358 matches
-
am mai găsit o pungă, zilele astea trebuie să ajung ne-a-pă-rat la magazin, zahăr brun, acesta este cel mai indicat ( Detectivul oftează insesizabil, oprește-te, zăbăucule, ești nevorbit?), am tăiat o jumătate de felie de lămâie, nu mai mult, se acrește prea tare dacă pui una întreagă, iar când m-am apropiat de fereastră - vroiam să văd doar dacă plouă în continuare, nu vă gândiți la altceva (ba mă gândesc, moșulică pervers și curios, poate că vroiai să vezi dacă nu
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
foiesc În jurul ei toți poeții străini ce au venit să-l omagieze pe marele poet. (luni) Azi, profesorul G.M. mi-o prezintă pe Rosa del Conte, care a venit la București pentru sărbătorirea lui Eminescu. Aceasta e o bătrânică uscățivă, acrită de orgoliu. Am citit Eminescu o dell’assoluto cu admirație pentru imlicarea ei religioasă. Îi spun asta și o Întreb dacă mai scrie ceva despre același poet. „Păi nu ajunge?“, Îmi retează sec și are dreptate. (marți) De obicei, citesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Își mai turnă un pahar, dar nu se atinse de el, îl păstră pentru un anumit moment al explicației sale. — ăsta e cel mai greu dintre toate, continuă, păcatul trufiei. Nu de alta, dar se strică vinul de împărtășanie. Se acrește. Ridică paharul și îl privi în lumină. Limpezeala rubinie a vinului îl tulbură peste măsură. — Și atunci, întrebă, ținând paharul cu amândouă mâinile, ca pe sfântul potir al Graalului, eu ce fac cu vinul ? Îl beau, ca un adevărat duhovnic
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se întâmplă cu ei dacă le este împiedicată ascensiunea pe scara socială? Spre ce va fi redirecționată toată această energie?" (Morris, 2010, p. 77) Dacă ne referim strict la copii, într-o atare situație aceștia fie adoptă atitudinea "strugurii sunt acri", încercând să arunce în derizoriu poziția sau interpretarea partiturii de către lideri (prin comentarii răutăcioase), fie vor constitui propriile grupuri, în afara structurii recunoscute și acceptate de toți; ultima soluție le oferă și lor posibilitatea de a ocupa o poziție de lider
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
usturoi ca să iasă piureul mai gustos; * pentru a avea la supa de pui o culoare mai frumoasă și gust mai plăcut, se adaugă un morcov ras mărunt și călit în ulei; * la supele de vită și pasăre, ca să nu se acrească, se aruncă apa după primul clocot, se clătește carnea și se pune din nou la fiert, supa rămânând astfel mai limpede și degresată; * supele și sosurile devin mai gustoase dacă adăugăm 25 g unt, după ce sunt gata; § peștele se curăță
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
din fabula lui La Fontaine „Plugarul și copiii săi” (În franceză, „Le Laboureur et ses Enfants”). (n. tr.) Citat din fabula lui La Fontaine „Vulpea și strugurii” (În franceză, „Le Renard et les Raisins’’). În română avem expresia „strugurii sunt acri”, preluată ca atare din fabula „Vulpea și strugurii” a scriitorului antic grec Esop, de la care s-a inspirat de altfel și La Fontaine. (n. tr.) Citat din fabula „Leul și șoarecele” (În franceză, „Le Lion et le Rat’’) de La Fontaine
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
usturoi ca să iasă piureul mai gustos; * pentru a avea la supa de pui o culoare mai frumoasă și gust mai plăcut, se adaugă un morcov ras mărunt și călit în ulei; * la supele de vită și pasăre, ca să nu se acrească, se aruncă apa după primul clocot, se clătește carnea și se pune din nou la fiert, supa rămânând astfel mai limpede și degresată; * supele și sosurile devin mai gustoase dacă adăugăm 25 g unt, după ce sunt gata; § peștele se curăță
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
cotidiene. Aflat în prim-plan, cuplul Sandu-Pia se destramă, ea se sinucide, el se declasează, totul se compromite, se terfelește, se ruinează. T. își alege personajele din alt mediu decât cel al pensionarilor abulici, al navetiștilor apatici sau al gospodinelor acrite din cărțile comilitonilor săi. Triunghiul format din pianistul Sandu, profesorul universitar Dionisie și frumoasa Pia aparține unei lumi cu lustru artistic și cu vocație (sau doar cu veleități) creatoare. Un bun pretext pentru romancier să compromită metodic clișeele produse abundent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
adverb predicativ; (d) un verb impersonal; (e) o expresie verbală impersonală. Predicat nume predicativ propoziție subordonată predicativă Precizați tipul predicatelor din textele de mai jos, indicând partea/ părțile de vorbire în care se concretizează: (a) " Când îi rup eu, sunt acri, când îi rupe mama, sunt dulci. Strugurii se fac dulci în mâinile mamei." (Spiridon Vangheli, Strugurii) (b) " Deși era copil încă, Ștefan își dădu seama că unchiu-său o să-i ia zilele și lui și fugi pe furiș de la curte. Mai
