597 matches
-
stadial, în două etape:- recrutarea monocitului imatur din sânge și diferențierea în celulă capabilă să reacționeze în prezența limfokinelor;- dobândirea proprietății de citotoxicitate sub acțiunea unor semnale secundare(cantități mari de limfokine, LPS etc.). Limfocitele Th 1 sunt principalele celule activatoare ale macrofagului, prin intermediul IFN γ. Interacțiunea dintre limfocitul T și macrofag stă la baza imunității mediate celular și a hipersensibilității întârziate. Un alt factor, foarte potent, activator al macrofagului este LPS. Macrofagul activat prezintă următoarele particularități:- are dimensiuni mai mari
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
antigenului (Kimball, 1994). Capitolul 4 ELEMENTE REGLATOARE ALE TRANSCRIPȚIEI GENELOR IMUNOGLOBULINICE ȘI A GENELOR RECEPTORILOR LIMFOCITELOR T (TCR): PROMOTORI ȘI ENHANCERI Genele pentru imunoglobuline (Ig) și genele pentru receptorii de antigen din celulele T, desemnați TCR, prezintă elemente reglatoare cis activatoare, larg separate în genomul liniei germinale, asemenea elemente fiind readuse într-o configurație propice funcționării în anumite stadii din cursul dezvoltării celulelor limfoide spre stadiul lor matur, când sunt funcționale în sinteza Ig și, respectiv, TCR. Expresia genică pentru Ig
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de secvențe neomoloage. Aceste proteine sunt desemnate Ku și ADN-PKCS. Un promotor este situat imediat în amonte față de fiecare regiune de macaz și evenimentul de macaz poate fi activat prin transcripția din promotor. Acesta poate el însuși să răspundă la activatori care, la rândul lor, răspund la condiții specifice de mediu, precum ar fi stimularea de către citokine, creându-se astfel un sistem de reglare a evenimentului de macaz. Deoarece regiunile S stau în cadrul intronilor care preced regiunile codificatoare CH, mecanismul de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mastocitelor. Activarea mastocitelor în urma angajării FcεRI conduce la realizarea procesului numit degranulație, în cadrul căruia mastocitul eliberează molecule preformate, depozitate în granulele citoplasmei sale. Asemenea molecule sunt reprezentate de histamine, proteoglicani și serinproteaze. Mastocitele activate mai produc prostaglandine, leucotriene și factorul activator al plachetelor, precum și citokine (interleukina 1, interleukina 3, interleukina 4, interleukina 5, interleukina 6, interleukina 13, factorul alfa de necroză tumorală, GM-CSF) și numeroase chemokine. Acești mediatori contribuie la realizarea inflamației prin atragerea altor leucocite. Paraziții mari, precum viermele helmintic
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cu un epitop antigenic asociat moleculelor CMH induce proliferarea și formarea unei clone de celule T cu acțiune specifică față de celulele care expun epitopul antigenic. Pe lângă recunoașterea și legarea cu epitopul specific, TCR îndeplinește și funcția de transductor al semnalului activator al celulei. În celulele T, receptorul de antigen este un component al unui complex molecular format din mai multe tipuri de proteine cu funcție de semnalizare (fig. 38). Celulele T recunosc antigenele expuse numai pe suprafața celulelor aceluiași individ. Celulele T
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cu răspuns imun redus sunt mai active și degradează mai ușor antigenele în comparație cu cele ale liniei înalt reactante. Nu se știe dacă hiperactivitatea macrofagelor liniei cu răspuns imun redus este legată de eliberarea intensă de limfocite T producătoare de limfokine, activatoare de macrofage. Gene Ir au fost descrise la diferite specii de vertebrate (găină, cimpanzeu etc.) și se admite că ele există și la om, intervenind în mod specific în determinarea intensității (modulare cantitativă) reacției față de antigene, modulând reacțiile caracteristice ale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ambele aceste clase de molecule. Unele linii de șoareci cu răspuns imun redus produc factorul celulelor T, dar nu și acceptorul celulei B, pe când altele au acceptorul celulei B, dar nu pot produce factorul