145,175 matches
-
mortul, umbra lui a stat mereu între ei doi. Că rolul său de soț a fost mereu penibil atât timp cât pasiunea trăia așa de puternic în soția sa și că prin pasiunea ei nestinsă soția a fost trasă în zona umbrelor, acolo unde se trăiește intens, spre deosebire de locul în care focul nu se aprinsese niciodată. Când primăvara nu vine decât îngrozitor de greu, poezia umple spațiul, poezia spațiului; teme unice pentru modernitate, poezia fiind expresia unui limbaj deviat de la normele semantice-gramaticale ale vorbirii
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
el deși pare un bărbat solid care poate să se bată, se simte neputincios în fața unei femei care-l jignește obligându-l să facă lucruri sub demnitatea lui. De aceea el se va duce, imediat după crimă, la un bal, acolo va dansa, va dansa până la demență, vrând parcă să scoată din sine pe cel care comisese crima, va dansa purificându-se și numai după aceea, purificat de dansul ca o moarte de sine, va accepta verdictul legilor umane: ștreangul. APRILIE
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
România începe să crească făcându-se ca o colină pe spinarea mea. O colină sau o cocoașă, depinde de ce sens dau eu acestui conglomerat misterios, totul depinzând, cred, de ceea ce am trăit inconștient, ceva care s-ar numi camera goală, acolo unde stă sufletul ca un spectator extatic la spectacolul extravagant al spiritului care m-a animat. Și toate acestea s-ar putea numi cu un nume frumos: memorii suedeze, memorii pe care numai un străin trăind în Suedia le-ar
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
putea numi așa, un străin care trăiește schizofrenic în două locuri, sau chiar mai multe, inconștient, dar controlat, mereu conștient, autodisciplinat, prin efort intelectual, de diurnul vieții suedeze. Renè s-a trezit foarte tulburat, strigându-mi: Unde ești? Ce faci acolo? Vino lângă mine!" Apoi mi-a povestit privindu-mă adânc, chiar în ochii ochilor mei: Eram la Paris, nu știu în ce an, dar eram împreună cu tine și așa, dintr-o dată, în timpul unei lungi plimbări, tu ai plecat fără să
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
lui Renè: Yolande! De ce scriu aici despre ea? Pentru că văzând-o am înțeles mai bine familia în care am intrat. Yolande e un fel de Lionel feminin, al cărui altruism e întors pe dos, foarte interesată de Africa, a lucrat acolo cu mare succes. Ne-a povestit, cu o participare afectivă extremă, despre pasiunea unui coleg al ei (negru!), despre comicul situației care s-a transformat în tragic, pentru că acel bărbat african a cerut-o de soție și refuzul Yolandei l-
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
alții, de faptul că ei au fost închiși la Tulcea. Că Sorescu ar fi spus: Nu mă bag!" Victor voia ca editorul Vladimir Dmitrievici și alții să semneze o hârtie, dar nu există nici o informație concretă despre ce se petrece acolo. Apoi vorbim despre Mircea Eliade, despre angajamentul lui legionar. Mi-a fost greu să vorbesc despre Mircea Eliade, el a stat la noi, am petrecut nopți întregi cu el și cu Paul Goma: un alt ego, nou, îi domină viața
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
scrisese negru pe alb: Armata poporului nu poate niciodată ataca poporul!" Renè profetizează că mari schimbări vor avea loc în viitorul apropiat, neputând spune când și mai ales cum. Totul pare închis pe vecie după cortina de fier, oamenii de acolo fiind obișnuiți a supraviețui într-o paralizie generală. Olle Brandt de la revista Signum a venit să facă un interviu cu mine. Este înalt, blond, cu față pură, germanică. A studiat arheologia, dar acum se va duce la Roma unde își
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
frunze la rădăcină, când anotimpul frigului se apropie cu alte legi. Vis tulburător: ajunsesem deja la Lahti, unde ne vom duce peste câteva zile, la Festivalul internațional de poezie, și la care Renè a insistat atât să vină și el. Acolo era ca de obicei multă lume: cunoscuți și necunoscuți. Deodată cineva vine dinspre lac strigând, dar nu înțelegeam ce spune și îi întrebam pe alții despre ce e vorba. Mi se spunea: Cineva a fost omorât sau cineva va muri
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
ieri-seară; Strindberg, care era atât de superstițios încât lua notă de toate comunicările făcute în vis, anulând călătorii și desfăcând cu bucurie demonică valizele făcute, spre marea disperare a soțiilor lui. Ca și cum visul ar fi fost o oglindă limpede, îndreptată acolo unde viața încă n-a ajuns. încă un vis ciudat în ajunul plecării în Finlanda. Eram îngrijorată și cineva fără chip îmi spunea că Renè va fi salvat de Birgitta, nu era vorba de prietena noastră, Birgitta Trotzig, ci de
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
un zid să nu mă ia valul, n-am văzut nimic. Luîndu-mă după alții, am urcat la etaj unde, printre mobilă și durere, printre tablouri și statuete supraviețuitoare mai multor generații, am dat de o îmbulzeală și mai mare fiindcă acolo se aflau gustări și băuturi, iar cu paharele de plastic în mînă, conversațiile erau și mai animate. Se ședea pe grațioase garnituri de salon expuse spre vînzare și se trăncănea despre orice, numai despre noul post nu. N-am avut
Actualitatea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15276_a_16601]
-
