866 matches
-
în care își propune singur misiunea și chiar destinatarul programului cînd căutarea este în beneficiul său. a1 A1 A2 A3 În diacronia constituirii acestui model trebuie amintiți Lucien Tesnière care în Elemente de sintaxă structurală (1959) recurge la noțiunea de actant subiect și actant obiect pentru a descrie structura sintactică a propoziției, Vladimir Propp cu cele șapte sfere de acțiune și Étienne Souriau (Les 200.000 situations dramatiques). Souriau distinge în textul dramatic: • Leul sau forța tematică orientată (subiectul care inițiază
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
propune singur misiunea și chiar destinatarul programului cînd căutarea este în beneficiul său. a1 A1 A2 A3 În diacronia constituirii acestui model trebuie amintiți Lucien Tesnière care în Elemente de sintaxă structurală (1959) recurge la noțiunea de actant subiect și actant obiect pentru a descrie structura sintactică a propoziției, Vladimir Propp cu cele șapte sfere de acțiune și Étienne Souriau (Les 200.000 situations dramatiques). Souriau distinge în textul dramatic: • Leul sau forța tematică orientată (subiectul care inițiază acțiunea); • Soarele sau
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
căsătorie, reușită socială etc.); • Pămîntul sau beneficiarul valorii vizate (familia eroului, comunitatea din care acesta face parte etc.); • Marte sau opozantul; • Balanța sau arbitrul; • Luna sau adjuvantul. Pornind de la aceste modele de orientare sintactică, Greimas le dă o investiție semantică: "actanții apar sub forma de sememe construite, ca locuri stabile în interiorul rețelei axiologice" (A.J. Greimas, 1966: 185) și spectaculară (prin filiera Souriau: "microuniversul semantic nu poate fi definit ca întreg de semnificație decît în măsura în care poate apărea în fața noastră ca spectacol
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
actanțial mitic bazat pe obiectul dorinței, vizat de subiect, situat ca obiect de comunicare între destinator și destinatar și a cărui obținere este facilitată/împiedicată de acțiunea adjuvanților respectiv opozanților. Echivalarea model actanțial/structură narativă se realizează prin intermediul noțiunii de actant, noțiune cheie a semioticii narative. "Susceptibilă să ocupe un loc esențial în teoria universaliilor limbajului, noțiunea de actant a cunoscut o dezvoltare considerabilă și s-a detașat progresiv de materia sa primă, cea a discursurilor figurative din folclor și mitologie
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și a cărui obținere este facilitată/împiedicată de acțiunea adjuvanților respectiv opozanților. Echivalarea model actanțial/structură narativă se realizează prin intermediul noțiunii de actant, noțiune cheie a semioticii narative. "Susceptibilă să ocupe un loc esențial în teoria universaliilor limbajului, noțiunea de actant a cunoscut o dezvoltare considerabilă și s-a detașat progresiv de materia sa primă, cea a discursurilor figurative din folclor și mitologie. Chiar dacă modelul actanțial s-a născut în matricea discursurilor narative, el și-a dovedit deplina eficacitate euristică într-
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Cu modelul actanțial al lui Greimas corelația dintre intrigă și personaj este adusă la nivelul cel mai înalt de radicalitate, anterior oricărei figurări sensibile" (P. Ricoeur, 1990: 173). De aceea nici nu se va mai vorbi de personaj, ci de actant, gomînd reprezentarea antro-pomorfică a agentului și reducîndu-l la un operator de acțiuni în programul narativ. Spre deosebire de Propp, Greimas va pleca de la relațiile între actanți pentru a genera combinatorica acțiunii (lupte, căutări, probe, contracte etc.) "moștenind" însă dificultățile proppiene ale decro-nologizării
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