celulelor T. Genele care controlează determinanții activatori ai limfocitelor (Lad) s-au numit inițial genele determinanților limfocitari, fiind simbolizate gene LAD. În cadrul sistemului major de histocompatibilitate de la om s-au identificat doi loci care codifică pentru determinanții activatori ai limfocitelor. Locusul LAD „puternic” se cartează în afara locusului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pot produce factorul celulelor T. Genele care controlează determinanții activatori ai limfocitelor (Lad) s-au numit inițial genele determinanților limfocitari, fiind simbolizate gene LAD. În cadrul sistemului major de histocompatibilitate de la om s-au identificat doi loci care codifică pentru determinanții activatori ai limfocitelor. Locusul LAD „puternic” se cartează în afara locusului secund al HLA-A, pe când, locusul „mai slab” se cartează în vecinătatea primului locus HLA-A, din cromozomul 6. Pentru a se defini polimorfismul Lad-urilor, la nivelul locusului dominant, au fost
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
componente ale sistemului complement (C2, C4, properdin factor B), HSP (proteine de șoc termic) etc. Riscul de apariție a bolilor autoimune poate fi conferit de mutații în regiunile codificatoare sau reglatoare ale acestor gene sau de mutații în factorii trans- activatori. C.Dependența riscului de apariție a bolilor autoimune de structura genetică de bază a populației studiate a fost observată pentru diferite afecțiuni umane. Spre exemplu, lupusul eritematos sistemic are o incidență mult mai mare la femeile americane de origine africană
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
expunerea continuă a sângelui heparinizat la suprafața neendotelizată a circuitului extra-corporeal, urmat de reinfuzia și recircularea sângelui amplifică răspunsul inflamator. Acest răspuns are două elemente principale: activarea sindromului inflamator și eliberarea hormonilor de stres - epinefrină, norepinefrină, cortizol și hormoni adrenocorticotropi. Activatorii nespecifici ai răspunsului la stres sunt: traumatismul chirurgical, pierderile mari de sânge respectiv transfuziile masive și hipotermia. By-pass-ul cardio-pulmonar activează direct răspunsul inflamator prin următoarele mecanisme: - activarea directă a sistemului „contact” prin expunerea sângelui la suprafața nefiziologică a circuitului extracorporeal
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]
-
artificială a circuitului extracorporeal activează factorul XII de contact care inițiază calea intrinsecă a cascadei coagulării, ducând la formarea de trombină [4, 6]. Trombina formată are efecte pro-inflamatorii, crește aderarea leucocitară și proliferarea fibroblaștilor, stimulează celulele endoteliale, crescând producția factorului activator plachetar (PAF) [4]. În timpul conversiei fibrinogenului în fibrină se formează fibrinopeptidele A și B, care cresc permeabilitatea vasculară și au efecte chemotactice asupra leucocitelor, induc activarea și transmigrarea neutrofilelor. Sistemul fibrinolitic, strâns legat de cascada coagulării, contribuie la fenomenele vasculare
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]
-
fibrinogenului în fibrină se formează fibrinopeptidele A și B, care cresc permeabilitatea vasculară și au efecte chemotactice asupra leucocitelor, induc activarea și transmigrarea neutrofilelor. Sistemul fibrinolitic, strâns legat de cascada coagulării, contribuie la fenomenele vasculare inflamatorii. Plasminogenul este activat de activatorul tisular al plasminogenului, eliberat din celulele endoteliale, leucocite și generează plasmină. Plasmina degradează fibrina, ducând la liza cheagului și la formarea produșilor de degradare a fibrinei, ce cresc permeabilitatea vasculară și pot produce tulburări de coagulare prin faptul că pot
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]
-
