454 matches
-
ortodoxiei, considerând că sensibilitatea umană se întemeiază mai degrabă pe exaltare mistică, și nu pe credință religioasă. Mircea Eliade, Emil Cioran, Mircea Vulcănescu au devenit lideri de generație în lupta de depășire a crizei spirituale. 4.2 Localism, provincialism, regionalism - acolada provinciei marginalizate Înainte de orice aprofundare a implicațiilor fenomenului de localism, remarcăm că noțiunea în sine denotă câteva traiectorii pe baza cărora s-a construit, de fapt, și studiul de față. În primă instanță, discutăm despre o particularizare a localului - indiferent
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la drept vorbind două acte succesive; ele configurează - abia în figura văzută a nevăzutei creșteri - dinamica ființării orientate, absorbită în orbita Unului creator 17. În acest context, imaginile nu fac decât să înfățișeze actul unitiv care strânge laolaltă, în aceeași acoladă, frumusețea manifestărilor fenomenale înfășurate în frumosul acestei nebănuite desfășurări: "Doar pura-ți frumusețe în mine se-nfiripă,/ Ca-ntr-un cleștar răsfrântă de mii și mii de ori"18. Este o trecere prin lumină ca punere în lumină, arătând splendoarea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în bucuria recunoașterii, vederea care ajunge până la "chipul omului, zămislit din lumină"27. În mod paradoxal, adâncindu-se, vederea nu coboară în nevăzutul absolut, în bezna indistinctă, ci urcă spre lumină; de fapt, aici urcarea și coborârea sunt cuprinse în acolada aceluiași act: doar privirea înclinată - închinată - poate să se înalțe mai presus de ceea ce cade în simțuri, devine vedere. Smerită, aplecată în praful pustiului și al morții, în eclipsa orizontului mundan, ea se regăsește în chipul originar al lumii 28
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
destrupat (de vedere și de cuvântare) ca de veșmântul sclipitor al celor trecătoare? A treia și ultima încercare le împlinește pe cele anterioare, recapitulându-le printr-o revenire superioară (parousiacă) la ceea ce le-a făcut cu putință, cuprinzându-le în acolada unei singure mișcări: vederea nelimitată. Acum cuvântul - smuls din materia discursivității, golit de rostirea ce-și egalează rostitul, căzut în binecuvântarea propriei orbiri - vorbește în numele luminii, vede nelimitat. Cuvânt care nu mai poate fi închis, căci despovărat, imponderabil, absorbit de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
are foarte multe de învățat. O carte care rupe tradiția, dacă am putea spune așa, este „Oglinzi paralele" din anul 2000. De data aceasta, criticul acordă teatrului mai puțin spațiu în capitolul intitulat „Reverberații teatrologice". Cea de a doua parte „Acolade critice"este dedicată criticii literare, având în vedere explozia editorială în așa zisul spațiu al culturii locale, iar ultima parte „Vitralii școlare" cuprinde eseuri cu caracter didactic. O activitate deosebit de bogată a desfășurat și continuă să desfășoare T. Pracsiu în
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
Severin l-am însoțit într-o croazieră pe Dunăre cu Șerban Foarță, Marius Tupan, Robert Șerban și alții. Din păcate n-am sesizat că se dorea director de revistă. Radu Ulmeanu a intuit această slăbiciune și l-a "luat" la Acolada... În paginile ei am devenit defăimat număr de număr avea nevoie de afirmare, de un "mormânt" pe care să se ridice. Iar Grigurcu a trebuit să mă evite când venea la Satu Mare... A.B.Ulterior ați publicat în alte reviste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Este o mare onoare pentru mine să fiu încununat cu această "Medalie a Cavalerilor Danubieni în Rangul de Comandor al Literelor", pentru că este o distincție foarte bine găsită, străveche, împletește un trecut al unei civilizații, și vine ca să facă o acoladă cu eforturile noastre actuale pentru a reîntemeia civilizația noastră românească. Sigur că eforturile celor de aici, de la Galați, au fost foarte mari, au primit asemenea distincții și alți prieteni de-ai mei, Premiul "Opera Omnia" lui D.R. Popescu, și în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
un sarcasm grevat de note cinice, un cinism pozat, e drept, dar care, în timp, va prinde o anume detașare agresivă. Detașare persiflantă, rece, pe care Nichita, abil, „bun”, o accepta cu un zâmbet cald, mieros, extrem de fermecător, ca o acoladă între bărbați, impregnată de o tulburătoare feminitate; eu însă, „inabil”, cu o fire mai colțuroasă, „provincială” cu siguranță, aplicând când trebuie și când nu unele principii morale sau de conduită, ceea ce se cheamă cu un termen vag - lipsă de tact
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Institutul European, beneficiind totodată de reduceri semnificative de preț. Astfel: Suma minimă (RON) Suma maximă (RON) Reducere (%) 0 20 5 20 50 10 50 100 15 100 150 20 150 200 25 200 30 În aceeași colecție au mai apărut • Acolada atlantică, Ștefan Avădanei • Apocalipsa de carton, Nichita Danilov • Cealaltă parte a vieții noastre, Haig Acterian • Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan • Contemplatorul solitar, Dan Stanca • Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa • Datoria împlinită, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri, Mihai
