1,639 matches
-
ca un peripatetician sau a fi socratizat îceea ce corespunde exact contrariului unei povești de iubire platonică): iată tot atâtea ocazii de a da naștere la judecăți greșite, contradicții și interpretări eronate. Pentru cei mai mulți - de altfel, chiar în virtutea uneia dintre accepțiile din dicționar -, termenul sofist îl califică pe amatorul de argumente insidioase; sofisticarea ar fi o operațiune care urmărește să înșele prin adăugarea unei aparențe în stare să ascundă adevărul; sofisticăria desemnează o subtilitate excesivă și supusă greșelii; Littră adăuga chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
urmărește să înșele prin adăugarea unei aparențe în stare să ascundă adevărul; sofisticăria desemnează o subtilitate excesivă și supusă greșelii; Littră adăuga chiar și o sophisterie, azi ieșită din uz. în toate cazurile, trebuie mers la definiție pentru a găsi accepția inițială și referința la filosofii Antichității grecești. De altfel, cel mai mare adesea, ezităm să le recunoaștem sofiștilor calitatea de filosofi și vorbim de gânditori sau de retori - tot atâtea moduri de a cauționa notița redactată sub ochii lui Platon
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
deda plăcerilor. Nu ni se spune care erau aceste plăceri, dar portretul prinde să se contureze... Practicianul amator de plăceri este dublat de un teoretician în stil sofist. Prodicos este considerat într-adevăr ca excelând în definiții, în lucrul asupra accepțiilor verbale. Trata cu mare atenție tot ce avea legătură cu coincidențele între ceea ce modernitatea numește semnificanți și semnificați. Posteritatea păstrează unul dintre obiectele reflecției sale, și este vorba de... plăcere. Pe care el o împarte în sensuri multiple, cărora le
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pe seama adversarilor tari (EZ, 2006). Competițiile individuale sunt numite prin intermediul adjectivului substantivizat simplu: În primul meci de simplu, V.H. a rezistat mai puțin de un set. (EZ, 2007). Un alt adjectiv, directa, se înregistrează în limbajul sportiv cu mai multe accepții: lovitură directă aplicată cu pumnul sau lovitură la poartă executată cu piciorul. Dezambiguizarea se face numai în context: Boxerul a câștigat cu o directă de stânga Sevcenko a uimit cu o directă de la 25 de metri. Migrarea termenilor între limbajul
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
semn zodiacal, vorbitorul nativ al unei limbi), verzii (ecologiștii și fotbaliștii de la gruparea franceză Saint-Etienne), conservator (tradiționalist și membru al unei grupări politice străine sau românești) etc. 23 GALR II: 811. 24 Stoichițoiu Ichim (2006a: 295) semnalează unele forme cu accepții contextuale: ilegalii, pușcăriabilul, interlopii etc. 25 Todi (2003: 404−406) oferă mai multe exemple de adjective substantivizate prin elipsă în limbajul sportiv. 26 Unitățile sunt susceptibile și de a fi calcuri după un model străin. 27 Pană Dindelegan (2003c: 29
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
enunțurile particulare cărora le dă naștere? Dacă luăm în considerare, de exemplu, afirmația atribuită lui Ludovic al XIV-lea " Statul sunt eu", lingvistul nu ar trebui să vadă în ea decât un enunț specific sistemului limbii franceze, o "vorbire" în accepția lui Saussure. De aici rezultă că studierea acestui enunț în singularitatea lui, în încercarea de a stabili circumstanțele și motivele care stau la baza producerii sale, le revine istoricilor. Teoriile lingvistice referitoare la enunțare resping tocmai diferențierea dintre lingvistică și
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
caz, "situația de enunțare" este situația implicată de cutare sau cutare gen de text, punerea în scenă a cuvântului. 1.4. Contextul producerii și scena de enunțare Când luăm în considerare fraze izolate extrase din conversații, distincția dintre cele două accepții ale "situației de enunțare" poate părea complicată în mod inutil, însă lucru deosebit de clar în cazul textelor literare ea se impune pe îndată în abordarea textelor ce țin de genuri desprinse din situația imediată a cuvântului. De exemplu, regăsim aceeași
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
legături asociative, pe de altă parte. „În perioada școlară mică are loc convertirea treptată a copilului, de la contemplarea și înțelegerea intuitivă a fenomenului, a cazului, la logica regulii, a legii pe care o exprimă cazul, fenomenul și ponderea în această accepție, fapt ce reprezintă o adevărată revoluție în actul cunoașterii, o schimbare de structură a înțelegerii“. Aceste caracteristici ale gândirii creează o complexă antrenare a capacităților psihice multilaterale, dar și condiții diverse de antrenare a numeroase abilități, ale inventivității, ale antrenării
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
