33,912 matches
-
ezitările cu privire la forma corectă sie (alături de care se întîlnesc uneori variantele învechite șie, sieși sau șieși)”. Într-o lucrare similară, Gramatica limbii române (1997), Dumitru Irimia cuprinde doar forma șie (ilustrată prin citate din Eminescu). În Gramatica limbii române („Gramatica Academiei”) din 1966 erau înregistrate ca forme standard atît sie, cît și sieși (șie și șieși fiind considerate învechite). Între gramatici apar deci diferențe notabile în aprecierea și recomandarea formelor; nu altfel stau lucrurile în dicționare. În DEX sînt incluse, ca
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
la Paris; Muză dormind. Un parcurs către sinteză extremă; A calibra imposibilul; Atelierul ca loc al adevărului; Sculptură și piedestal: două valori combinate și distincte; Cadru cronologic; Bibliografie. Gabriella Di Milia, profesor de istoria și metodologia criticii de artă la Academia de Arte Frumoase Brera din Milano și autoarea numărului 133 dedicat lui Umberto Boccioni din aceeași serie Art Dossier, își începe studiul cu două afirmații oarecum neobișnuite pentru structura și stilul academic al seriei: "Constantin Brâncuși face parte dintre acei
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
Nora Iuga Hans Joachim Schädlich (n. 1935 la Reichenbach - Vogtland), ocupă pînă în 1976 funcția de lingvist la Academia de Științe din Berlinul Răsăritean (Ostberliner Akademie der Wissenschaften). Deși, începînd din 1969 a scris numeroase lucrări literare, publicarea acestora i-a fost interzisă în RDG cu argumentul tipic folosit de cenzura politică în mai toate țările lagărului socialist: Nu
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
Marina Constantinescu Au fost ani la rînd cînd n-am pierdut nici o Gală a absolvenților IATC, ATF sau, mai recent, UNATC. Cu alte cuvinte, am văzut mereu după '90 promoțiile de la actorie, regie, păpuși, coregrafie ale institutului, academiei sau universității de artă teatrală și cinematografică, așa cum este azi titulatura celei mai importante școli de acest gen. Oricum, școala cu cea mai însemnată tradiție. Au fost ani cînd mergeam la examenele din timpul școlii, la Săptămîna Ușilor Deschise (o
Șase nopți cu Casandra (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12033_a_13358]
-
ar putea să vi se pară un eșec. Renumitul regizor britanic Stephen Frears revine cu o poveste despre traficul de organe și imigranții ilegali - lumea cinefilă pare fascinată de această temă, exploatată și de filmul decretat cel mai bun de către Academia Europeană de Film. Lungmetrajul debordează de umor negru, suspens inteligent construit și comentariu politic/social subtil. Reușește să fie emoționant fără a trivializa și victimiza - cum era de așteptat - imigranții ilegali. Care sunt privați de orice statut, sunt cei ce
Proaspetele delicatese by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12076_a_13401]
-
unei norme care ținea în primul rînd de scriere, nu de pronunțare: "Genetiv-dativul singular articulat al femininelor în -ie are finala -iii (conform regulei pomenite chiar acum), pe care în scris o redăm totuși prin -iei (cel puțin așa recomandă Academia). Din cauză că ultimul i este absorbit de cel precedent, pronunțarea ei reală apare, în gura celor mai mulți români, ca -ii (cu doi i sonanți)". Regula specială era constituită "ca să evităm prezența a trei i consecutivi, care chiar la pronunțare par incomozi (sau
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
acestui fapt, Münchenul nu este pentru Camil Ressu decît un oraș de tranzit și locul în care va descoperi, în chiar mediul academic pe care se străduiește să-l frecventeze, mirajul Parisului. O dată ajuns la Paris, se înscrie, evident, la Academia Julian și frecventează vreme de șapte ani atelierul lui Jean Paul Laurens unde îi are colegi pe J.A.Steriadi, E. Stoenescu, S. Mutzner etc. Profesor admirat și iubit de studenți, Laurens îi va fi deșteptat lui Ressu interesul pentru
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]
-
era înăbușit sub moloz, datorită acestei mediocrități industrioase a creației slaviciene din ultimii ani. Două aspecte biografice obturează și mai necruțător calitățile prozatorului din Pădureanca, Scormon, Gura satului, Moara cu noroc, Comoara sau din Mara. Cel dintâi e premierea de către Academie a romanului Din bătrâni, apărut în 1902. În 1903 lui Slavici i se acordă Premiul "Heliade-Rădulescu" împotriva lui Duiliu Zamfirescu, care candidase cu romanul În război, nici acesta cu mult mai bun. Duiliu Zamfirescu îl va ataca imediat pe premiat
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
mai școliți ?) ne-a mîncat nervii de sărbători: La ProTv totul e prosibil! Dacă tot au uitat să vorbească normal și se maimuțăresc ca preșcolarii sau ca proșcolarii - că tot sîntem încă în anului maimuței - Cronicarul e pro pro-punerea din Academia Cațavencu: ProTv-ul să nu-și mai spună post de televiziune, ci prost de televiziune ! l Între multele reclame și oferte de sărbători construite pe tiparul " Unde vă petreceți Revelionul ?" ochii Cronicarului au fost luați prin surprindere de următoarea întrebare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
pentru imaginarea unor noi forme de impozitare, ca în următoarele propuneri, care încep cu "taxa de cutremur" - "să-i spunem, popular, Ťcutremuritulť", continuînd cu "taxa de ploaie, popular, Ťploieritulť"; "taxa de inundație, popular, Ťapăritulť", pînă la "taxa de noapte - Ťpromiscuitulť" (Academia Cațavencu, 37, 1999, 11).
