21,363 matches
-
ascensiuni" sociale: "Numirea unui scriitor ca ministru nu este, prin urmare, o ascensiune, ci o coborîre din domeniul eternului în domeniul vremelnicului și al ierarhiei. Ca poet, Octavian Goga a scris o pagină în literatura română, cu o sensibilitate, un accent și o invenție verbală personală; ca ministru, e cel de al nouăsprezecelea coleg al vreunui avocat din provincie, înlocuit mîine de un anonim sosit în raportul altor nouăsprezece învingători ai acestei țări fecunde în bărbați politici. Scriitorii nu trebuie, deci
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
lor aici, voi reveni cu alte ocazii. Electra este, cred, poate cea mai complexă și incitantă propunere a lui Mihai Măniuțiu din ultimul timp. Un spectacol profund, tulburător, răscolitor. O demonstrație conținută a erudiției lui Mihai Măniuțiu-teoreticianul, a modificărilor de accente pe care regizorul le poate aduce, o motivată deplasare de lumi, de angoase, de problematici, o asumată vulnerabilitate. Mihai Măniuțiu face un popas creator, de ceva vreme, pe tărîmul textelor vechilor greci. Am văzut Bacantele la Tîrgoviște � cel mai tînăr
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
memoriei, al reactivării unor imense depozite de forme confirmate, Maitec pare un executor testamentar și un exponent al multor generații a căror existență nu a dobîndit niciodată funcții contemplative. Sculptorul vine acum să răzbune toate infirmitățile unei istorii anonime, mutînd accentul de pe funcții pierdute, erodate sau numai limitate, pe frumusețea proporțiilor, pe discursul elaborării, pe sonoritatea materiei, pe muzica ritmurilor și pe majestuozitatea arhitecturii. Cu gîndirea sa consecventă și sobră, Maitec nu adaugă nimic susceptibil de a proveni dintr-un alt
Ovidiu și Sultana Maitec by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12817_a_14142]
-
Acest lucru a fost vizibil chiar și în cazul Roxanei Briban în rolul principal - o splendidă performanță vocală, rafinată, sensibilă ,o frazare impecabilă, bun gust - Hanna este o statuie frumoasă dar puțin cam imobilă. Iar acolo unde s-au dorit accente comice ele au semănat prea mult cu un clipit complice către galerie (Adriana Alexandru). Iar al doilea cuplu (Valencienne și Camille), care în momentele sale de conflict este tratat muzical "aproape wagnerian", cum spunea un comentator, este privit numai în
Văduva putea fi mai veselă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12816_a_14141]
-
pentru că Sorin Dumitrescu m-a rugat. Oricum, de pe la al o sutălea verset, nu mai eram bună de nimic și când obosesc, încep să delirez. Am simțit că e prea mult pentru mine, că teritoriul respectiv nu îmi era propriu. Am accente mistice în scris, dar cred că orice om cu mintea întreagă are așa ceva. Iubirea, de exemplu, e mistică în mod natural. - Sunteți o profesionistă a melancoliei? - Da, sunt. Orice pierdere îmi dă senzația că mă îndepărtez de anumite lucruri pe
ANGELA MARINESCU: “Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/12780_a_14105]
-
ca industrie. Așadar, Cannes-ul lui 2004 are un fundal mai viu colorat social decît oricare altă ediție, din mai "68 încoace. Care e semnificația? Deocamdată, cele întîmplate pot fi citite mai degrabă în cheia unui pitoresc nu lipsit de accente comice. Disperați că intermitenții ar putea bloca festivalul, cu consecințe financiare catastrofale, comercianți ai Cannes-ului au contra-manifestat, cu lozinci de tipul "Sîntem bogați și vrem să rămînem în continuare!", sau "Vive le travail!". Dar și intermitenții au avut sloganuri
Splendoarea și mizeria Rivierei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12837_a_14162]
-
