KorAP: Find »[drukola/base=acreditare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...1740 >

43,490 matches

Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951

organizatoare de una sau mai multe școli doctorale acreditate sau autorizate provizoriu constituie o instituție organizatoare de studii universitare de doctorat, denumită în continuare IOSUD, recunoscută ca atare de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pe baza autorizării provizorii, a acreditării, respectiv a evaluării periodice. (3 Academia Română poate înființa Școala de Studii Doctorale a Academiei Române, cu respectarea prevederilor prezentei legi în privința autorizării, acreditării și funcționării ca instituție de învățământ superior. Școala de Studii Doctorale a Academiei Române poate fi IOSUD și poate

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
în continuare IOSUD, recunoscută ca atare de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pe baza autorizării provizorii, a acreditării, respectiv a evaluării periodice. (3 Academia Română poate înființa Școala de Studii Doctorale a Academiei Române, cu respectarea prevederilor prezentei legi în privința autorizării, acreditării și funcționării ca instituție de învățământ superior. Școala de Studii Doctorale a Academiei Române poate fi IOSUD și poate organiza programe universitare de doctorat. (4 Fiecare școală doctorală este evaluată individual, pentru fiecare domeniu în parte, în vederea acreditării. Evaluarea școlii doctorale

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
legi în privința autorizării, acreditării și funcționării ca instituție de învățământ superior. Școala de Studii Doctorale a Academiei Române poate fi IOSUD și poate organiza programe universitare de doctorat. (4 Fiecare școală doctorală este evaluată individual, pentru fiecare domeniu în parte, în vederea acreditării. Evaluarea școlii doctorale se face pe baza performanței școlii doctorale și a capacității instituționale a IOSUD din care face parte școala doctorală. Evaluarea școlilor doctorale se face de către ARACIS sau de către o altă agenție de asigurare a calității, din Țară

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
CNCS și CNATDCU. Fiecare școală doctorală este evaluată periodic, din 5 în 5 ani. (5 Pe baza rezultatelor evaluării școlii doctorale, ARACIS sau agenția prevăzută la alin. (4 propune Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului acordarea sau, după caz, retragerea acreditării în vederea organizării de studii universitare de doctorat. Acreditarea în vederea organizării de studii universitare de doctorat se atestă prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. (6 Programele de studii universitare de doctorat sunt de două tipuri: a doctorat științific

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
periodic, din 5 în 5 ani. (5 Pe baza rezultatelor evaluării școlii doctorale, ARACIS sau agenția prevăzută la alin. (4 propune Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului acordarea sau, după caz, retragerea acreditării în vederea organizării de studii universitare de doctorat. Acreditarea în vederea organizării de studii universitare de doctorat se atestă prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. (6 Programele de studii universitare de doctorat sunt de două tipuri: a doctorat științific, care are ca finalitate producerea de cunoaștere științifică

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
Consiliul de etică și management universitar sau de Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan: a retragerea calității de conducător de doctorat; b retragerea titlului de doctor; c retragerea acreditării școlii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului școlii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenți-doctoranzi. (2 Reacreditarea școlii doctorale se poate obține după cel puțin 5 ani de la pierderea acestei calități, numai în urma reluării procesului de

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
școlii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului școlii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenți-doctoranzi. (2 Reacreditarea școlii doctorale se poate obține după cel puțin 5 ani de la pierderea acestei calități, numai în urma reluării procesului de acreditare, conform art. 158. (3 Redobândirea calității de conducător de doctorat se poate obține după cel puțin 5 ani de la pierderea acestei calități, la propunerea IOSUD, pe baza unui raport de evaluare internă, ale cărui aprecieri sunt validate printr-o evaluare

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
2 Instituțiile de învățământ superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională din cadrul sistemului național de învățământ, precum și specializările/programele de studii din cadrul acestora se supun reglementărilor referitoare la asigurarea calității, inclusiv celor legate de autorizare și acreditare, în aceleași condiții cu instituțiile de învățământ superior civil. (3 Structura organizatorică, oferta de școlarizare care conține profilurile, programele de studii, cifrele anuale de școlarizare, criteriile de selecționare a candidaților pentru învățământul superior militar, de informații, de ordine publică și

