461 matches
-
mai este cum a fost. Totul s-a schimbat pe parcursul celor trei sferturi de veac... Și casa, și ograda, și grădina cu livada și-au schimbat înfățișarea după vrerea și gustul celor ce au urmat părinților. Casa, căsuța, ograda și acareturile cu care m-am familiarizat de când am deschis ochii spre lume, încet, încet au dispărut și mai există doar în memoria mea. Închid ochii și pe ecranul încețoșat al minții îmi apar așa cum au fost toate odinioară. Pe locul unde
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Gheorghi, lăsându-și meseria de arnăut și trăgându-se la moșioara dăruită de stăpânul său pe care îl slujise mulți ani, a zidit biserica din Iași, cu hramul Sfântului Haralamb, la Sărărie, ce se zice și Tufecci-bașa, făcându-i multe acareturi împrejur pentru purtarea de grijă a slujitorilor. Dar, toate acestea au ars în mai multe r�nduri (1844) și, astăzi sunt risipite, păstrându-se numai biserica, în toate focurile ce au cercat-o, fiindcă, întrânsa se săvârșește slujba lui Dumnezeu
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
crud, Sîndominic doi polițiști la intersecția spre Bălan, tabla nouă pe turla bisericii, în toate pereții kilometrici de piatră, Hășmașul Mare dinspre vest, interfluviul Olt Mureș copacii pîlcuri, arbuști, imensitate cu puncte în maci, lăzi lăsate în iarbă casele fără acareturi, mai sus fînare, tunel, panglica șoselei l-a ocolit, citește pe văi, brazii țîșnind mai sus de tren, mii de ramuri curbate de conuri bărbătești, stațiunea climaterică Izvoru Mureșului parc pe vile și cabane, jocuri dimensionale în brazi și alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lasă garda jos pe înălțimea depresiune, aer adie în idee, șocul numirii, ce este mai evident ca el! adică prezența de spirit a naturii, mobil al oricărei admirații, în condiții de traseu funcțional ficțional, Subcetate pe deal biserica, încă două, acareturile mirene, kilometri de rambleu de pantă cu Mureșul pasiv în lucrătura soarelui de zăpadă, zarea Toplița, intrarea literatură, soarele pe hîrtie, Stînceni somn, ce știi mai bine! haruri sub oboroc. Zăpadă, adevărat, nu este niciodată tocmai albă, din sentiment! corpusul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de burtă, nici n-a vomat și nici măcar diaree n-a avut. Nici dracul nu vrea să aibă de-a face cu el. Apa Prutului Ce nuntă frumoasă au avut Dorel și Natașa! Copii de oameni gospodari, nu glumă, cu acareturi fără număr, cu pășuni întinse prin munți și pomi fructiferi cît lumea. Dar ce, numai averea asta o aveau? Aveau animăluri, orătănii și porci. Dar ce porci! Cu slana cît un lat de palmă! Prin odăile nenumărate erau mobile, fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
deoarece vine cu o altă căpiță de bunătăți. Din nou este doar zîmbet. Femeile mănîncă elegant, chiar foarte elegant, mai schimbăm o vorbă, aflu din ce țară sînt, ce hram poartă, ce țîță au supt și cîți copii, neamuri și acareturi dețin. Am crezut că au ținut post și acum își scot pîrleala. Eram gata să trec cu vederea totul, dacă n-aș fi rămas cu gura căscată, de-mi vine și acum greu s-o închid. Fata, bijuteria aceea mignonă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aminte că pe la 1675, când în Iași bântuia ciuma, Dumitrașco Cantacuzino voievod s-a mutat cu familia și boierii „în deal la Galata și acolo ședea?” Așa ne spune Ion Neculce. - Constantin Ipsilanti voievod însă nu s-a mulțumit cu acareturile făcute de Matei Ghica voievod și în 1799 a ridicat „curți cu două rânduri”, iar pentru a scurta drumul până la Galata a făcut pod de lemn peste Bahlui. (Pe acel loc se află acum Podul de Piatră) - Numai că după
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
suflet curat, dar cine se mai îngrijește astăzi de țara în care trăim și ne speriem cum se ruinează?!? Mănăstirea Bârnovei s-a pus încet-încet pe picioare. Voievozii aveau grijă să dea scutiri de dări pentru cârciumi, pivnițe și alte acareturi. Uite aici, mărite Spirit, o scutire de dări pentru „o crâșmă a călugărilor de la mănăstirea Bârnova, ce iaste la heleșteul de la Ciurbești sub Codru...acolo, la morile lor.” - Ca orice mănăstire, Bârnova a cumpărat, dar a și vândut diverse bunuri
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