drumeag Iar ziua-i albă, albă. E-n floare plopul argintiu, Și trandafirii de dulceață, Alături - trandafiri sălbatici Și iarbă alb-lăptoasă. Nicicând n-am mai fost Fericit ca atunci. Nicicând n-am mai fost Fericit ca atunci. Imposibilă-i întoarcerea-acolo Cât și a spune cuiva Cât de preaplină de fericire Acea grădină a raiului era. Revenind la cartea Marinei Tarkovskaia, din paginile ei, ca și din bogatul "fotoletopiseț" adăugat în final, chemate de dincolo de apa oglinzii, prind viață și se
Saga Tarkovski by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/15281_a_16606]
-
mărunțică, dar energică, ce se trăgea dintr-o legendară bunică româncă, o moldoveancă originară din Bălți; fabuloasa istorie a unei mătuși a bunicii dinspre mamă, plecată în pelerinaj la Ierusalim cu gândul să se călugărească, dar care se întoarce de acolo măritată și cu o pereche de cercei cu turcoaze, lăsați moștenire din generație în generație, celebrii cercei din filmul Oglinda, vânduți în timpul foametei de Maria Vișniakova, mama copiilor, pe o poală de cartofi; Arseni Aleksandrovici, soțul ei, poet și talentat
Saga Tarkovski by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/15281_a_16606]
-
spune. Mircea Zaciu este în primul rînd un critic și istoric literar de excepție. Acele cărți ar fi trebuit repropuse spre lectură, în primul rînd. Jurnalul lui Zaciu, apărut după 1990, a supărat multă lume. Cunoscuții nu și-au regăsit acolo portrete "adecvate". Figura autorului din regimul nocturn al scriiturii nu era prea ușor de suportat. Și la Mircea Zaciu există o "dedublare a personalității de tip maiorescian". Jurnalul lui Maiorescu dezvăluie un tip pus pe căpătuială, ipohondru, avar etc. Păcatul
Mircea Zaciu, între jurnal și dicționar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15292_a_16617]
-
o solidaritate exemplară îi adună în pivnița de pe Calea Victoriei pe acei care cred încă - creatori și public - că teatrul este o experiență colectivă nu o cale de a-i exploata pe ceilalți pentru a-ți asigura vizibilitate publică. E plăcut acolo și e plăcut de povestit ce se mai întâmplă în acel spațiu mic și curat sub toate aspectele. Lectura ca teatru Pe de o parte, mă mândresc atât de mult cu alfabetizarea mea timpurie, încât nu-mi place să fiu
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
haosul. în planul destinului uman, incapacitatea statului de a-și îndeplini obligațiile contractuale duce la un blocaj cu urmări mai grave decât cel financiar: dispare încrederea și dragostea, se blochează instinctele vitale, este anulată raționalitatea motivațiilor. Conflictul piesei este situat acolo unde violența practicată în numele libertății individuale se intersectează cu violența considerată legitimă: cea practicată de stat pentru a pedepsi excesele acestei libertăți. Prin etalarea consecințelor ireversibile în planul destinelor, Radu Macrinici exprimă, cu patimă și durere, deruta reprezentanților unei generații
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
să se bănuiască eroziunea și confuzia sentimentelor, existența unor răni deschise, golul personajului jucat de ea este alcătuit dintr-o combinație de plinuri inavuabile. Arta sugestiei o diferențiază de partenerii ei, monotoni în monomania lor. Ecranul televizorului copleșește decorul: de acolo vine veselia pedepsei cu moartea, aprobată de președinte, popularizată de reprezentantul legii și explicată în spiritul moralei creștine de reprezentantul clerului, acceptată - în așteptarea îngerului - de criminalul condamnat. Indiferența și golul născut de ea provoacă o nouă dinamică în camera
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
în acest vîrtej al utilității. * Aici e lupta și aici e durerea cea mare. Să rezolvi o problemă pentru frumusețea rezolvării, să citești o carte pentru cartea în sine - o viață de om. Sau să fii cetățean, să pui umărul. Acolo, în intervalul dintre terminarea studiilor și începerea vieții reale, pîndește pericolul: inutilitate, schizofrenie, pactul și gloria, premiul sau anonimatul. Marea încercare, marea alegere. Și permanenta obsesie a cîștigătorului: cine cîștigă pînă la urmă, Nash, schizofrenic și premiat cu Nobel, sau
Inutilitate și schizofrenie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15301_a_16626]
-
-mi fie de folos ca preambul la comentariul asupra ediției despre geografia cu efecte dramatice și halucinante ale Mediteranei asupra cîtorva suflete neliniștite, pornite de pe țărmul brăilean al Dunării să-și caute norocul spre alte orizonturi, nefiindu-le la îndemînă acolo unde s-au născut. Este vorba de ediția din 2001, Panait Istrati. Mediterana. Mircea Iorgulescu, în calitate de traducător al unui foarte cuprinzător și explicit eseu Mediterana lui Panait Istrati al lui Roger Dadoun, profesor la Sorbona VIII și director al revistei
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
de această natură se petrecea chiar și în anul 1975, când ieșisem de mult, chipurile, de sub tutela ideologică a marelui frate din Nord. Măcar de-ar putea Eugenia Tudor-Anton, în zilele noastre, să reia publicarea seriei de Opere bengesciene de acolo de unde a lăsat-o, fără voia ei, în 1988. Cât privește o eventuală reluare de la capăt a ediției, pentru a-i restitui fragmentele amputate de cenzură, acesta nu poate fi azi, din nefericire, decât un proiect utopic.