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
stăpân atunci în România cerea informație, pregătire (fie și marxistă), capacitate de reflecție, cu care puțini ilegaliști proaspăt repartizați la cel mai mare tezaur de cărți din Europa de Est a timpului erau înzestrați. În 1950, când am fost angajat în Biblioteca Academiei, epurarea fondurilor de periodice era în toi. Ea era efectuată de asemenea Ťactiviștiť, care își împărțeau timpul între Comitetul de Partid al Academiei Române, unde aveau sarcini prioritare, și munca în depozite (verificarea se făcea la raft, nu după cataloage și
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
literar, traducător și popularizator al literaturii și culturii române. Motivul concret pentru decernarea premiului l-a constituit vasta lucrare a domniei sale, intitulată Rumunská literatúra v slovenskej kultúre (1890-1990) / între 1890 și 1990, 407 p./, publicată în 2000 la Bratislava, de către Academia Slovacă de Științe, în cadrul colecției "Stručné dejiny umeleckého prekladu na Slovensku" (Scurta istorie a traducerilor literare din Slovacia). De la bun început, aș vrea să subliniez că monografia colegei noastre slovace are o întâietate de netăgăduit: prezintă pentru prima dată receptarea
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
Alex. Ștefănescu Au trecut mai bine de zece ani de când funcționează Fundația Academia Civică, instituție prea puțin susținută de autorități, dar respectată de specialiști și de opinia publică. La conducerea ei se află, încă de la înființare, Ana Blandiana, o mare poetă și, în același timp, o conștiință a societății românești. Alți oameni de
Lupta cu amnezia by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12201_a_13526]
-
pentru el surprinzător de ușor, de a-și cîștiga existența, și că nici cînd a devenit celebru nu credea că ceea ce scrie este "o mare operă" și că îi va supraviețui. Henri Troyat, scriitor francez de origine rusă, membru al Academiei franceze, romancier de anvergură, biograf din familia spirituală a lui André Maurois, a alcătuit o galerie aproape completă cu portretele marilor clasici ruși - Pușkin, Dostoievski, Tolstoi, Lermontov, Gogol și Cehov. Dintre toate, cartea pe care a scris-o despre Cehov
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
o dată, pentru că sunt extrem de puține, și a doua oară, pentru că sunt prea frecvent nesatisfăcătoare, fie lacunare, fie neactualizate. Notez ca pe un succes deosebit realizarea unei cercetări complexe a Institutului de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", aflat sub egida Academiei: Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1919-1944), din care eu cunosc patru volume (I, 1997; II, 1999; III, 2000; IV, 2002), apărute la Editura Saeculum I. O., dar e posibil să fi apărut și al cincilea volum
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
dicționarele franceze înregistrau în genere doar masculinul ministre (de exemplu: Le Petit Robert 1991), eventual și femininul mai vechi ministresse (Trésor de la langue française). Pentru italiană, Zingarelli 1994 cuprinde formele (marcate ca glumețe, ironice) ministra și ministressa. Pentru spaniolă, dicționarul academiei, DRAE, pune în cuvîntul titlu deopotrivă ministro și ministra - masculinul și femininul - ca forme standard, nemarcate stilistic. Internetul ne permite să verificăm măcar parțial uzul: ministra e într-adevăr foarte frecvent în spaniolă; sînt numeroase și citatele italienești care cuprind
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
cu la ministressa; în franceza din Canada forma la ministre pare a fi curentă; în Franța a avut loc, de prin anii 1980 - 1990, o polemică asupra formelor de acest tip, folosite de presă și admise oficial, dar contestate de Academie. Și în româna actuală, în presă și în Internet, se constată în primul rînd răspîndirea destul de mare a formei ministră: formată cu sufixul moțional cel mai productiv (care a creat și formele ingineră, studentă, președintă etc.); sînt peste 300 de
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