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Luceafărului ca pe o expresie camuflată a resentimentului: "Luceafărul desigur ar fi vrut să fie în locul lui Cătălin, în mândria lui ne pare că este ceva de al vulpei care, neputând ajunge la struguri, se mângâie cu ideea că-s acri, necopți, stricați. În orice caz, răspunsul este cu totul omenesc, cu desăvârșire real ca și toată poema" (Constantin Dobrogeanu Gherea, "Eminescu", în volumul Studii critice, I, Bucuresci [București], Tipografia Românulu, Vintila C.A. Rosetti, 1890, pp. 174-175). 123 După cum am
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a se abțigui, a se cloci, a se înnora, a se înstela, a se părăgini, a se prinde (laptele), a se ramoli, a se zbârci (primare); a se aburi, a se accentua, a se accidenta, a se acidula, a se acri, a se adjectiv(iz)a, a se afuma, a se aglomera, a se agrava, a se albăstri, a se alcooliza, a se altera, a se ameliora, a se amesteca, a se amplifica, a se anemia, a se animaliza, a se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se clocească dacă este lăsat la căldură sau să (se) mucegăiască, să (se) ruginească, să expire, să fermenteze etc.; în cazul verbelor derivate, situația este asemănătoare: este nevoie de anumite proprietăți pentru ca o substanță/materie să se aciduleze, să se acrească, să se altereze, să se depigmenteze etc., să (se) coclească, să (se) înverzească, să orbească, să paralizeze. 3.3.2.2. Configurație spațială: ● reflexive: a se afla, a se alege 31, a se apleca (primare); a se acoperi, a se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
s-a accidentat la ora de sport tranz.: Ion l-a accidentat pe Gheorghe part. accidentat, -ă nom. accidentarea (accidentatul − rar) A SE ACIDULA Șampania se acidulează în butoi tranz:: Ion acidulează lichidul part. acidulat, -ă nom. acidularea A SE ACRI Varza pusă la murat se acrește tranz.: Ion acrește ciorba part. acrit, -ă nom. acrirea, acritul A SE ADJECTIVA/A SE ADJECTIVIZA În română, multe participii se adjectivează tranz.: Sufixul -os adjectivează substantivul part. adjectivat/adjectivizat, -ă nom. adjectivarea/adjectivizarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sport tranz.: Ion l-a accidentat pe Gheorghe part. accidentat, -ă nom. accidentarea (accidentatul − rar) A SE ACIDULA Șampania se acidulează în butoi tranz:: Ion acidulează lichidul part. acidulat, -ă nom. acidularea A SE ACRI Varza pusă la murat se acrește tranz.: Ion acrește ciorba part. acrit, -ă nom. acrirea, acritul A SE ADJECTIVA/A SE ADJECTIVIZA În română, multe participii se adjectivează tranz.: Sufixul -os adjectivează substantivul part. adjectivat/adjectivizat, -ă nom. adjectivarea/adjectivizarea A SE AFUMA Hainele se afumă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
l-a accidentat pe Gheorghe part. accidentat, -ă nom. accidentarea (accidentatul − rar) A SE ACIDULA Șampania se acidulează în butoi tranz:: Ion acidulează lichidul part. acidulat, -ă nom. acidularea A SE ACRI Varza pusă la murat se acrește tranz.: Ion acrește ciorba part. acrit, -ă nom. acrirea, acritul A SE ADJECTIVA/A SE ADJECTIVIZA În română, multe participii se adjectivează tranz.: Sufixul -os adjectivează substantivul part. adjectivat/adjectivizat, -ă nom. adjectivarea/adjectivizarea A SE AFUMA Hainele se afumă de la grătarul cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fileuri de pește alb, împreună cu câteva felii de lămâie și puțin mărar tocat. În acest context, ciorba noastră pescărească este, așa cum afirmă Radu Anton Roman, un unicat, iar aceasta nu se datorează numai specificității peștilor folosiți sau faptului că se acrește (cu oțet sau, într-o variantă „târgoveață“ deosebit de interesantă, cu zeamă de varză), ci mai ales simplității sale: este cea mai austeră zeamă de acest fel, una în care esențele de pește nu sunt afectate de gustul altor ingrediente. Iată
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mujdei.“ Nici vecinii noștri de la răsărit nu se simțeau deloc bine fără borșurile lor: în timpul ocupației Parisului, în 1812, soldații ruși umblau ca bezmeticii prin oraș după orice fel de plante pe care le-ar fi putut fermenta, ca să-și acrească supa cumplit de dulce. Românii au două nume pentru multitudinea de zemuri acre pe care le fac: ciorbă și borș. Pe vremuri, primul se referea la zemurile neacrite, adică avea semnificația originară, aceea din bucătăria turcească (cuvântul ciorbă este de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