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
odaie cu formă ciudată/ unde dispar cu totul ca-n lada iluzionistului/ cineva îmi oferă eternitatea și infinitul/ pe care le ating fără să fiu de față/ cineva mă sperie ca pe-un copil/ cu golurile din garduri/ mai e acolo și un orb/ care cheamă copacii și casele la radiografie/ uneori plouă atît de mult/ încît țipetele mele curentează/ se deschide o ușă intră o bătrînă/ în mînă cu un plic galben care e soarele/ mîzgălit peste tot cu litere
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]
-
ca ieșit din minți... Eu - ziua de logodnă-a războiului, dementul iluziilor Ori Trup de muceniță tras barbar pe roată. Țeastă lângă țeastă-alătur Fără rost, căci mintea-i șchioapă. Mă joc cu pietrele, precum un balamuc zevzec Aruncă zarul cuvântului-zeu. Acolo, în hău de găvane se-ntețește pojarul Și dintre negrele gene dispare în veci Gânditorul John Stuart Mill Sărind prin geam în mâini cu o carte Carbonizată Bine'nțeles știind că-necăcioasa funingine Care-l înghite - este a ta! Călărind burlane
Velimir Hlebnikov (1885-1922) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/15306_a_16631]
-
și posibilitatea creării statului palestinian. Era un subiect tabu pe atunci, acum vorbește toată lumea despre asta. Am avut îndrăzneala să spun avant la lettre ce gîndeam, și am fost înjurată copios. Un corespondent mă trimitea la Turnul Londrei și de acolo la ghilotină, pe urmele Annei Boleyn. Un coleg scriitor protesta tot pe atunci cu și mai mare vehemență împotriva altui articol în care făceam o comparație între britanicii de pe vremea mandatului și a luptei noastre pentru independență, și noi, cei
Dialog despre erori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15287_a_16612]
-
întâmplările au o încărcătură de sensuri tipică secolului al XVIII-lea. Enquist plasează prima scenă de dragoste dintre Struensee și Caroline Mathilde în "Coliba lui Rousseau" de la Ascheberg (construită pentru a-l adăposti pe filosof, care nu ajunsese totuși niciodată acolo), parte a unei faimoase grădini în stil englez (stil a cărui încărcătură politică anti-absolutistă e astăzi). De fapt, iubirea e dezlănțuită de un pasaj din Gândurile morale ale lui Holberg: "cea mai ciudată dintre calitățile omului este că se simte
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
colț? încercați să cumpărați o mașină ori un apartament și propuneți-i vânzătorului plata în lei. Veți fi privit fie ca un escroc, fie ca un picat din lună. Frunzăriți publicațiile sau rubricile ziarelor specializate în vânzări-cumpărări și veți descoperi acolo adevărul pieții. Dolarul și euro sunt de facto monedele oficiale ale României și doar încăpățânarea cutărui guvernator de a-și vedea semnătura pe bancnote face ca ele să nu fie și de jure. Am da astfel un semnal serios că
Leul copt și paraiul bun by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15312_a_16637]
-
de rafie sintetică: "Cum ajungem la Europa?" ( Deși bănuiam că se referă la niște depozite en gros situate pe Șoseaua Afumați, o clipă m-am gândit la analizele lui Havel). "Uite tramvaiul 21, chiar în stație. Mergeți până la capăt și acolo, mai întrebați". Culmea e că și eu tot Europa căutam, dar un cinematograf care poartă acest nume. Nu știam că în ultimii ani, cât am lipsit din București, se petrecuse marea schimbare: din "Miorița", cinematograful devenise "Europa". Jos spiritul mioritic
Actualitatea by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/15329_a_16654]