377 matches
-
susținea că locul cu pricina era sfânt, mai sfânt decât cel de la Sfântul Petru, și amărâții din satele vecine duraseră acolo din trunchiuri de brad o bisericuță și o fântână. Cu timpul, nimeni nu-și mai aducea aminte când se aciuase acolo și un pustnic. Bătrânii po vesteau că asta se Întâmplase În vara când molima cea nouă secerase multe vieți. Pe neașteptate, aripa morții se Întinsese peste ținutul muntos cu aer curat și ape limpezi, unde oamenii mureau de bătrânețe
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cu palmele desfăcute, și a început să împingă gospodărește, cu tălpile, pământ peste mormântul lui Haiduc. Picioarele! N-am mai văzut asemenea picioare...! Umflate, lăbărțate, crăpate, cu niște călcâie elefantine și niște falii laterale în care al rigoare se puteau aciua greierii în sezonul hibernal. Tumefiate asemenea unor butuci de miile de lovituri primite de-a lungul vieții sale, lățite și deformate în urma pișcăturilor și mușcăturilor de furnici, țânțari, viespi, păianjeni, coropișnițe și urechelnițe, având o culoare vineție-maronie-roșietică, cu unghii mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
a primit la Casa de copii. A dormit sub cerul liber, a mâncat din gunoaie, dar le-a preferat pe acestea decât să se apuce de furat sau să dea cuiva în cap sau să devină un aurolac. Acum era aciuat pe lângă o firmă particulară, unde făcea de pază noaptea, alte munci - ziua, iar pentru acestea i se dădea ceva de mâncare și i s-a asigurat și o cămăruță în care să locuiască. Mi-a arătat cu o oarecare mândrie
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
noi, pentru ceea ce reprezintă mîndria și conștiința epocii noastre partidul cît de concis, de simplu și emoționant este ea exprimată în această poezie de două strofe a lui Victor Tulbure, intitulată Steaua: Multe stele ard pe cer Seara cînd se-aciuă, Dar se sting pe rînd și pier Toate pîn-la ziuă! Peste timp de slavă plin Luminînd departe, Numai steaua de rubin Arde fără moarte". Spre înveselire vom cita binecunoscutul catren al lui A. E. Baconsky, ușor amendat de coraportor: "Trece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mâine, dacă voi mai trece pe aici, prețurile vor fi aceleași... VITALIE CIOBANU: Vechiul centru al Lisabonei pare un loc izolat, departe de traseele zgomotoase ale lumii contemporane. Oameni puțini pe străzi, trafic scăzut. Ai senzația că traversezi un oraș aciuat într-o amintire culturală a cuiva, în care personaje livrești și figuri istorice demult apuse s-au încarnat în trecătorii ce îți ies în întâmpinare. Doar vestimentația s-a schimbat. Mai multă animație găsim pe Rua Augusta, rezervată integral pietonilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
împlinit că poate trăi (chiar foarte bine) din scris. Mă gândesc să încerc și eu să scriu romane polițiste. Să văd dacă pot trăi din scris. Dacă mă va „îndrăgi” genul. VITALIE CIOBANU: La sediul staffului polonez al Expresului Literar, aciuat într-o clădire veche din partea istorică a Varșoviei, dezbatem aprins rezoluția finală a proiectului, care va fi făcută publică la Berlin. Eboșa documentului a circulat dintr-un capăt la celălalt al trenului, în drum spre Varșovia, acumulând tot felul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
șî el tot nu doarmi, a-nceput sî aduni merili” (Izvoare - Soroca). Suflarea apariției avimorfe instituie starea de latență, provocând retragerea conștientului și pierderea controlului exercitat de acesta. În credințele arhaice, suflatul are puteri apotropaice, fiind practicat pentru alungarea spiritelor aciuate la suprafața apei, dar și pentru definitivarea efectului taumaturgic al descântecului. Principiul magic catalizator stă în puterea interioară, aerul expirat bucal este încărcat cu energia spiritului și acționează direct asupra lumii. Suflarea păsării măiestre aduce o briză din nucleul sacru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Între toate acestea și prezentul contemporan al fiecăruia se ridicase un zid, nevăzut și neescaladabil. Raportul între de aici și de dincolo (de Prut), avea totuși rezonanțe diferite la cernăuțenii și basarabenii refugiați și la localnicii pe lângă care primii se aciuaseră. Și ne-a fost dat, totuși, să-1 trecem o dată, e adevărat târziu, după moartea bunicii, cea care a întruchipat pentru noi, la modul cel mai adânc, această dureroasă nostalgie, acest dor după țarina părăsită peste Prut, atât de mult, încât
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