multitudinea de zemuri acre pe care le fac: ciorbă și borș. Pe vremuri, primul se referea la zemurile neacrite, adică avea semnificația originară, aceea din bucătăria turcească (cuvântul ciorbă este de origine turcă 18, iar turcii au foarte puține ciorbe acrite cu zeamă de lămâie sau cu iaurt), dar treptat a ajuns să însemne zemuri acrite cu orice în afară de borș de tărâțe. Borș este un termen de origine slavă. Rușii și ucrainenii fac și ei borș, dar prin acest cuvânt înțeleg
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
referea la zemurile neacrite, adică avea semnificația originară, aceea din bucătăria turcească (cuvântul ciorbă este de origine turcă 18, iar turcii au foarte puține ciorbe acrite cu zeamă de lămâie sau cu iaurt), dar treptat a ajuns să însemne zemuri acrite cu orice în afară de borș de tărâțe. Borș este un termen de origine slavă. Rușii și ucrainenii fac și ei borș, dar prin acest cuvânt înțeleg o supă acrită cu zeamă de sfeclă fermentată. Influența lor este prezentă, așa cum afirmă Radu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de lămâie sau cu iaurt), dar treptat a ajuns să însemne zemuri acrite cu orice în afară de borș de tărâțe. Borș este un termen de origine slavă. Rușii și ucrainenii fac și ei borș, dar prin acest cuvânt înțeleg o supă acrită cu zeamă de sfeclă fermentată. Influența lor este prezentă, așa cum afirmă Radu Anton Roman, în Bucovina, unde se face „borș din sfeclă“. Tehnica fermentației lactice este cunoscută în întreaga Europă încă din neolitic. Cerealele măcinate fermentează spontan, în contact cu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
care, în scurt timp, a devenit cea mai mare producătoare de sfeclă din est. Cel mai vechi borș rusesc se cheamă malorossiiskii borșci, din vechiul nume al Ucrainei, acesta fiind unul dintre argumentele care susțin originea ucraineană a tuturor borșurilor acrite cu sfeclă fermentată; un alt argument este faptul că bucătăria ucraineană cunoaște cele mai multe variante ale rețetei fundamentale. Procedeul fermentației lactice a legumelor a apărut din necesitatea conservării acestora pe timpul anotimpului rece. De aceea ea este mai puțin întâlnită în sudul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de bere în regiuni altădată renumite pentru producția bogată a unor vinuri de soi. Revenind la fermentația lactică a grânelor, ciudățenia este că ea a dispărut din Occident. Nici astăzi, într-o epocă a deschiderii culturale și gastronomice, supele noastre acrite cu borș nu sunt deloc pe gustul occidentalilor. Cum s-a produs această ruptură? Care este explicația sa? Cert este că fermentația lactică a cerealelor era comună întregului continent. Dar, pe parcursul multor secole, Europa Occidentală a abandonat zeama cerealelor fermentate
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Viandier de Taillevent (secolul al XIV-lea) au gust acid, dar acrirea se făcea în special cu oțet, ca pe vremea Romei antice, sau cu aguridă (în 42% dintre rețete). Exista și un fel de „ciorbă“, o supă de vită acrită cu oțet și cu aguridă. Gustul pentru dulce și destul de rapida cvasidispariție a savorilor acide s-a produs la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul celui de al XVI-lea, sub influența bucătăriei italiene, mare amatoare de dulce, dar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
călit morcovul, acesta din urmă având un gust dulceag prea pronunțat. De asemenea, unii mai pun în ciorba de burtă gogoșar murat, tăiat în șuvițe de mărimea celor de carne; acest adaos este inspirat de rassol ’nik-ul rusesc, care se acrește cu zeamă de murături. În varianta bulgărească (ca și în aceea poloneză, numită flaki) se simte o influență occidentală, italienească mai precis; ciorba lor de burtă mai conține bulion de roșii și ardei, iar la final se servește cu cașcaval
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
inovații o apropie sensibil de o minestra italienească, anume busecca din Lombardia, o supă de burtă cu multe legume și cu parmezan ras. Impropriu numită „borș de potroace“ (cuvântul potroace provine din rusă, de la potrohu, care înseamnă măruntaie), această ciorbă acrită cu moare, adică zeamă de varză murată, este un alt reper al românismului gastronomic, mulți comentatori neezitând să-i acorde autenticitate, ba chiar unicitate. Problemele apar în clipa în care ne uităm în farfuriile rușilor și găsim acolo un anumit
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]