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
vigilența cenzurii. Regizorul devenea cu această ultimă propunere complet indezirabil pentru regim, astfel că abia în 1990 el a putut fi vizionat. Însă scurgerea ultimului deceniu de comunism al Epocii de Aur făcea superpozabile cele două momente, 1981 și 1990, acoladele unei experiment de inginerie socială fără precedent și cu consecințe pe termen lung pe care primii ani de după Revoluția din decembrie 1989, în special 1990-1992 aveau să le revendice cu prisosință. Motto-ul filmului „Simț enorm și văz monstruos” postulează
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
pe o colină nu oferă camerei o altă perspectivă, o deschidere de orizont, altceva decât creuzetul insalubru al mahalalei care înoată în obscuritate. Lumina zilei are și ea ceva din cecitatea care învăluie personajele, o lumină prăfoasă, murdară, sumbră, o acoladă cețoasă a unei nopți din care răsar lumini putrede, în care se aud țipetele și zgomotele unor încăierări obscure. Un cetățean locuitor sau nu al acestui limb face o prezentare în fața unei comisii stabilind perspectiva unui viitor urban fără precedent
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
pe ușa deschisă. Cu aer de căpcăun în stare să roadă oase, Cățeaua urcă la catedră, deschise catalogul și rosti peltic: - Eh! Ia să poftească la lecsie, Cârsiu Adrian... Labis Nicolae (cu o satisfacție drăcească, vocea ei deschidea aici o acoladă de subînțelesuri). Pierzând de mult nădejdea de a promova, bietul Cârciu sforăia la ora aceea în patul lui de repetent de la cămin. Între timp, în goană, Labiș străbătea curtea. Ridicându-și ochelarii pe frunte, domnișoara Braunstein aruncă clasei o privire
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Interpretările delirante au la bază o fantezie maladivă, care denaturează, "travestește" și amplifică datele reale. Orice - un gest, o vorbă - poate deveni pretext pentru o interpretare delirantă, cu cât este mai insignifiant gestul ori vorba cu atât este mai puternică acolada, ea dovedind perspicacitatea lor. Câmpul interpretărilor este nelimitat, în funcție de agenții ce le declanșează (pp. 25-29). Absența unor tulburări grave ale vieții intelectuale ori afective constituie trăsătura distinctivă. Cei doi psihiatri semnalează o stare mintală specială pe care o numesc "hipertrofie
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
pentru adulți sau de reclame la cuțite electrice de bucătărie. Niște fete se antrenează pe un maidan chelit de iarbă. Tricouri decolorate, mingi jupuite, apă, transpirație. O echipă de fotbal feminin de la margine de București. Vorbește omul cu banii. Oricîte acolade verbale ar face, nu găsește altă justificare filantropiei sale decît dragostea pentru fotbal. Sau, mai fără nuanțe, aflarea în treabă. A sa și a fetelor. „Femininul“ nu e deloc vizibil, se joacă departe de interes, n-ai nici o șansă să
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
anxioși; robaci și superficiali; onești și „învîrtiți”, generoși și egoiști etc. Am asistat la „evenimente”, dar și la mulțime de incidente, la etalări de marote, la contraziceri pătimașe, la răbufniri de orgolii, la meschinării, la atacuri perverse, la treceri de la acolade amicale la dezavuări și insulte teribile, la denigrări și delațiuni, la împăcări spectaculare. Unele din manifestări m-au contrariat, altele m-au indignat, altele m-au fascinat. Fiecare varietate de comportament, după grade și intensități, mobiliza cuvintele dicționarului. Alternativ sau
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Doamna A., și știu că nu am mai avut și nu voi avea altceva de oferit decât o mapă de schițe, de studii, dintre care două-trei poate că prezintă oarecare interes.” Urma o adăugire care făcea, din nou, o altă acoladă cu viața, una cu adevărat „prețioasă”, cum spunea. Vorbea, În Încheiere, de „sentimentul amical și confratern”. A fost ultima epistolă primită de la Radu Petrescu. Pe atunci Începuseră, cred, să circule și zvonurile despre imensul Jurnal la care scriitorul continua să
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Închis, o impunea. Senzația mea era cu totul diferită. În insula Închisă mă simțeam liber și, pentru prima dată, În siguranță, chiar dacă purtam În mine sinuoasele ziduri ale Îngrădirii de o viață. Dărâmarea, În 1989, a Zidului de la Berlin Împlinea acolada unei istorii În care, din 1914, timp de 75 de ani, Europa și-a tot dospit și explodat modernitatea. „Un grand navire qui sombre” - aceasta era imaginea pe care o proiecta Îngrijorarea lui Valéry, când se referea la civilizația europeană