parte din lumea spectacolului, precum și vidul așternut într-un loc populat de regulă, pe care actorii îl știau în ambele ipostaze. Se auzeau, uneori, vîntul și ploaia de afară. Lucrau de zeci de ori la rînd fiecare expresie, fiecare intonație, accent, fiecare intenție. Vlad îi oprea și nu pricepeam imediat de ce. Le vorbea cîteva minute, dădea indicații concrete sau născocea mici povestioare cu tîlc. Abia după ce reluau, observam diferențele. Repetiția mi se părea istovitoare, regizorul nu-i cruța. Se forma un
Ploua infernal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12836_a_14161]
-
și discutabila lume a fenomenelor paranormale, propune o carte interesantă pe care o denumește când "roman mistic", când "mică epopee", cuprinzând "texte, documente, tălmăciri, informație ezoterică". O carte-hibrid, greu de definit: un amestec de cercetare științifică și roman liric, cu accente polițiste, care se citește cu sufletul la gură. În cele opt părți ale lucrării, autorul clasifică și sintetizează un volum uriaș de informații referitoare la viața și opera lui Mihail Șolohov, proiectată pe fundalul literar și socio-politic din fosta Uniune
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
fanatică de comisari din filmele sovietice. Am mai scris într-un roman, dar repet întâmplarea, să nu se creadă cumva că este o invenție, o ficțiune... E primăvară. Umblu în haină numai. A. după primele cuvinte schimbate, el având un accent maghiar dur, se uită intrigat la mine și mă întreabă ce port în buzunarul drept... Mă uit și eu mirat de întrebare și zic... Scînteia!...Bine,bine, zice, dar cum o ții? Și-mi face semn să i-o dau
1952, 53, nedatate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12852_a_14177]
-
fac dovada dexterității în selectarea materialului lexical. Poemele de după Aleea mimozei nr.3 sunt mai transparente în direcția afectivului; avem în față un fel de recapitulare a experiențelor eului, rostită pe un ton din care s-a pierdut pe drum accentul ușor pamfletar și sarcastic din primele volume, un ton în care melancolia resemnării și voluptatea ceasului târziu sunt notele dominante, în care iubiri și trădări sunt deopotrivă asumate. De la debutul din 1982 și până astăzi, pentru Alexandru Mușina poezia rămâne
După douăzeci de ani by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12883_a_14208]
-
vai, de peiorație: estetice!), același instrumentar trebuitor oricărei operații critice sau de istorie literară, chiar dacă bisturiul trebuie să taie mai profund în țesutul putrefiat al tendențiozității paroxistice? Unele profiluri de critici apar și ele idealizate prin absența referinței sau a accentului incisiv cuvenit asupra compromisului politic. De pildă, Ov. S. Crohmălniceanu e prizat aproape exclusiv prin prisma ultimului său avatar, de ,centru magnetic al noii literaturi", de ,veritabil leagăn" al generației optzeciste, îndelungata, penibila sa prestație ,realist-socialistă" fiind reflectată într-o
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
deși mai mereu a vut șansa să lucreze cu regizori importanți. Cred că Ana Mărgineanu este șansa din zilele noastre care a știut să lucreze cu Gheorghe Visu adevărat, profund, pe acest rol și nu în general, pe fiecare cuvînt, accent, intenție. Doar pentru asta, pentru această împrospătare și ar merita să vedeți acest spectacol. "Ce an seducător și liber, '89! Să-l înfulecăm, să-l digerăm, să-l anulăm. Fierbinte avem acuma pe ' 89 Frustrările, eșecul să uităm." M-am
89 89... TRIST ȘI DUPĂ '89 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12288_a_13613]
-
de acum cîțiva ani, pe actorul minunat pe care l-am văzut în spectacole importante de la Teatrul Tineretului din Piatra-Neamț, un actor care a avut șansa să lucreze și cu Vlad Mugur. Mihaela Rădescu rămîne actrița profesionistă, carismatică, care pune accente bine alese și luminează pasajele generoase din partiturile interpretate. Mai puțin în formă mi s-a părut de data asta Claudiu Istodor, poate mai puțin inventiv, mai puțin atent la vocile pe care le folosește șablonard. Vitalie Bantaș mai are