P. Ricoeur, 1990: 173). De aceea nici nu se va mai vorbi de personaj, ci de actant, gomînd reprezentarea antro-pomorfică a agentului și reducîndu-l la un operator de acțiuni în programul narativ. Spre deosebire de Propp, Greimas va pleca de la relațiile între actanți pentru a genera combinatorica acțiunii (lupte, căutări, probe, contracte etc.) "moștenind" însă dificultățile proppiene ale decro-nologizării structurii narative. Remaniind schema proppiană considerată eterogenă (funcția "plecarea eroului" corespunde unei acțiuni, în timp ce funcția "lipsă, prejudiciu" reprezintă o situație, o stare), Greimas rescrie
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
povestirii, performanța eroului este simetric încadrat (în amonte și în aval) de un contract, respectiv de validarea realizării contractului. Destinatorul care reprezintă sistemul de valori al comunității exercită o acțiune persuasivă asupra subiectului (îl determină să accepte contractul după ce alți actanți l-au refuzat sau au eșuat la proba de calificare). SCHEMA NARATIVĂ CONTRACT În cadrul unui sistem de valori, propunere a Destinatorului și acceptare de către subiect a programului ce urmează să fie executat COMPETENȚĂ Achiziție a aptitudinii ce va permite realizarea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de indivizi antropomorfi). Prezentînd agentul ca formă "goală pe care o umplu diferite predicate" (Todorov, 1975: 130), Todorov insistă asupra laturii sale sintactice și nu semantice (cf. Propp, Greimas care vorbesc de erou, "răufăcător" etc.). Dihotomia prezentată de Greimas între actant/actor este pertinent tratată și de Todorov, conștient de faptul că un nume propriu poate îndeplini mai multe funcții sintactice (Andreuccio al lui Pietro e prădat mai întîi de o siciliană, apoi fură el însuși, se teme de pedeapsă și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
manifestărilor culturale și în praxisul cotidian (proiectarea de imagini de vacanță ca diapozitive, renunțînd la scrisori și chiar albume de fotografii, imortalizarea momentelor esențiale ale existenței cu camera video, compunerea de text la ordinator, interacția ludică și didactică cu același actant: ordinatorul). În această nouă cultură monstrativă totul este orchestrare în vederea saturării cu imagini: ziare luminoase, panouri, afișaje electronice în metrou, televiziune în toate spațiile publice (de la aeroport la bistroul din colț), oameni-sandwich și distribuitori de prospecte în stradă, baloane Shell
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și ea pe analiza subiectului emițător, a mesajului transmis, a publicului vizat, a suporturilor selectate și a efectelor (scontate și realizate), actualizate de teoria enunțării, teoria audienței, analiza mediilor și teoria argumentației. Izotopia discursului publicitar, euforizantă atît la nivelul enunțului (actanții sînt prezentați într-un cadru exotic, erotic, în orice caz transgresînd banalul cotidianului) cît și la nivelul enunțării (firma X sau o instanță nenominalizată care incită subiectul mai puțin să cumpere obiectul, cît să adere la valoarea simbolică pe care
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
etc.), tipografic (axat pe hiperbole grafice: supradimensionarea acroșajelor, sublinieri, încadrări, discontinuități în linearizarea mesajului), fotografic (cu efecte retorice de punere în scenă a obiectului, de manevrare a dimensiunilor și volumelor) și morfologic (în sens semiotic și ludic de poziționare a actanților umani și non umani: antropomorfizarea obiectelor și a "prestațiilor" lor, minimalizarea umanului redus la simplul rol de spectator al happening-urilor tehnicii etc.). Privilegiind valorile euforice (fericirea, bunăstarea, bucuria de a trăi la joie de vivre), mesajul publicitar diseminează valorile
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și a o sancționa prin rîs presupune o aplicare ierarhizată a sistemului competențelor asupra elementelor secvenței discursive. E vorba mai întîi de competența lingvistică care asociază semnificatul semnificantului conform regulilor constitutive ale limbii, de competența enciclopedică referitoare la lume și actanții enunțării și de competența retorică (cf. Kerbrat-Orrechioni, 1982) ca ansamblu de principii ce reglementează activitatea discursivă (maxime conversaționale la Grice, legi ale discursului la Oswald Ducrot, postulate conversaționale la Gordon-Lakoff). Discursul, conversația, dialogul în varianta cooperativă formulată de Paul Grice