românești, a „situației” existente. Majoritatea acestora sunt tineri cu suflete curate, care nu au trecut ca cei vârstnici prin spălări de creier, îndoctrinări, închisori, proceduri de intimidare și înspăimântare conform vechilor proceduri comuniste. Chiar dacă și în prezent, vechile cadre comuniste aciuate și mascate pe ici și pe colo, încearcă acțiuni de amenințare, de înspăimântare, de șantaj împotriva tinerilor voitori de bine, toate acestea nu mai au forța de altă dată deoarece lipsește spatele, cadrul legal, organizarea în grupuri oficiale a acestor
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
flori și au încasat-o de la paznici; Hrebenciuc și Mușetescu, cele două coteici pesediste care umblau nedespărțite, au dat râie la toată haita și s-au făcut nevăzuți, iar javra căruia domnul Spirescu i-a zis, de cum l-a văzut aciuat pe lângă maidanezii pesediști, Hayssam nu-și mai găsește locul. Se bagă când printre picioarele șahiștilor, când printre acelea ale tablagiilor. Numai Băsescu nu pare afectat deloc de situație. Stă la umbra unui gard, se linge indiferent pe labe și doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
harcea-parcea, dezorientat și debusolat, gata-gata să renunțe la iubirea lui concretă, reală și carnală pentru frumoasa și pătimașa Ildiko, de dragul unor noțiuni abstracte, generale și impalpabile, de o demagogie strigătoare la cer, echivalentă doar cu discursurile bombastice ale ploșnițelor semianalfabete aciuate în confortabilele și bănoasele fotolii parlamentare. ... patria, patriotism, patria-mumă, naționalism, etc., etc. Drept care, flăcăul nostru, ținându-se ferm pe poziția inițială, a adus drept argument în apărarea iubitei sale de origine hună un raționament zdrobitor din arsenalul filozofic al strămoșilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
noblețea spirituală. În realitate, cultura nu este suferindă și nici pe moarte. Ceea ce se întâmplă cu ea acum nu e diferit de ceea ce sa întâmplat întotdeauna: cultura na fost niciodată iubită de masele largi. Altfel, în nișele în care se aciuează, ea o duce bine mersi. E adevărat, multe dintre faptele culturale care ne sunt prezentate la televizor sunt muribunde, dar așa au fost de la bun înce put, niște avortoni culturali - în fine, asta e o altă poveste. Această atitudine caritabilă
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
întunecîndu-se la față, probabil pentru că el nu a făcut încă așa ceva; dealtfel, nu țin minte să-l fi auzit spunînd că trimite ceva acasă, la ai lui, care n-o duc prea strălucit; niște venetici, de aiurea, care s-au aciuat în sat la noi după război și și-au înălțat cu greu o casă, muncind cu ziua pe ici-acolo. Auzi, Ioane, zic eu în speranța că voi însenina atmosfera, săptămîna viitoare, la Radio-Iași, se transmite o nouă piesă de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
e tare ca lemnul. Voi mai fi în învățământ? Nu știu. Mă vor scoate la pensie cu pensie ori fără? Nu știu. La ce școală voi fi repartizată dacă mai sunt menținută în învățământ? Nu știu. La cine mă voi aciua dacă mă vor despărți de Mimi? Nu știu. Această nesiguranță nu e numai a mea, ci a tuturor. Eu nu mai cred în teza ta de doctorat, decât după ce se va fi izbit de invazia poeților toată lumea; din o suferință
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Armatei Rusesci și nu sunt Însoțiți de pașapoarte În regulă și vă invit”, etc., etc. Exprimarea ministeriabilului fusese mult mai draconică și anume „...a nu se tolera intrarea În țară a persoanelor nedomiciliate În țară”. Pesemne că acești indivizi se aciuau pe lângă trupele rusești și românești dacă e să luăm În calcul varianta exprimată de ministrul de Interne În circulara sa nr.10.624/iunie 1877, trimisă tuturor prefecturilor interesate: „(...) Pentru siguranța Armatelor ruse și române se simte necesitatea ca autoritățile
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
libere de sălbaticul comunism, ci și Începuseră a trimite loturi masive În Palestina. a.n. Pogrom și „informațiuni” Astfel, Începând cu anul 1945, la fiecare 29 iunie se comemora În toate comunităților evreiești din țară acest act nesăbuit al nemților aciuați pe la noi În așteptarea trecerii Prutului, spre frontul de Răsărit. Cu toată ura viscerală pe care o aveau evreii față de Mareșal, totuși În documentul arhivistic intitulat „Comemorarea zilei de 29 iunie 1947 la Huși” nu este pomenit nicio dată numele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Își puseseră fracurile de gală și cuvenitele papioane, iar pe cap vestitele șepci leniniste sau băști proletare deoarece se Împlineau doi ani de la constituirea organizației lor, ghidată politic de către Partidul Comunist Român. Cu acest prilej, cei câțiva adepți se aciuaseră În cine știe care sală din Orașul dintre Vii pentru a pune-o de-o moțiune ce urma a lua calea Capitalei patriei noastre dragi. Documentul nu a fost semnat dar bănuim că autor i-a fost vrednicul Iancu Gutman, cel care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