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
domeniile apărării, informațiilor, ordinii publice și securității naționale, potrivit specificului fiecărei arme, specializări, nivel și formă de organizare a învățământului, în condițiile legii. (4 Formele de organizare a învățământului, admiterea la studii, derularea programelor de studii, finalizarea studiilor, autorizarea și acreditarea instituțiilor de învățământ, în învățământul superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională, se supun procedurilor și condițiilor aplicabile instituțiilor de învățământ superior civil. (5 Pentru învățământul superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
altă persoană fizică sau juridică încalcă principiul răspunderii publice și sunt sancționate conform legii. (4 Studenții sunt parteneri cu drepturi depline în procesul de asigurare a calității. Art. 193 (1 Evaluarea universităților se realizează în scopul: a autorizării provizorii și acreditării; b ierarhizării programelor de studii și clasificării universităților. (2 Evaluarea în scopul autorizării provizorii și acreditării se realizează de către ARACIS sau de altă agenție înscrisă în EQAR și are loc potrivit legii și standardelor internaționale în domeniu. (3 Evaluarea în

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
sunt parteneri cu drepturi depline în procesul de asigurare a calității. Art. 193 (1 Evaluarea universităților se realizează în scopul: a autorizării provizorii și acreditării; b ierarhizării programelor de studii și clasificării universităților. (2 Evaluarea în scopul autorizării provizorii și acreditării se realizează de către ARACIS sau de altă agenție înscrisă în EQAR și are loc potrivit legii și standardelor internaționale în domeniu. (3 Evaluarea în scopul ierarhizării programelor de studii și a clasificării universităților se realizează pe baza unei metodologii de

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
universitar cu respectarea strictă a prevederilor prezentei legi. SECȚIUNEA 3: Înființarea instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare Art. 228 (1 O instituție de învățământ superior particulară și confesională particulară trebuie să parcurgă toate procedurile de autorizare provizorie și acreditare stabilite de prezenta lege. (2 Instituțiile de învățământ superior particulare și confesionale particulare sunt acreditate prin lege, inițiată de către Guvern la propunerea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. (3 Universităților acreditate li se recunoaște perioada de funcționare legală. SECȚIUNEA 4

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
înlocuirea sintagmei „formarea continuă” cu sintagma „necesitățile de formare continuă”, pentru ca reglementarea să aibă sens; de asemenea, pentru corectitudine, se înlocuiește termenul „angajații” cu sintagma „atât pentru personalul didactic de predare propriu, cât și pentru personalul didactic auxiliar propriu”. (3 Acreditarea și evaluarea periodică a furnizorilor de formare continuă și a programelor de formare oferite de aceștia, metodologia-cadru de organizare și desfășurare a formării continue sunt realizate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin direcțiile de specialitate. (Pentru corectitudinea reglementării

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin direcțiile de specialitate. (Pentru corectitudinea reglementării, în condițiile în care, pe de o parte, vorbim despre acțiuni, iar, pe de altă parte, despre actul administrativ cu caracter normativ, textul necesită reformulare, după cum urmează: „Acreditarea și evaluarea periodică a furnizorilor de formare continuă și a programelor de formare oferite de aceștia sunt realizate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin direcțiile de specialitate.” Referirea la metodologia-cadru se impune a fi eliminată, pentru evitarea dublei

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
este personalul didactic titular la altă școală, personalul didactic pensionat plătit în regim de plată cu ora sau specialiști consacrați în domeniul de specialitate al curriculei școlare. Personalul didactic asociat este luat în considerare la îndeplinirea standardelor privind autorizarea sau acreditarea unității școlare. (Pentru unitate de reglementare, se impun înlocuirea termenului „școală” cu sintagma „unitate de învățământ”, precum și înlocuirea sintagmei „curriculei școlare” cu sintagma „discipline de predare”; se impune și eliminarea tezei a II-a a textului, având în vedere că

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
elaborarea, împreună cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, a politicilor și a strategiilor naționale privind formarea profesională a adulților; b reglementarea formării profesionale la locul de muncă și a formării profesionale prin ucenicie la locul de muncă; c monitorizarea, evaluarea, acreditarea și controlarea directă sau prin organisme abilitate a furnizorilor de formare, alții decât cei din cadrul sistemului național de învățământ; d alte atribuții prevăzute de legislația din domeniul educației și formării profesionale. Art. 338. Ministerul Culturii și Patrimoniului Național are ca

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
moderne de informare și comunicare; g promovează parteneriatul cu mediul economic; h implementează instrumentele dezvoltate la nivel european, Europass și Youthpass, pașaportul lingvistic, precum și portofoliul de educație permanentă; i gestionează informații cu privire la participarea beneficiarilor la serviciile acestora. (2 Metodologia de acreditare, evaluare periodică, organizare și funcționare a centrelor comunitare de învățare permanentă se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Art. 345 (1 În înțelesul prezentei legi, termenii referitori la procesele de identificare, evaluare și recunoaștere a rezultatelor învățării se definesc după cum urmează