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
schițat prin mișcarea arătătorului în plan vertical însoțește numeroase interacțiuni asimetrice părinte/copil, superior/subalterni revoltați etc.) Deși în majoritatea situațiilor concrete gestul încheie tranzacția (o ruptură definitivă anunțată, poate, verbal devine manifestă și ireversibilă în momentul cînd cei doi actanți refuză să se salute, întorcînd ostentativ capul și ignorîndu-se reciproc), există și unele gesturi cu rol de preformulare și "lubrefiere" a structurii argumentative a discursului. Gest (care precede cuvîntul sau segmentul ilustrat) Discurs Cele 2 mîini cu degetele unite desenează
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
evenimentele din 1989 au instituit noi modele și tehnici, noi practici structurale și discursive, o paralelă între cele două tipuri de roluri și imagini (ante și post '89) nu poate decît să evidențieze mutațiile esențiale survenite în funcționarea jurnalistului ca actant social. Această reflecție bazată pe observare, analiza discursurilor (interviurilor) jurnaliștilor și a documentelor corporative (coduri deontologice, dezbateri privind utiliatea unei legi a presei etc.) este o tentativă de a contribui la resemantizarea statutului jurnalistului în societățile postcomuniste. * de la jurnalistul agitator
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
încît cuvintele "fac" lumea). T.Todorov (în Les genres du discours, 1978) a propus întemeierea unei tipologii a discursurilor pornind de la acte de limbaj specifice (a ruga, a invoca, a întreba ca mecanism generator al rugăciunii, invocației magice, ghicitoarei etc.). ACTANT Unitate sintactică anterioară investirii semantice; în interiorul discursului se disting:i) actanții comunicării (naratorul și naratarul): ii) actanții narațiunii (subiect/obiect; destinator/destinatar; adjuvant/opozant). ACTANȚIAL (model) Prin eliminarea caracteristicilor "psihologice" și abstractizare (situare la nivelul unei gramatici de profunzime, anterioară
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
1978) a propus întemeierea unei tipologii a discursurilor pornind de la acte de limbaj specifice (a ruga, a invoca, a întreba ca mecanism generator al rugăciunii, invocației magice, ghicitoarei etc.). ACTANT Unitate sintactică anterioară investirii semantice; în interiorul discursului se disting:i) actanții comunicării (naratorul și naratarul): ii) actanții narațiunii (subiect/obiect; destinator/destinatar; adjuvant/opozant). ACTANȚIAL (model) Prin eliminarea caracteristicilor "psihologice" și abstractizare (situare la nivelul unei gramatici de profunzime, anterioară palierului verbal), narațiunea este redusă la o secvență de evenimente ("funcții
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a discursurilor pornind de la acte de limbaj specifice (a ruga, a invoca, a întreba ca mecanism generator al rugăciunii, invocației magice, ghicitoarei etc.). ACTANT Unitate sintactică anterioară investirii semantice; în interiorul discursului se disting:i) actanții comunicării (naratorul și naratarul): ii) actanții narațiunii (subiect/obiect; destinator/destinatar; adjuvant/opozant). ACTANȚIAL (model) Prin eliminarea caracteristicilor "psihologice" și abstractizare (situare la nivelul unei gramatici de profunzime, anterioară palierului verbal), narațiunea este redusă la o secvență de evenimente ("funcții", "motive") asumate de entități logice: actanții
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
actanții narațiunii (subiect/obiect; destinator/destinatar; adjuvant/opozant). ACTANȚIAL (model) Prin eliminarea caracteristicilor "psihologice" și abstractizare (situare la nivelul unei gramatici de profunzime, anterioară palierului verbal), narațiunea este redusă la o secvență de evenimente ("funcții", "motive") asumate de entități logice: actanții povestirii.Inspirîndu-se din teoria proppiană a basmului și sintaxa lui Lucien Tesnière, A.J.Greimas (Sémantique sructurale, 1966) propune un model universal al povestirii pe baza căruia pot fi construite o infinitate de parcursuri narative (de la reclamă la romane polițiste