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
că societatea este Împotriva acestei opțiuni. Știam totuși că voi Învinge... Și că va fi o victorie mică”. Fusese cu totul absent până În acea clipă, greu s-ar fi putut crede că poate fi readus din amnezie. Replica Închidea memorabil acolada Întrebării mele din 1978 și a răspunsurilor sale, atunci și ulterior, la București și Boston. New York, iulie 2002 (Familia, nr. 10/2002; suplimentul literar al ziarului Die Welt, 13 decembrie 2003) Dezvăluiri tardivetc "Dezvăluiri tardive" 1989, anul când s-a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Părții blestemate, după un celebru titlu al lui Georges Bataille, Régis Jauffret rămâne marcat, mai mult poate decât orice, de acea gândire rizomatică a lui Gilles Deleuze pentru care sensul nu e o operă de realizat și de Închis Între acolade, ci o Înlănțuire hazardată a cărei logică scapă mereu surprinderii În cadre. Modelul pe care-l urmează cărțile lui, cel puțin ultimele, este cel dat de Mille plateaux (O mie de farfurii), volumul masiv al lui Deleuze și Guattari din
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de aforisme edificatoare sau glosate de cugetări revelatoare bine plasate, Înlănțuite cu un desăvârșit simț diegetic, constituie o armată disciplinată care Înaintează spre inamic și care, În clipa ridicării săbiilor, Își trage răsuflarea, privește obiectivul, pentru a-și Închide apoi acolada. Eficiența este calitatea cea mai evidentă a scriiturii ei. Cea mai bine vândută scriitoare franceză a momentului pare să fi avut succesul drept unul dintre obiective. Traseul străbate surpriză după surpriză, iar ghidul stăpânește la perfecție, nici nu se putea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
conferi discursului un suport de trimiteri erudite. A mai semnat S. Hrimiuc. Un destin ingrat a vrut ca acest om integru, de o înțeleaptă reflexivitate, să nu-și ducă la capăt mai nici unul dintre proiecte. Teza de doctorat, prinzând în acoladă receptarea poeziei eminesciene în epocă, nu a apucat să o încheie. Lexiconul căruia i se consacrase cu un atașament plin de dăruire, Dicționarul literaturii române. 1900-1950, a rămas, în prima lui parte, în stadiul de manuscris. Bazate pe o informație
HRIMIUC-TOPORAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
Oradea (1967). În timpul studenției colaborează la „Echinox”, fiind aici și redactor și semnând cu pseudonimul sub care se va face cunoscut ulterior. Colaborează la „Tribuna”, „Steaua”, „România literară”, „Vatra”, „Euphorion”, „Calende”, „Apostrof”, „Poesis”, „Unu” (Oradea), unde susține rubrica de eseuri „Acolade subiective”. În 1974, la Oradea, în cadrul Festivalului Național de literatură studențească, este distins cu Premiul pentru poezie. Primul volum de versuri, Intermundii, îi apare în 1975. Pentru volumul Trandafirul și clepsidra (1985) este distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca
DAMASCHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
Visul lui Scipio (1983), concepute în vădită orientare militantă și restauratoare, vizând moștenirea noastră latină. Eseurile din Fiul Craiului și Spânul (1998) atestă întemeierea clasică a reflexivității criticului. Cartea cumulează, în două secțiuni (Repuneri în... și decăderi din drepturi și Acolade comparatiste și alte reevaluări), o suită de investigații în zone nevralgice ale literaturii române și câteva intervenții de tematică politică. Demersul ordonat în jurul ideii de înfruntare dintre legitimitate și uzurpare, desprinsă din Povestea lui Harap Alb, are drept țintă un
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
tematică politică. Demersul ordonat în jurul ideii de înfruntare dintre legitimitate și uzurpare, desprinsă din Povestea lui Harap Alb, are drept țintă un recurs la evaluări critice și istorico-literare eronate, deseori nedrepte, „certate” cu realitatea estetică și obiectivitatea raționamentului, așadar uzurpatoare. „Acoladele comparatiste” (Experiența sadoveniană a povestirilor în ramă, Natura ironiei la Walter Scott și Mihail Sadoveanu, Coincidența și substituirea contrariilor la Mircea Eliade și Bram Stocker) examinează opere, legături „izomorfice” (pe cât de surprinzătoare, pe atât de fin identificate și argumentate), filiații
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
între două zile și patru săptămâni. Unii autori contestă însăși oportunitatea de a vorbi de ASD ca de o categorie diagnostică de sine stătătoare, deoarece ea nu constituie „o stație”de tranziție obligatorie, un preambul pentru un PTSD. După această acoladă indispensabilă, să abordăm, pe filiera jalonată de DSM-IV (A.I. Shalev, 2000), tipologia sindromului posttraumatic. Astfel, în funcție de durata simptomelor se poate face distincția dintre PTSD acut (când durata sindromului este de sub trei luni) și PTSD cronic (când durata maladiei este de peste
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]