Pelerinaj spre lumea poveștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12311_a_13636]
-
G. Genette). Nu numai posibilele episoade cad victimă opțiunilor naratoruluii (motivabile estetic), ci și unele personaje, așadar reabilitarea exclușilor, a marginalizaților, a tuturor celor care au tăcut sau au fost așezați sub dioptrii deformatoare pare justificabilă din perspectiva eticii postmoderne, accentul deplasându-se dinspre estetic spre etic. Mai mult decât atât, narațiunea nu poate fi separată de subiectivitatea autorului, de limitele impuse de contextual cultural sau de pleura greu penetrabilă a iluziilor, a mistificărilor, și de aceea se impune o Școală
Efectul Menard by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12301_a_13626]
-
conceperea reuniunii în cauză mai degrabă ca "meeting", la care un public în mare măsură neavizat e chemat să aplaude ori să dezaprobe un număr de discursuri înflăcărate, subordonate unor lozinci simplificatoare. Reacția la cuvântări de bună credință, dar cu accente critice la adresa ideologiei sovietice, interdicția de la cuvânt a lui André Breton, atitudinea cameleonic-oportunistă a unui Aragon, îl lămuresc repede în privința operațiilor de manipulare: sub pretextul combaterii fascismului, se ascundea de fapt intenția de a bloca orice dezbatere critică despre condiția
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
o dovadă a contradicțiilor interne ale socialismului metafizic?" (Op. cit., p. 111). Fără îndoială, o asemenea realitate concretă, a politicii culturale staliniste, l-a provocat la contestarea radicală a marxismului, ajungând să spună că "cuvântul �cultură' este antimarxist". Or, Fondane pune accentul tocmai pe libertatea individuală a scriitorului, pe actul creator ca ținând mai degrabă de planul existențial decât de cel rațional, de trăirea "irațională" decât de "doctrină" și exigențele "etice": "în spatele statului comunist (se află) un întreg corp de doctrine infinit
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
privilegiată cum pare: chiar înăuntrul ei, riști să-ți atragi disprețul celorlați dacă alegi să-ți câștigi existența. Imaginea acestui sistem e atât de întunecată, încât ai senzația unor presiuni sociale care riscă să răbufnească din moment în moment. Oricum, accentele sociale ale filmului britanic în genere sunt constante, definitorii aproape. Aceste două filme explorează subiecte tipic britanice; în contrast, documentarul Bodysong aspiră la universalism. Nu e, cum greșit te informează programul festivalului, un "montagne-rousse experimental prin corpul omenesc", ci o
Perfidul Albion pe marile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12312_a_13637]
-
vai, de peiorație: estetice!), același instrumentar trebuitor oricărei operații critice sau de istorie literară, chiar dacă bisturiul trebuie să taie mai profund în țesutul putrefiat al tendențiozității paroxistice? Unele profiluri de critici apar și ele idelizate prin absența referinței sau a accentului incisiv cuvenit asupra compromisului politic. De pildă, Ov. S. Crohmălniceanu e prizat aproape exclusiv prin prisma ultimului său avatar, de "centru magnetic al noii literaturi", de "veritabil leagăn" al generației optzeciste, îndelungata, penibila sa prestație "realist-socialistă" fiind reflectată într-o
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
spune Picon - n.m.). Or, opera este o entitate vie, iar Ťconținutulť și Ťformať pot fi distinse cel mult didactic, și didactic procedînd, am și ucis fără milă opera" (pp. 166-167). Ce ne facem însă cu acele opere literare în care accentul cade în mod evident pe "cum" se scrie, nu pe (despre) "ce" se scrie? Cum ar arăta o discuție despre "noul roman francez" în absența unor referiri explicite la miza formală cu totul specială a acestora. Ar înțelege cineva ceva
