96,467 matches
-
îndoiască, să resimtă unele incertitudini... să se rătăcească în labirintul structurii narative. Toate acestea și încă multe altele m-au făcut să mă gîndesc și la Borges... A.R.-G. (vădit satisfăcut): Așa este! Iată o influență pe care o accept întru totul... (regretînd parcă această adeziune spontană și deplină la opinia celuilalt, adaugă) numai că Borges nu a scris niciodată romane (reapare rîsul ușor disprețuitor). R.B.: Nu a scris romane iar eu mă refer doar la o anumită structură mentală
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
totul rudimentară a piesei" se arată circumspectă că măcar unul din autorii ei ar fi poetul ardelean. Aceeași părere o are și Mircea Vaida pentru care piesa "fără virtuți artistice", chiar "execrabilă", nu poate fi atribuită integral lui Budai-Deleanu, dar acceptă posibilitatea participării poetului măcar la crearea eroilor țigani cum ar fi, de pildă, Pipirig Iștoc. Ion Istrate este de acord că Occisio Gregorii... e doar un "crochiu" și că nu trebuie pierdut simțul proporțiilor, dar că "alături de anticlericalism, antifeudalism și
Despre începuturile literaturii românești by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15239_a_16564]
-
în Polonia ceea ce avea să devină Nebunie și nesăbuință și la Crăciun îi înmânează lui Canguilhem această nouă versiune; în 1959, la Varșovia, reia manuscrisul și în februarie 1960 îi redactează prefața; în aprilie al aceluiași an Philippe Ariès va accepta să publice la Plon Nebunie și nesăbuință, care va apărea un an mai târziu, în mai 1961. ˇ Cuvintele și lucrurile va fi începută de Foucault în octombrie 1963, în decembrie stabilește planul și apoi lucrează în primul semestru al
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
postjunimism recunoscut ca atare, într-un moment de imprudență, și de dl Adrian Marino. Așadar putem vorbi de o situare a lui Nae Ionescu, nu numai verosimilă, ci și dezirabilă, în constelația numelor de referință ale culturii românești. Ceea ce nu acceptăm decît cu greutate, iar uneori... deloc. Și aceasta din motive precumpănitor extraculturale. Oricît interpretarea unui personaj complex, compozit, vădind mobilități și slăbiciuni precum Nae Ionescu, nu pooate fi scutită de o normală basculare, id est de felurite obiecții pe care
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
nesuferit celor deprinși cu gîndul că medicul care îi vindecă trebuie să primească ceva în schimb. La noi, generozitatea e apanajul celor bogați. Generozitatea unui om sărac e o insultă pentru majoritatea compatrioților noștri care nu numai că nu-și acceptă sărăcia - ceea ce e firesc -, dar preferă o pomană insignifiantă din partea unui om bogat, decît darul unei vindecări din partea unui om sărac. Dacă acest om ieșit din comun s-ar metamorfoza în vreunul dintre taumaturgii care fac mai mult rău, pretinzînd
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
cu el. Ți-a refuzat banii. Și nu știi cum să povestești că te-a vindecat. Sînt unii care, din pricină că doctorul Teodorescu le refuză banii, se autoconving că acesta nici nu i-a vindecat, în ciuda unei evidențe pe care o acceptă în cele din urmă. Dar numai după ce irosesc bani mulți pe vindecători cu tarife care te pot vindeca de boală cînd îți prezintă nota de plată. În treacăt fie spus, în dermatologie, chiar și în cea a medicilor cu patalama
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
Însă condamnările din ultimii ani ale unor judecători, procurori, avocați, grefieri, lucrători din poliția judiciară relevă că nu sunt concepute Încă suficiente metode de prevenire și combatere a corupției din interiorul sistemului. Subiectul tratat este sensibil și pentru că personalul greu acceptă să vorbească de corupție, nefiind Încă conturată o puternică cultură anticorupție În interiorul sistemului chemat să o Înfăptuiască. Cu toate acestea, există suficiente studii, rapoarte, statistici și chiar dosare instrumentate pentru a ne putea face o părere Întemeiată despre corupția din
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
de a vorbi inimilor, dar asemenea talente nu pot înflori în pustiuri lipsite de liberate și practici democratice. Cartea lui Viroli ne redeșteaptă interesul pentru această vigoare morală, virtutea civică, "armă împotriva celor puternici sau desfrânați care nu vor să accepte modestia și cumpătarea pretinse de viața civică". Concluzia sa este optimistă și tocmai de aceea o voi cita: " Modul cel mai eficient prin care am putea contribui la renașterea virtuții civice - modul cel mai eficient pentru filozofii politici - este să