reperfuziei miocardului ischemic, respectiv după terminarea by-pass-ului cardiopulmonar și administrarea protaminei, datorită formării de complexe heparină-protamină. Circuitul extra-corporeal și reperfuzia activează complementul atât pe calea clasică cât și pe cea alternativă, complexul heparină-protamină activând complementul doar pe calea clasică. Alți activatori ai căii clasice în timpul by-pass-ului cardiopulmonar sunt endotoxinele, celulele apoptotice și proteina C-reactivă [4, 5, 8]. Fracțiunile C3a, C5a și C4a ale complementului, numite și anafilatoxine, induc vasodilatație și cresc permeabilitatea vasculară prin eliberarea histaminei din mastocite, cresc contractilitatea
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]
-
este dificil deoarece indivizii pot manifesta același comportament pentru mai multe motive. Odată determinat motivul comportamentului, se poate facilita învățarea unei conduite, dacă vor fi respectate nevoile persoanei implicate. Regula de bază impune ca programul să fie structurat pe intervenții activatoare și pozitive: 1. niciodată nu se va încerca eliminarea unui comportament inadecvat fără a se învăța în același timp un comportament potrivit de înlocuire; 2. niciodată nu se va stabili o consecință negativă sau o pedeapsă fără a se fixa
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
normal, există un echilibru între procesele de tromboză și fibrinoliză, în care endoteliul joacă un rol major. în primul rând, suprafața celulelor endoteliale este netrombogenică, permițând curgerea neîntreruptă a sângelui către țesuturi. Această proprietate se datorează, în parte, expresiei factorului activator al plasminogenului și glicozaminoglicanilor, care inactivează factorul X și trombina, și a trombomodulinei, care fixează trombina și o convertește într-un activator al proteinei C. în al doilea rând, celulele endoteliale se opun efectului TxA2 derivat din plachete, prin producția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
rezoluție a dilatației arteriale endoteliu-dependente induse de diferite substanțe (acetilcholină, carbachol, salbutamol etc.); evaluarea comportării parametrilor de complianță arterială sub acțiunea unor substanțe vasodilatatorii cu acțiune endotelială; evaluarea nivelurilor serice ale unor markeri ai disfuncției endoteliale: homocisteina, factorul von Willebrandt, activatorul tisular al plasminogenului etc.; evaluarea unor markeri-surogat ai disfuncției endoteliale: microalbuminuria, proteinuria. Serul uremicului inhibă, cel puțin in vitro, unele proprietăți ale celulelor endoteliale: aderența la structurile subendoteliale, cantitatea și calitatea producției matricei extracelulare [Aznar-Salatti et al., 1995]. în plus
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
leziunile osoase care apar la majoritatea pacienților, leziuni care sunt osteolitice fără refacerea țesutului osos distrus, care pot duce apoi la apariția de fracturi spontane. Aceste modificări se datorează înlocuirii țesutului osos cu celulele neoplazice proliferate și reducerii unui factor activator al osteoclastelor de către plasmocite. Localizarea este predominantă la nivelul craniului, sternului, claviculelor, oaselor bazinului, leziuni care se pot evidenția radiologic. La 1/3 din cazuri sunt prezente numai zone de demineralizare, fără distrugerea focarului sau chiar aspect normal. O altă
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
diagnostic [168]. Scăderea valorii serice a indicelui de metilare a p16 INK4a după hepatectomie ar putea fi utilizată ca un indice predictiv [169]. mARN LIBER Performanța diagnostica sau semnificația prognostica a ARN-ului mesager pentru hTERT, laminina B, IGFII, UPA (activatorul urokinazic al plasminogenului), uPAR (receptorul UPA), MAGE etc se află în curs de investigație [152]. ACIZIII NUCLEICI MITOCONDRIALI Acizii nucleici mitocondriali: mtADN și mtARN au fost studiați că markeri ai clonalității în CHC multicentric [170]. MICROARN (miR) miR circulant își
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92130_a_92625]
-
la adult în stare de veghe, cu ochii deschiși, exprimând starea de excitație corticală; 3. δ (delta) - cu frecvențe cuprinse între 1-3 Hz - la adult în somnul profund, întâlnindu-se și în stările de anestezie, timp în care sistemul reticulat activator ascendent este inhibat; 4. θ (teta)- cu frecvențe cuprinse între 4-7 Hz - la adult în primele faze ale somnului (somnul superficial) și la copiii cu vârstă între 2 și 7 ani; considerat patologic la adult în stare de veghe. Principala