Întîlniri la Bibliotecă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12323_a_13648]
-
fără valoare al unui crez mincinos - Vivisecții, nuvelele pe moment păstrate în sertar, cartea unei confuzii adevărate. A "conștiinței sfâșiate a cetății", cum sarcastic îi aruncă cineva. Libertatea și detașarea de trecut în care citim astăzi această carte deplaseză ușor accentele și mă întreb dacă nu cumva Logica - și mai ales Supraviețuirile - nu câștigă tot mai mult ca literatură în sine. Personal, cred că acesta este și secretul cărților în care mătușile (Sanseverina și Verona, în acest volum) sunt absolut memorabile
Confesiunea unei minți tinere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12322_a_13647]
-
Se pare că vine o vreme. Dar nici eu n-o voi ocoli!" Rămășițele comuniste și mîntuirea neamului În consistent număr este acela al Contemporanului pe septembrie. Spicuim textul memorialistic al lui N. Breban despre Matei Călinescu, cu un puternic accent emoțional, paginile despre Doinaș și Afinitățile nedezmințite ale lui Ion Ianoși. l Interesante, ca totdeauna, considerațiile lui Alexandru George din serialul (ajuns la episodul 5). O propunere de discuție din Ramurile craiovene de asemenea din septembrie. E vorba de felul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12366_a_13691]
-
frunții ca "o piatră peste care trec și se-ntorc/ valurile fluxului și ale refluxului" (Fruntea mea, 1990) și cea cvasi-metafizică "nu văd decât/ fluxul și refluxul unor sensuri/ reverberate de valul falsificator" (Înțelesurile, 2004) se produce o schimbare de accente vizibilă la toate nivelele. Astfel, volumului Arhitecturii valurilor îi răspunde, dacă vreți, acest Reflux al sensurilor. Să mai luăm câteva astfel de versuri din cele două cărți care intră într-un posibil dialog: "când orele sunt sfărâmate, marele/ curaj e
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]
-
Patimile lui Isus a făcut vîlvă, stârnind polemici aprinse. Interesul laic îl depăși pe cel religios. De la marea schismă din secolul patru al erei creștine, interpretarea sacrosantului nu a mai fost întrecută decât de disputele din zilele noastre, căpătând un accent mai mult stilistic, decât dogmatic, al credinței religioase. în alte părți ale lumi, mai puțin avansate tehnologic, în Asia, în Africa... credința în Transcendent rămâne intangibilă în fondul ei, fără atingeri laice. A aprinde lumânări numai se transformă cu vremea
Facerea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12403_a_13728]
-
sub genericul Gîlceava imaginilor, pornește de la lucrarea germanului Hans Belting, recent tradusă la Gallimard, Pentru o antropologie a imaginii, discutată de universitari francezi specializați în estetică și filosofia artei într-un limbaj accesibil și cu o rigoare ce nu exclude accentele polemice. Actualitatea editorială e prezentată printr-o selecție din valul uriaș de apariții ale toamnei, în recenzii scurte și edificatoare limitate la subiect și judecată critică. Inutil să spun că partea leului o au tot romanele. Drept să spun, dintre
"Le Magazine littéraire" by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12383_a_13708]
-
sine, cît și raportul subiectului cu obiectul erotic sînt compromise. Jubilația cărnii ca și asceza romantică îi sînt în egală măsură interzise. Poziției ofensive fie în direcția realului, fie în orizontul utopiei, îi corespunde vulnerabilitatea maximă, destrămarea morală, destinul advers: "Accente de frîntă proză bacoviană traduc eșuarea în periferic a unei ființe înzestrate pentru centru: ŤAh... dezgustătoare iarnă... Mi-e silă de tot... și sînt obosit... E ceva sfîrșit în mine... Gîndurile acestea care rotesc deasupra mea ca niște corbiť". Avem
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]