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
del Pilar. Printre enoriași se aflau douăsprezece franțuzoaice care lucrau ca bone și guvernante în familiile înstărite din Zaragoza. Indignate de cuvintele preotului, ele s-au plâns arhiepiscopului Soldevilla Romero (asasinat câțiva ani mai târziu de către anarhiști). Ele nu puteau accepta denigrarea Fecioarei franceze. În 1960, când mă aflam în Mexic, i-am vorbit despre miracolul din Calanda unui dominican francez. Acesta a zâmbit și mi-a zis: - Dragul meu prieten, cred totuși că întreci măsura. Moarte și credință. Prezență și
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
posibilitate, copilul va putea alege orice cale, nu neapărat cea mai fericită... L.V.R.: Am citit de curând cartea prozatorului german Bernhard Schlink, Cititorul. Se vorbea acolo despre o problemă mereu actuală, vina părinților, a bunicilor care au pactizat sau au acceptat pasivi nazismul, o vină pe care generațiile actuale o mai resimt. Păstrând proporțiile, ce spun generațiile tinere din Japonia despre ororile făcute în timpul războiului de japonezi? D.F.: În Germania de obicei părinții și bunicii vorbesc despre război și le spun
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
teroarea comunistă. Că o astfel de operație a fost pusă la cale de aleșii poporului român este în firea lucrurilor, dar că ea este girată de cei câțiva intelectuali onești din comisie este greu de înțeles. Cum de vor fi acceptat aceste personalități de înaltă valoare morală și intelectuală să lucreze cu o lege cel puțin confuză: cum să dovedești că ceva este identic cu sine însuși, să dovedești un principiu, adică ceea ce nici nu poate fi dovedit, dar nici nu
Absurdul continuu () [Corola-journal/Journalistic/13402_a_14727]
-
intelectuală să lucreze cu o lege cel puțin confuză: cum să dovedești că ceva este identic cu sine însuși, să dovedești un principiu, adică ceea ce nici nu poate fi dovedit, dar nici nu are nevoie să fie dovedit; el se acceptă sau nu, după buna sau reaua noastră credință. Dar marea fraudă legiuitoare ascunsă în această lege este alta: sub aparența înșelătoare a sancționării civice a celor vinovați de teroarea comunistă, ea îi trece sub tăcere pe marii vinovați ai terorii
Absurdul continuu () [Corola-journal/Journalistic/13402_a_14727]
-
Mai întâi, Michael Finkenthal (de la Universitatea din Ierusalim), analizează traseul discipolului lui Lev Șestov, care începuse prin a-l urma pe filosoful rus “în lupta sa contra balaurului gândirii raționale, al determinismului științific”, opunându-i “gândirea participativă”: poziție dificil de acceptat într-un Paris dominat, la nivel academic, de un raționalism de mare și solidă tradiție (v. Benjamin Fondane între Lunea existențială și Duminica istoriei). Un studiu foarte dens și pătrunzător e consacrat, în același capitol, relațiilor dintre Fondane și Camus
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
denunțul celui care știa sursa norocului de pe urma căruia te-ai făcut cu un automobil de opt sute de milioane de lei, garajul și vila aferentă, este fără de seamăn, lasă urme fie și celui mai placid dintre semeni. Mai convenabil este să accepți că fiecare producător de umbră de pe curba suprafață a albastrei noastre planete posedă un alt personaj corespunzându-i, cu identice trăsături - grupă de sânge, greutate, înălțime, mustață - dar viind la acel pol opus al pământului unde lucrurile se văd pe
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
de păgubaș febril! -, le lasă și mai mult timp hoților să dispară. Mă trimite la Secție să dovedesc că nu fabulez. Pînă am ajuns la secție a mai zburat o jumătate de oră. Dar cu mintea de mai tîrziu am acceptat că vocea amabilă avea dreptate. Cu ajutorul telefonului poți dovedi orice, dîndu-te drept oricine. Așa deci, Poliția de care rîd procurorii că n-o ajută capul, are atîta discernămînt încît să nu se laude că se ia după telefoane, iar crema
Turnați aici! în varianta PNA by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13428_a_14753]
-
ëinec a venit să i-l facă: primul obiect de samizdat românesc din colecția lui, manuscrisul dactilografiat al romanului Adio, Europa! de I.D. Sîrbu, scos clandestin din România de Jiøí și de soția lui Lidia, în primăvara lui 1989, și acceptă cu plăcere discuția ce urmează. (D.J.) Î. Cum v-a venit ideea să înființați o asemenea bibliotecă? R. Biblioteca de samizdat de la Praga s-a născut din nevoia de a pune la dispoziția marelui public acele texte care au avut
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