văcuțe, care le-am văzut cam slăbuțe, și mai au și viței. M-am uitat și eu atent la ce au și la ce le-ar mai trebui. - Ai idee că i-ai putea ajuta cu ceva? - Le trebuiesc multe acareturi și multe dotări ca să fie cât de cât, măcar aproape de ceea ce a fost pe timpul lui tataia. Eu nu cred că am puterea să recuperez pierderile pricinuite în perioada prin care am trecut, cu atât mai mult cu cât avem de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Santesti și am venit acasă în 1945 unde am găsit un dezastru din frumoasă noastră gospodărie, hăldani mai mari decât gardurile, geamurile sparte, ușile rupte și urme de gloanțe peste tot. Casă era goală, pustie, fără urmă de mobila sau acareturi. Au furat rușii, au furat și ai noștri. Totul a trebuit luat de la început. Între anii 1945-1952 am urmat Liceul « Eudoxiu Hurmuzachi ». Aviația era visul vieții mele și de câte ori auzeam bâzâind un avion lăsăm totul baltă și-l urmăream în
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93320]
-
la domnie pentru noul său titlu și, intrat în horă, trebuia să joace boierește, așa încât, bazându-se pe socoteli din viitoarele venituri, poate chiar pe zestrea soției, a cumpărat, la mezat, niște case pentru dugheană, cu un loc împrejur și acareturi, lângă biserica Uspenia din Botoșani 4. Faptul s-a întâmplat la 2 iunie 1842, când încă mai era administrator la Dumbrăveni. A cumpărat apoi o crâșmă, în târgul vitelor (8 decembrie 1844), tot în Botoșani, achitând, desigur cu gândul la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
1855, casele din Botoșani negustorului botoșănean, Iosip Munteanu, cu prețul de 1050 galbeni și se mută de data aceasta definitiv la Ipotești. Iată ce spune actul: casele ce le am în orașul Botoșani cu tot locul lor și cu toate acareturile aflătoare pe acel loc după mărimea văzută prin actul din '842 iunie, [...] de bună voia mea le-am trecut de veșnică vânzare către dumnealui neguțitoriul losip Munteanu, în preț de 1050 galbeni, adică una mie cincizeci galbeni blanci cu zimți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fi următor cu plata restului de cinci sute cincizeci galbeni la statornica încredințare a actului de față după cum și mai sus s-au pominit, atunci eu de îndată mă voi cunoaște iarăși deplin stăpân pe aceste case cu locul și acareturile lor, fără să fiu îndatorată a întoarce cumpărătorului vreun ban din suma ce mi-au numărat 17. Așadar, Eminovici își construiește în 1855, la Ipotești, pe fundația vechii case (în care a locuit în două rânduri), o alta nouă, sătul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
îi dau Eufrosinei Petrino. Restul datoriei aveau s-o achite abia peste trei ani. De datoria către Eufrosina Petrino, Eminovici n-a putut scăpa, până la 2 ianuarie 1855, când și-a vândut casele din Botoșani, cu tot cu loc și cu toate acareturile, în preț de 1.050 galbeni, cumpărate de negustorul Iosip Munteanu. De-abia acum s-au văzut soții Eminovici la capătul odiseeii lor, care dura de șapte ani, pentru Ipotești!22 După ce a stăpânit Ipoteștii peste 30 de ani, căminarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
sunt cu desăvârșire distruse pe Cucorăni, asemenea și toate acaretele. Storfer nu s-a mutat încă cu familia, reparează casa28. Cele aproximativ 288 de fălci moldovenești, la cât era estimată moșia Eminoviceștilor, au fost vândute cu pădurea și cu toate acareturile aflătoare pe ea, fără nici o rezervă pentru vânzător 29. A fost inclusă și o clauză: dacă la o eventuală înstrăinare va rezulta o diferență în plus sau în minus, prețul va crește sau va scădea proporțional. Cei 8.200 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Ibidem, f. 3 r, 4 v. 45 La 9 septembrie 1897 acesta, împreună cu soția sa Aglaia, căsătorind-o pe fiica lor, Lucreția, cu căpitanul Teodor Herescu din Botoșani, îi constituie dotă moșia Ipotești-Moritz. Cumpărată de la succesorii lui Marinovici cu toate acareturile de pe ea, așa cum este descrisă în Ordonanța de adjudecare dată de Tribunalul din Botoșani, la 4 iunie 1890, ea nu a fost grevată de nici o ipotecă. La 17 aprilie 1922, Lucreția colonel Teodor Herescu vinde Aglaiei Vasile Nichifor 2 fălci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mai și coboare din turnul de hârtie al gâlcevilor eterne, ar putea constata că, în anno domini 2009, avem belșug de "ruinuri". Cântăreți, ioc! S-a început cu demolările în lumea satului, unde au fost puse cu grăbire la pământ acareturile CAP-urilor, gest salutat entuziast de o gazetăriță care, sunt sigur, habar n-are nici acum câte țâțe are vaca, dar se pricepea, atunci, în 1990, să vadă în dărâmarea grajdurilor o salutară eradicare a "simbolurilor comunismului" ! De parcă bietul chirpici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în credința lor. Cred eu că este sau nu o diferență între mânăstirile pustnice și cele din oraș. Eu știu? Cam mare boieria la ultimii! Dar noi, continuăm să avem credința noastră, însă alt ajutor nu primim, ei își fac acareturile lor, și cu asta basta! Un singur lucru nu uităm, Mântuitorul rugându-se pe muntele Măslinilor a spus: „Tată, dacă e cu putință, treacă și acest pahar, iar dacă nu, facă-se voia Ta!” Am constatat acest lucru, Dumnezeu este