noastră este cel elaborat de R.J.Sternberg. Conform viziunii autorului, conducere eficientă este o sinteză de înțelepciune, creativitate și inteligența (WICS: Wisdom, Intelligence, Creativity, Synthesisă. Trăsăturile din cadrul modelului propus de Sternberg (WICSĂ sunt văzute ca modificabile, flexibile și dinamice spre deosebire de accepția dată termenului de „trăsătură” în cadrul modelelor anterioare ale conducerii, situație în care era asociat în general cu caracteristici non-modificabile sau puțin modificabile. Înțelepciunea, inteligență și creativitatea sunt într-o anumită măsură, forme modificabile ale dezvoltării experienței, pe care o persoană
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
avut în impunerea unei limbi literare, în desăvârșirea unor specii, în anticiparea mișcării înnoitoare a Renașterii. Cel de-al doilea capitol este destinat clarificării unor concepte operaționale, „angelic” și „demonic”, cu care ne propunem să operăm pe parcursul lucrării, insistând asupra accepțiilor noi pe care le-am acordat celor două tipologii umane, în care încercăm să încadrăm o diversitate uimitoare de personaje feminine din operele celor doi scriitori. Metoda comparativă, care stă la baza tezei noastre, a fost completată și de unele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
castelul mai târziu, sunt alese ca spații de refugiu deoarece prin închiderea lor oferă protecție, siguranță, devin lumi suficiente lor înseși, oaze de calm, de plăcere, de desfătare. Indiscutabil, tinerele ilustrează niște prototipuri ideale feminine, sunt niște donne angelicate, în accepția nouă pe care am conferit-o termenilor citați, adică având preocupări mai mundane, nelipsindu-le uneori nici unele slăbiciuni. Boccaccio, deși urmărește cu precădere plăcerea oferită auditoriului de multitudinea narațiunilor, se înscrie, conform uzanțelor medievale, și pe un făgaș moralizator, încercând să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
zeiței iubirii și concupiscenței, Venus, iar nota ironică nu lipsește, deoarece virtuoasele femei, donne angelicate asemănătoare nimfelor, tind spre plăceri lumești, carnale, spre dragostea profană. Tema dragostei va fi abordată și în operele următoare. Iubirea cunoștea în perioada medievală două accepții antagonice: putea fi nobilă, pură, detașată sau concupiscentă, pasională. De aici putem încă o dată justifica cele două tipologii feminine pe care le abordăm: donna angelicata și donna demonicata, adepte ale unei zeițe pure, Diana, sau ale unei Venus carnale, urmașe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
tot parcursul dezvoltării ulterioare a semnificațiilor mai ales în ceea ce privește folosirea cuvântului într-o sferă mai largă decât cea a literaturii. Sensurile moderne ale termenului se vor consolida ca rezultat al contribuțiilor umaniștilor renascentiști, care îl foloseau însă aproape exclusiv în accepție literară. În literatura franceză, apare prima dată la Thomas Sébillet în Art poétique français (Artă poetică franceză) din 1548, unde prin sintagma "bunii și clasicii poeți francezi" se implică totuși și o anumită judecată de valoare. Ulterior, prin Dicționarul universal
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
aplicată la orice timp sau spațiu, precum și un anumit rafinament estetic, o simplitate elegantă, care se poate plia pe orice domeniu al artei sau, chiar mai mult, pe orice tip de exprimare socială. Într-o sferă și mai generală a accepțiilor, noțiunea de clasic desemnează o dimensiune existențială ce implică nevoia de echilibru, ordine, armonie și mai ales primatul rațiunii, putându-se asocia, în acest sens, cu ceea ce Friedrich Nietzsche numea viziunea apolinică, tipologie așezată în contrast cu cea dionisiacă marcată de frenezia
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
capacității limbii de a se înnoi prin imagine și armonie”. Apărea acum un element nou, diferențierea, de o mai clară relevanță estetică, deși era implicat în ideea de adaptare în măsura în care și adaptarea conferea, în ultimă instanță, originalitate. Oricum, în această accepție, s. își realizează finalitatea cea mai înaltă, avută în vedere de E. Lovinescu. Altfel zis, s. literar nu este altceva decât ceea ce se cheamă, în limbajul criticului, modernism. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. civ. rom., I-III; Lovinescu, Ist. lit. rom
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
europene și în cele două Americi. Termenii „romantic” și „romantism” nu s-au ivit în aceeași epocă în vocabularul limbilor din Europa: cel dintâi a apărut la sfârșitul secolului al XVIII-lea în Franța și, mult timp, a însemnat „pitoresc”, accepție cu care e folosit și de Jean-Jacques Rousseau, în cea de-a cincea „plimbare” din Les Rêveries du promeneur solitaire (1777). Primul dicționar care îl consemnează e cel al Academiei Franceze, în 1798, cu această definiție: „Se spune de obicei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289353_a_290682]
-
marilor CTN recunosc prezența acestor crize, dar cauza trebuie căutată nu în globalizare, ci în restricțiile impuse de guverne piețelor libere și pe seama creșterii consumului populației.<footnote Corten, D., Corporațiile conduc lumea, Editura Samizdat, București, 2008, p. 44. footnote> − În accepția CTN, noii actori apăruți în spațiul economic globalizat au putut să-și stabilească propriile reguli pe piețele globalizate, deoarece statele-națiune nu au fost capabile să găsească un cadru comun care să stabilească limite sau reguli procesului de globalizare. Ca atare