mi-l amintesc prea bine pe Mario, dar se zice că făceau o pereche frumoasă, el și Delia. Deși ea era încă în doliu după Héctor (n-a purtat niciodată doliu după Rolo, nu se știe de ce avusese capriciul ăsta), accepta compania lui Mario ca să se plimbe prin Almagro sau să meargă la cinema. Până atunci, Mario se simțise în afara Deliei, străin de viața ei, chiar și de casa ei. Era mereu un „musafir” și la noi cuvântul are un sens
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
că lumea adăuga episoade neutre ca să le dea un anume sens. În Buenos Aires mor mulți de infarct sau prin înecare. O mulțime de iepuri lâncezesc și mor prin case, prin curți. O mulțime de câini fug de mângâieri sau le acceptă. Cele câteva rânduri lăsate de Héctor mamei lui, hohotele de plâns pe care vecina din casa cu etaje spusese că le auzise din vestibulul familiei Mañara în noaptea în care a murit Rolo (dar înainte de izbitură), chipul Deliei în primele
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
Gheorghe Grigurcu Emil Brumaru e un extraordinar poet al materiei. Se dezice de sine spre a se pierde în materie, ceea ce nu înseamnă că acceptă realul. Căci materia pe care o evocă e una fictivă, vizionară. Un produs al imaginarului care mustră implicit realul. Astfel, simțămîntul pe care Baudelaire îl numea „dezgustul de real” se manifestă prin aparenta, doar aparenta asumare a acestuia, printr-o
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
materialității vehiculate în discursul liric trădează o spaimă de materie a ființei neajutorate care se-aruncă în vîrtejurile lor, paradoxal, spre a scăpa de ele. Circumscris unui cadru domestic și gospodăresc, aidoma lui Arghezi, autorul Cîntecelor naive pare a nu accepta la un moment dat nici măcar gratuitatea contemplației (din care ar putea germina oțiul aristocratic sau orgoliul estetic), implicîndu-se meșteșugărește în funcționarea realiilor d-sale fantaste: „Tăia-vom rîma cu toporul/ De groasă ce-i./ Naivi, audia-vom corul/ Grașilor miei
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
după cum remarcă unii editorialiști pricepuți la aritmetică, alianța PNL-PD are cam același număr de voturi cîte primeau separat în sondaje PNL-ul și PD-ul. Ceea ce ignoră aritmeticienii sînt două chestiuni importante. Prima e că votanții acestor două partide au acceptat alianța lor. Acesta a fost, de fapt, pragul cel mai important pe care l-a trecut noul personaj politic bicefal. Cea ce-a doua e că un procentaj de peste 25% obținut la prima strigare de alianța Dreptate și Adevăr, chiar dacă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
pentru sînt/ sunt. Dl Ion M. Mihai face apel la autoritatea directorului României libere de a determina unificarea scrierii. Din nefericire, nu stă în putința noastră acest lucru. Nici Academia n-a reușit să-și impună punctul de vedere. Noi acceptăm ambele variante, atît în cazul lui â/ î, cît și în cazul persoanei întîi singular și a treia plural ale verbului a fi, nu dintr-o îngăduință care stîrnește confuzie, ci fiindcă n-avem încotro. Problema ridicată de dl. Mihai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
publică germană a organizat o masă rotundă și o seară de dezbateri pornind de la întrebările: cui slujesc dezvăluirile scandaloase ale vieții intime a vedetelor, cine profită de pe urma interesului mediatic față de atari scrieri? Este foarte probabil că așa-zisele staruri care acceptă să-și exhibe intimitățile în scris, dictînd scribilor detaliile care ulterior vor fi ambalate biografic, nu sunt animate atît de ambiții literare cît sunt îmbătate de iluzia accesului la o notorietate așa-zis „intelectuală”, care să dăinuie mai mult decît
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
care de decenii întregi oferă probe de corupție, abuzuri și mult prea multă incompetență? Că lui Beuran nu-i pasă, n-avem ce face. Dar cum de nu-i pasă lui Năstase, devenit protectorul oficial al unui infractor? Cum de acceptă ceilalți miniștri să stea la masă cu un manglitor de doi bani, co-semnând tot felul de acte importante pentru soarta națiunii? știu că până și în acest guvern al ticăloșiei naționale există câțiva oameni demni de stimă. Cu atât mai
Grup organizat de profanatori by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13448_a_14773]
-
o emisiune pilot i-a fost cenzurat un interviu. E adevărat că Dinescu a renunțat astfel la un salariu care pe mulți i-ar fi făcut să închidă ochii. Dar Dinescu n-ar mai fi fost Dinescu dacă ar fi acceptat să fie cenzurat.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]