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
studii Doppler carotidiene. Principii de tratament: Managementul fazei acute: internarea în unități de stroke, unde pot fi monitorizate presiunea intracraniană, tensiunea arterială, funcțiile pulmonare, pO2 și pCO2 sanguine. Măsuri terapeutice pentru restaurarea circulației cerebrale și oprirea procesului patologic: - Agenți trombolitici: activatori de plasminogen tisular, administrați numai în fereastra de trei ore de la apariția primului simptom focal (rt-PA, urokinază). - Tratamentul edemului cerebral și al presiunii intracraniene crescute: tratamentul medical (terapie depletivă cu agenți osmotic activ cerebral, ex.: manitol) și tratamentul chirurgical (drenaj
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
care s-au dovedit a corela bine cu prezența insulinorezistenței. Ele au fost incluse în procesul patologic cunoscut sub numele de disfuncție endotelială. O primă asociere s-a făcut cu creșterea concentrației plasmatice a inhibitorului activatorului plasminogenului 1 (PAI-1), precum și activatorul tisular al plasminogenului (t-PA) și a factorului VII, la care s-a adăugat recent și creșterea factorului VIII (von Willebrand) și a factorului XII. Dimpotrivă, par a fi scăzuți inhibitorii coagulării, proteina C și antitrombina III (Tabel 10). În
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
creșterea factorului VIII (von Willebrand) și a factorului XII. Dimpotrivă, par a fi scăzuți inhibitorii coagulării, proteina C și antitrombina III (Tabel 10). În procesul fibrinolizei, transformarea plasminogenului în plasmină este o etapă esențială, stimulată de t-PA și uPA (activatorul umoral al plasminogenului). Aceștia pot fi inhibați de o concentrație crescută de PAI-1, așa cum se întâmplă în sindromul insulinorezistenței. Rezultatul final constă în scăderea activității fibrinolitice, care echivalează cu inițierea procesului trombotic sau de depunere a tramei de fibrină pe
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
S80, conducând treptat la nașterea noii molecule de pre-proinsulină. Toate aceste etape sunt reglate de glucoză. În plus, procesul biosintezei pre-proinsulinei mai este controlat de mulți factori, incluzând: nutrienți, neurotransmițători, hormoni și proteine cu activitate kinazică (donatori de fosfor și activatori energetici). Concentrația prag a glucozei necesară stimulării secreției de insulină este între 4 și 6 mmol/l (72 mg/dl - 108 mg/dl). Totuși, pragul glicemic necesar stimulării biosintezei pre-proinsulinei este încă mai scăzut, de numai 2-4 mmol/l (36
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
6): - la nivelul distribuției acil-CoA spre beta-oxidare (după transferul în mitocondrii mediat de acil-carnitină) sau spre sinteză de trigliceride în citosol: malonil-CoA inhibă transferul resturilor acil în mitocondrii și blochează oxidarea; în condiții cetogenice concentrația malonil-CoA este mică (lipsește citratul activator al acetil-CoA carboxiliazei) și este favorizată beta-oxidarea. - la nivelul orientării acetil-CoA spre sinteză de oxaloacetat sau spre oxidare în ciclul Krebs: în absența glucozei oxaloacetatul este deficitar și este favorizată cetogeneza. Insulina și glucagonul sunt principalii hormoni care reglează cetogeneza
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92237_a_92732]
-
densitate înaltă) a permis identificarea în celulele β a proteinelor implicate în apoptoză. O primă categorie privește doi factori de transcripție, care vor controla fiecare câte un grup de gene pro-apoptotice. Este vorba de factorul nuclear kB (NF-kB) și traducătorii/activatorii transcripției (STAT - „Signal Transducers/Activators of Transcription”). Primul factor nuclear (NF-kB) ar media calea declanșată de citokina Il-1β, în timp ce al doilea factor nuclear (STAT) ar media calea declanșată de INF . În condiții obișnuite acești factori sunt prezenți în nucleul celular
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]