmplător, a fost descoperită o
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]