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ce să mă dezic. Dacă-i văr-tu, trimite-l după o găleată de apă. Lasă-l, zic. Acuma lasă-l să se pieptene, că se duce el. — Ăștia ie olteni, vere, face Laur. El are casa asta cu toate acareturile de pe-aicea, și-a făcut-o Unitate de Producție. Și mai are două apartamente În Drumul Taberei, și Încă o gospodărie țapănă În Gorj de unde este el și-și mai face o vilă tot pe-acolo cu cât ciment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mâna odată pe mătura aia! Laur mătura de zor cenușa și resturile de coceni din jurul godinului când apăru omul acela Înalt și drept, bățos Într-un fel nefiresc, ca Înfipt Într-o frigare, pe care l-am bănuit numaidecât proprietarul acareturilor de pe-aici. Cincizeci și ceva de ani să fi avut, dar bățoșenia lui și peria de păr des, abia Încărunțit și acoperindu-i jumătate din fruntea lată cât o lamă de cuțit, Îi dădeau aerul unuia care se dorea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Probabil că se căia, Își pierduse cumpătul, fusese prea aspru, făcuse prea mare tevatură pentru nimic, pentru grămada asta de fiare vechi În contul căreia cheltuise de se uscase. Dar Viorel, eh, ce altceva mai are decât pe el? Toate acareturile de pe-aici și moșia de la țară, pământuri și case și apartamente, ciment și nisip și fiare, eh, privirea lui moș Victor se aburise și Viorel se ferea din calea privirii lui cu o anume Încrâncenare. Speriat și deopotrivă ros
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
o mare companie privată din domeniul agroalimentar. Fabuloase și casele de vacanță înșirate, ici și colo, de-a lungul drumului : casa de locuit construită (sau renovată) cu tot confortul civilizației moderne, încununată cu mândre antene satelit, în timp ce anexele și fostele acareturi pentru creșterea animalelor au fost conservate în starea în care se aflau, moarte, simple piese de muzeu „rustice” pentru plăcerea proprietarilor, în marea lor majoritate clujeni din clasa mijlocie veniți să-și petreacă vara la aer, departe de zbuciumul orașului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
livadă, o apă și ceva care să-ți rețină atenția și să poți sta la umbră, numai miriști care ardeau noaptea ca un zid de foc. Am văzut, în schimb, părți din satele turcești vechi și amărâte, cocioabe orientale fără acareturi, rămase după ce se trecuse cu buldozerele peste cea mai mare parte a trecutului. În locul cocioabelor erau construite case moderne, cu geamurile vopsite, care-și așteptau locatarii, cu toate utilitățile, cu drumuri asfaltate, fără să aud nicăieri și niciodată „Satele turcești
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
dacă cineva voia să se facă gospodar, numit în perioada comunistă chiabur, trebuia, cu hărnicia lui și a familiei, să muncească pe brânci vreo 30 de ani, ca să aibă ce? câteva hectare de pământ, vite, ceva utilaje, o casă cu acareturile din jur, pentru care trebuia să plătească foncierea, să-și țină obrazul de fruntaș gospodar botezând și cununând o parte din sat. Nu mai spun cum au fost „răsplătiți” gospodarii satelor de regimul comunist: cote, impozite, închisoare, canal etc. În
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Carol I. În dreptul lui Cuza trecem palatul de la Ruginoasa, pierdut. Doamna Elena Cuza avea moșia ei de la Solești și a trăit săracă, până în 1909, la Piatra Neamț. Ce trecem în dreptul lui Carol I ? Domeniile Casei Regale ă 112.000 ha, curți, acareturi, personal, palate ă Peleșul cu mobilier, obiecte de artă, bijuterii, alte palate și proprietăți, conturi bancare, în timp ce armata României, cu care voia să intre în război de partea Germaniei și Austro-Ungariei, nu era nici instruită, nici dotată. Cedarea averilor poporului
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]