cu care vă aflați în rezonanță? M.T.:Fără îndoială unul dintre ei este Andrč Gide, iar altul J.P. Sartre. R:În cărțile dumneavoastră de note și exegeze vă referiți adesea la Romain Gary. M.T.:Îl admir mult. Eram printre membrii Academiei Goncourt care au votat pentru Émile Ajar în 1975. S-a produs atunci o mistificare ale cărei victime am fost noi, membrii Academiei. Ceea ce este, însă stupefiant pentru mine e că Émile Ajar este un scriitor mai mare decît Romain
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
de note și exegeze vă referiți adesea la Romain Gary. M.T.:Îl admir mult. Eram printre membrii Academiei Goncourt care au votat pentru Émile Ajar în 1975. S-a produs atunci o mistificare ale cărei victime am fost noi, membrii Academiei. Ceea ce este, însă stupefiant pentru mine e că Émile Ajar este un scriitor mai mare decît Romain Gary. Să izbutești să creezi un autor imaginar pe care să-l faci să scrie opere superioare operelor identității tale de bază, e
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
arestat și condamnat pentru a fi adnotat și comentat "dușmănos" o carte despre 23 august 1944. Chiar dacă prohibițiile nu mai erau atât de puternice pentru admiterea în învățământul superior, totuși pentru drept, filozofie și istorie, ca să nu mai vorbesc de Academia Ștefan Gheorghiu, adică științele politice, mai întâi trebuia aprobat dosarul. Toată perioada trebuie cercetată în spirit academic. Nici până azi nu s-a realizat nici măcar o schiță de studiu pentru valul de exmatriculări consecutive revoluției din Ungaria 1956, de pildă
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
și ? -Domnule, acesta e unul dintre cuvintele românești care, se citește în engleză, ca și Rugbi, citit de către unii ragbi și/sau regbi, sau Fotbal, pronunțat de aceiași în dialectul anglo-francez futbol... -Vezi, îmi zice zeflemitor, că de te află Academia, rămân fără un prieten și aș regreta, zău... 1)Este vorba despre Mariana Anghel; celeilalte interprete, cu tot regretul, nu i-am reținut numele. Îmi cer scuze; 2)Formă de manifestare umană în perioade de caniculă, când omul râde crezând
Alte file de jurnal estival by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12614_a_13939]
-
Rusia. C.B.: Care sunt proiectele editurii? A.S.: Proiecte ar fi multe și variate, subvenții n-am primit însă decât pentru editarea celor trei volume din Istoria ideilor religioase a lui Eliade, banii provenind de la Fondul Rusesc pentru Cercetări Fundamentale de pe lângă Academia de Științe. Așadar, publicăm ce putem, pe spezele noastre și cu riscurile aferente. Este gata de tipar o nouă carte din seria Mansardei lui Mircea Eliade, The Authoress of the "Odyseey" (Autoarea Odiseei), a aceluiași Samuel Butler. Mi-aș dori
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
armoniei, polifoniei, orchestrației etc. cu viziunea intuitivă și cultural-interdisciplinară asupra muzicii. Cât despre meseriile posibile după absolvire, fiecare se va adapta din mers practicilor radiofonice, de televiziune, editoriale, din învățământ sau cercetare. Cum e în alte locuri? În Germania bunăoară, Academia de Muzică și Teatru din München propune cursuri de jurnalism muzical radiofonic, apoi am găsit doar la Karlsruhe un alt curs care oferă o diplomă în "Rundfunk-Musikjournalismus". Studenții (optând pentru orientarea academică sau pop) sunt antrenați în radiofonia de tip
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
Tudorel Urian Acasă printre străini, cel mai recent roman al Gabrielei Melinescu (Premiul "De Nio", al Academiei Suedeze, 2003) este o carte despre timp. Scriere aflată la frontiera dintre poezie și proză, hibrid între ficțiune și însemnarea nudă (este greu de spus cît este roman de ficțiune și cît realitate trăită, în condițiile în care la tot
Hoinăreală în timp by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12656_a_13981]
-
un circuit cultural. Fără componenta culturală, turismul pe care economia românească aspiră să-l pună pe picioare este de neconceput.) Model de manifestare artistică deja clasicizat, taberele de sculptură în aer liber continuă să atragă artiști, de la proaspeți absolvenți ai academiilor de artă la consacrați, și să fie un teritoriu al investigației artistice, care merge de la simplul exercițiu de construcție spațială până la experimentul autentic creator. Între 11 și 19 iunie a avut loc, la Bistra Mureșului, Simpozionul de sculptură în lemn
SIMPOZION "Ion Vlasiu" by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/12687_a_14012]