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
țin de progres, de dinamizarea comerțului internațional, de inovație, de mobilitatea persoanelor în spațiul global, de investiții creatoare de locuri de muncă, de acces la fluxurile de informații, cunoștințe și comunicații etc. La definirea globalizării (caseta 1) trebuie adăugate și accepții date acestei noțiuni (concept) și de instituții internaționale (caseta 3). Definiții ale globalizării în accepția unor instituții internaționale FMI: creșterea în interdependența economică a țărilor din întreaga lume, prin creșterea volumului și a varietății tranzacțiilor de bunuri și servicii peste
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de investiții creatoare de locuri de muncă, de acces la fluxurile de informații, cunoștințe și comunicații etc. La definirea globalizării (caseta 1) trebuie adăugate și accepții date acestei noțiuni (concept) și de instituții internaționale (caseta 3). Definiții ale globalizării în accepția unor instituții internaționale FMI: creșterea în interdependența economică a țărilor din întreaga lume, prin creșterea volumului și a varietății tranzacțiilor de bunuri și servicii peste granițe, fluxul de capital internațional mult mai liber și mai rapid, dar și o difuziune
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
atinge dimensiuni critice etc. În sprijinul acestei idei, a efectelor neutre, vine și opinia conform căreia globalizarea nu este nici o forță a răului, nici a binelui, ci este o sursă de oportunități de dezvoltare. 1.5. Gestiunea efectelor, reacții În accepția lui Ștefan Odobleja, legea reacției se definește prin: „dacă asupra unui sistem în echilibru se exercită o acțiune (constrângere) care deranjează starea sa de echilibru, se produce un fenomen care se va opune acestei acțiuni și care distruge parțial efectul
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
originară în ideologia liberală și neoliberală asupra economiei, care este tradusă și în sloganul impus mediatic că „statul este un prost gospodar” și, în consecință, pentru a se ajunge la eficiență, progres și management performant, unitățile economice trebuie privatizate. În accepția oficială, pentru un guvern, privatizarea este o sursă de venit la buget, operația fiind în realitate o metodă de schimbare a proprietarului în scopul eficientizării rezultatelor economice și creării de noi locuri de muncă. Efectele privatizării asupra economiilor naționale pot
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
versuri, H. cultivă în manieră clasică nostalgia copilăriei și a locurilor natale, patriotismul în marginile unei „mitologii” a zilei, optimismul neînfrânat, poate sincer, dar turnat într-un vers convențional. Următoarele cărți oferă un vers mai tehnic, cantabil și metaforic în accepție modernă: „Versurile sale sunt sever elaborate, conceptuale sau controlat sentimentale, cu un timbru ușor recognoscibil” (Al. Piru). Așa cum s-a spus, H. este „un temperament dionisiac care pendulează între extaz și prăbușiri interioare” (Ovidiu Ghidirmic). Volumele Vânt de vis (1977
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287434_a_288763]
-
autoafirmării personalității individuale sau colective. Conceptele antice agon (luptă) și polemos (război), aflate într-o relație de sinonimie parțială, exprimă ideea de confruntare directă și presupun existența a două sau mai multe părți angajate în conflict. Diferența semantică, importantă pentru accepțiile și definițiile ulterioare ale cuvântului polemică, este dată de dimensiunea etico-normativă necesarmente prezentă în înțelesul primului termen, tradus, de altfel, prin întrecere sau competiție, și absența acestei dimensiuni în cazul celui de-al doilea termen. Războiul este injust și amoral
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
fidelă a modelelor fondatoare ale disciplinei: a decide să "se stabilească" la uzină ar fi ca și când ar pleca să împărtășească viața unui sat african sau a unui trib amazonian. Recrutarea și angajarea sunt interpretate atunci ca moduri de imersiune, în accepția clasică a termenului, iar acest salt într-un alt univers social este însoțit de reprezentări de identificare puternică cu mediul atins, grație efortului pe care îl implică. Este vorba de altfel de imaginea pe care și-o fac întreprinderile despre
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în inaccesibil, de a trimite sonde dincolo de orizont, sfârșește prin a da inefabilului dacă nu un corp și o carnație, cel puțin o vibrație de neuitat. Tehnicile argheziene sunt, în fapt, interferente, împletite, complementare, făcând ca incandescența vizionară (sau în accepție demiurgică logosul) și slova făurită, adică travaliul artistic, să acționeze convergent, amplificând la maximum forța de reprezentare. Înainte de a ne referi pe scurt la I. Barbu, să ne întoarcem o clipă la Paul Valéry, care descoperea în Mallarmé un precursor
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]