se născuse în comuna Scornicești, ci într-un cătun din apropierea comunei, Tătărai. Conform lui A. B. Cornea, originar din Scornicești, cătunul fusese întemeiat de câteva pâlcuri de tătari, refugiați prin partea locului după răscoală lui Tudor Vladimirescu, pe lângă care se aciuaseră ulterior mai multe grupuri de țigani nomazi. În timp ce comună Scornicești se constituise prin 1803, cănd boierul Radu Scornici primise încuviințarea Episcopului de Slatina să-i adune într-o așezare temeinică pe toți cei de prin partea locului și să le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
se strecoare ori un copchil ori taică-tu, Ghiță, că-i slab și subțire și să vadă ce poate lua din râpă, i-am spus eu să caute furculițe și linguri boierești. S -a dus pe seară, după ce lumea se aciuase pe la case, a ales ce-a ales, că nu era decât lumina lunii, dar la întoarcere nu a văzut fântâna nou săpată ce-i aghe începută, la chetruit. Nefiind împrejmuită a chicat în ea. A tot încercat el să iasă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
că au tras cei de la Bateria I, se întâmplase diversiunea cu "libienii din Pantelimon", pe care o prezintă Cartianu 30 în lucrarea sa. Vreo 60 de milițieni și securiști au fost trimiși spre Brănești cu misiunea de a opri teroriștii aciuați în pădure să vină spre Capitală. La Neferal au fost opriți de militari ai armatei și tratați ca teroriști. Fiind puși în legătură cu Miliția Capitalei, care preluase ordinul de la Militaru, aceștia primesc ordin să se prezinte la Miliția Pantelimon. Acolo, li
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
crăpceni agățați. Erau niște pești minunați, cam de 1 kilogram fiecare, cu o carne delicată și dulce. Pe mal mai pescuiau chilieni și turiști străini, înarmați până în dinți cu scule "de milioane", dar care nu prea aveau noroc și se aciuau pe lângă noi pentru "a prinde meserie". Secretul era nada, respectiv râmele adunate de nu știu pe unde de "colectivul ambasadei", din fiecare deplasare, în afară de 20-30 de crapi, întorcându-ne și cu câteva sticle de Pisco sau whisky, primite cadou de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
până unde „castel” ? În franțuzește, cuvântul acesta, arhaism de origine provensală, înseamnă un mic castel medieval, mai mult sau mai puțin întărit. Curtea-Veche nu avea nimic comun cu așa ceva. Era fostul palat al lui Brâncoveanu, căzut în părăsire. Acolo se aciuaseră, într-o perioadă de anarhie, după plecarea lui Mavrogheni, o seamă de derbedei și teleleici, în frunte cu unul Melamos și una Marghioala, care și-au făcut mendrele în cel mai autentic stil de carnaval (lumea cu josul în sus
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
crăpceni agățați. Erau niște pești minunați, cam de 1 kilogram fiecare, cu o carne delicată și dulce. Pe mal mai pescuiau chilieni și turiști străini, înarmați până în dinți cu scule "de milioane", dar care nu prea aveau noroc și se aciuau pe lângă noi pentru "a prinde meserie". Secretul era nada, respectiv râmele adunate de nu știu pe unde de "colectivul ambasadei", din fiecare deplasare, în afară de 20-30 de crapi, întorcându-ne și cu câteva sticle de Pisco sau whisky, primite cadou de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Moldovei, îl ia ca prizonier și-l duce la curtea sa din Botoșani; în 1616 Doamna Elisabeta Movilă vrea tronul Moldovei pentru fiul ei și vine ca ajutor cu o armată din Polonia. În sânul familiei domnitoare Movilă s-a aciuat neînțelegerea pentru domnie și nemulțumiri, din această cauză, Poarta trimite în Moldova pe pașa Skender spre a restabili ordinea. Se dă luptă la Dracșani Sulițoaia, turcii alungă pe poloni, o iau în robie pe Doamna Elisabeta Movilă cu fiii ei
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
pe lângă slujba de înmormântare se țineau și slujbele curente. În ultima vreme, (Cam între anii 1935-1941) multe familii au venit din Basarabia, Ucraina, dintre care amintim familiile: Nepivoda, Maneliuc, Druc și mulți alții. Frații Șaidel, de etnie germană, s-au aciuat, unul la Todireni, ridicând o moară pentru porumb și grâu, iar celălalt neamț Poldi Șaidel, la Hlipiceni, care face moară numai pentru măcinat porumb. Ambii dețineau, locomobile cu aburi care treierau și cu tractoarele Lanz, arau la localnici, dar cei mai mulți
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]