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
Se impune mutarea întregii anexe la începutul legii, conținutul ei devenind textul art. 2. 1. Abilitarea reprezintă certificarea calității unei persoane de a conduce lucrări de doctorat și de a ocupa funcția didactică și de cercetare de profesor universitar. 2. Acreditarea este procesul prin care unitatea/instituția de învățământ/organizația interesată, pe baza evaluării externe realizate în condițiile prezentei legi, dobândește dreptul de organizare a admiterii, de desfășurare a procesului de învățământ, de organizare a examenelor de finalizare a studiilor și

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
și competențelor specifice unei discipline. 20. Criteriul reprezintă un set de standarde care se referă la un aspect fundamental de organizare și funcționare a unui/unei furnizor de educație/unități/instituții furnizoare de educație în procesul autorizării de funcționare provizorie/acreditării/evaluării și asigurării calității. 21. Cunoștințele reprezintă rezultatul asimilării, prin învățare, a unui ansamblu de fapte, principii, teorii și practici legate de un anumit domeniu de muncă sau de studii. 22. ECTS/SECT Sistemul european de credite transferabile. 23. ECVET

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
profesionale înscrise în Registrul național al calificărilor. 37. Programele de studii concretizează oferta educațională a unei organizații furnizoare de educație. 38. Programul de studii acreditat este programul de studii care îndeplinește cerințele minime ale standardelor și indicatorilor de performanță ai acreditării. 39. Programul de studii autorizat este programul de studii evaluat, avizat favorabil și care îndeplinește condițiile autorizării provizorii. 40. Punctele de credit pentru formare profesională reprezintă exprimarea numerică a importanței unei unități de rezultate ale învățării raportate la o calificare

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181

oraș nu era mai căutat ca al ei. Rolul său era simplu. Cam la două luni Îmbrăca un costum de zi sau seară, croit, pentru el, și stătea, impunător cum era ca un ambasador gata să-și prezinte scrierile de acreditare În mijlocul salonului, cu o tavă mare de argint În mâini plină cu pahare de băuturi pe care le luau după plac invitații doamnei Koblicska. În picioare sau pe fotolii și canapele, musafirii puteau admira și costumul care Îmbrăca servitorul amfitrioanei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845

ș.a.) și miniștri de externe (Gromâko U.R.S.S., W. Brandt R.F.G., Van der Brook Olanda, Rolando Cipru, Puya Ungaria ș.a.). 2. Informarea Centralei M.A.E. și prin aceasta, a conducerii statului român asupra situației politico-economice și sociale din statele acreditare și a poziției acestora față de România, precum și despre problemele de interes pentru ea, a constituit preocuparea esențială a diplomatului român. Activitatea s-a putut realiza, în mod prompt și calificat, prin cercul de relații și contacte de nivel (Curtea regală

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
lucrat ca interpret de limbă ungară în contactele unor demnitari români cu personalități ungare. Cu Decretul Prezidențial Nr. 1022 din 15 noiembrie 1967, a fost numit ambasador extraordinar și plenipotențiar al R.S. România în R. Bulgaria. A depus scrisorile de acreditare la 25 decembrie 1967 prima zi de Crăciun. Activitatea ambasadorului în Bulgaria a fost favorizată de relațiile bilaterale generale prietenești existente între cele două țări și conducătorii lor; ea a fost bine apreciată de conducerea M.A.E., ceea ce explică

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
China. În anii '60, a contribuit substanțial la informarea conducerii României despre evoluțiile relațiilor Chinei cu Uniunea Sovietică și țările de democrație populară, oferind temeiuri pentru cristalizarea pozițiilor României. Ca primul reprezentant diplomatic român rezident în Australia, a contribuit la acreditarea în societatea australiană a imaginii unei Românii independente, dispusă să întrețină relații cu toate statele lumii, a unei alte imagini decât cea promovată de propaganda specifică Războiului Rece. În calitate de Consul general, a stabilit relații amicale cu comunitățile românești din Sydney

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
de la Moscova. După rechemarea în țară a ambasadorului Vasile Șandru, a condus ambasada ca Însărcinat cu afaceri a.i. și din primăvara anului 1993 a fost numit cel dintâi ambasador al țării noastre în noua Federație Rusă (a prezentat scrisorile de acreditare la 25 aprilie 1993). Ca ambasador la Moscova, a prevenit Centrala asupra pericolului unei implicări militare a țării noastre în războiul civil din Republica Moldova, generalii ruși, în frunte cu șeful Armatei a 14-a de la Tiraspol, Lebed (care s-a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]