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de unități combinate dupa regulile sintaxei, dar independentă de situația de comunicare; ceea ce locutorul produce și interlocutorul recepționează nu este o frază, ci "enunțul particular al unei fraze" (O. Ducrot). ENUNȚ NARATIV A.J.Greimas numește enunț narativ simplu reuniunea actantului și a funcției EN = F(A) ca subiect și predicat în formalizarea diegezei. ENUNȚARE Desemnează în opoziție cu enunțul actul producerii discursului și nu rezultatul acestei producții; enunțarea privește actualizarea frazelor într-un context determinat. Într-o primă etapă enunțarea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cărților poate fi interpretată, pe plan simbolic, drept o purificare, prin parodie, chiar a operei de față. Din perspectiva acestei mulțimi de gradul al doilea", continuă Mariana Neț, "personajul construiește o lume de gradul al patrulea imaginară pentru toți ceilalți actanți, însă actuală pentru el, în care încadrează toate elementele mulțimii de gradul întâi cu care ia contact, considerându-le surogate ale mulțimii emblematice de gradul al doilea". Cervantes sesizează automatizarea unor procedee specifice epicului medieval, dar și lipsa interacțiunii eroicului
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a fost pregătită, într-un fel sau altul, de capitolele anterioare prin câteva considerații cu privire la combinațiile spectaculoase în jocul percepțiilor, la tipurile de naratori și personaje, prin referințele la dominanta "explicativă" și "evaluativă" din discursul personajului, în ipostaza lui de actant, narator și chiar autor. Această abordare, realizată cu instrumentele poeticii și ale stilisticii vorbirii, atestă interesul deosebit pe care l-a manifestat prozatorul rus pentru lexicografie, în general, în particular, pentru particularitățile limbajului pe care îl foloseau locuitorii Gulagului zekii
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
în demersurile sale teoretice și metodologice din filosofie, antropologie, sociologie, adoptând o atitudine paternalista și integratoare în raport cu celelalte științe sociale (Umberto Eco vorbea chiar de vampirismul semioticii care invadează toate domeniile); această abordare combinată cu limbajul ermetic (al careului semiotic, actanților, actorilor, funcțiilor) a trezit ostilitatea unor cercetători de teren că și reticența mediilor academice lente în incorporarea noii discipline la nivelul programelor de licență și masterale, ca și la cel doctoral. Odată cu răsturnarea de perspectivă pragmatică a anilor '80 (pragmatic
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
enunțiativ al lui Pottier depășește analiza lexicala descriptiva pentru a pătrunde într-o semantica a predicației (SP = schemă predicației cu cinci variabile: existența З, trăsături α, localizare λ, proces cognitiv μ și activitate β), atrăgând implicit o teorie semantica a actanților/ rolurilor tematice (SE = schemă de interpretare) și o analiză sintactico-semantică (SR = schemă rezultativa) axată pe patru categorii operaționale (timpul, aspectul, modalitatea și determinarea), care sunt, de asemenea, utilizate în metodologia semioticii pasiunilor (vezi I.2.c.2.). Pornind de la definiția
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a condițiilor de producție a unei secvențe discursive de referință Secvență discursiva de referință va fi schemă analitică construită (SAC) ale cărei condiții de productie le vom analiza prin cele trei scheme: schemă de interpretare, unde există două tipuri de actanți: (1) actanți-participanți [animați], între care există tensiuni dialogice (Marková [2003] 2004: 214-216) implicite și pe care le vom prezenta sub forma careului semiotic al lui A.J. Greimas (1983: 51): Relațiile dintre actanți sunt următoarele: * relații de (sub)contrarietate: EU
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]