2,021 matches
-
racordat la peisajul internațional și unde nu. Nu e chiar atît de complicat, la urma urmelor, acest exercițiu. Mă îndoiesc de prea invocata și evocata criză regizorală. Regizorii pot să aibă momente de mai puțină inspirație, de contact slab cu actorii, de o anumită inapetență, de o comunicare greoaie, ei pot să fie chemați sau nu într-un loc. Directorii ar trebui să fie aceeia care să știe de ce îl invită pe un regizor sau pe altul, pentru cine, de ce text
O mio babbino caro by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8991_a_10316]
-
își are rostul limpede definit. Corpul are, și el, o anumită dinamică. O permanentă legătură cu iuțeala sau cu lentoarea cuvîntului. Pare un calcul matematic întins pe toată scena. Improvizațiile sînt elaborate, sînt mici nuclee dintr-un discurs profund despre actorie. Despre meseria asta și relația cu jocul, cu pofta de joc, despre relația directă cu scena, cu spectatorii. Despre open mind și prospețime. Despre rigoare și finețe. Un moment de un haz nebun, de comedie veritabilă. "OO!" este o formă
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
regizor cool. Ci, de pildă, prin forța și ludicul pe muchie de cuțit cu care mă determină să fiu atentă, să poposesc în poveste, în revolta lor, în vulnerabilități și teribilisme de tot felul, în felul în care lucrează cu actorii care să susțină lumea din text. Mă gîndeam ce diferență cosmică am găsit în jocul tînărului Cosmin Maxim. Dimineața îl văzusem în alt spectacol. Nicicum, deși într-un rol important. În acea montare, toți erau nicicum și dificil de urmărit
Totu-i vechi și nouă-s toate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9409_a_10734]
-
său Teodosie, nu-l vede pe Dumnezeu. Treapta a XXVI-a A patra scrisoare către cel născut, al meu Acum am înțeles: Ingineria nu este o meserie, ci o stare, așa cum toate cele primite de om sub soare, stări sunt. Actoria este o stare, la fel medicina, arhitectura, agricultura... O, voi ștampile și voi diplome, O, voi fabrici de ingineri și de actori, de medici și arhitecți. Ceea ce ai - diplomă, funcție, titluri - ține de întâmplările vieții. Ceea ce ești, felul tău de
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
interpretat în viață este acela de a fi tu însuți în orice împrejurare. Personaje Nu toți actorii de pe scena vieții interpretează roluri de personaje pozitive. Roluri În teatrul vieții predomină rolurile secundare și de figurație. Artă Arta de a trăi, actoria vieții adică, nu se învață în Academiile de Teatru. Omenie Nu toate ființele cu chip de om poartă omenia în suflet. Pețitori La codana frumoasă și bogată dau năvală pețitorii chiar dacă are poalele și mintea la fel de scurte. Kitsch Amatorismul în
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
să suporte consecințele, indiferent pe ce treaptă a demnităților sociale se situează. Deprinderi Recurgerea la minciună se deprinde mai ușor decât respectul pentru adevăr. Politică În politică adevărul arareori își află locul. Actori Mincinoșii și mistificatorii au ceva din arta actoriei. Priviri Vorbele meșteșugite pot ascunde starea sufletească a omului; privirile însă o trădează. Minciună Minciuna nu capătă veridicitate dacă e îmbrăcată în vorbe frumoase. Minciună Cel ce minte frumos Nu este mai puțin mincinos. Mitomani Mitomanii mint din plăcerea de
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
fără absolut nici o iluzie de aparență sau apartenență umană. Dacă piesa va fi vreodată jucată, momentul va fi, cred, destul de greu de realizat. Apariția pe care am avut-o eu în minte ar trebui să taie respirația publicului. Aici, nu actorii, ci regizorul-scenograf trebuie să rezolve problema. Iar problema, pentru mine, e dispariția omului așa cum îl știm. La fel, când am scris Crima din strada Uranus, am vrut să ajung la o replică probabil trecută cu vederea, dar pentru mine esențială
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
unui joc de puști din care inocența a fost dată afară. Emoționant este să și vezi un spectacol puternic pe acest text(mai puțin finalul, nu foarte izbutit nici în piesă, nici pe scenă). Regizorul Mihai Fusu a lucrat cu actorii, tineri, la o intensitate și la un tip de tensiune cum rar găsești pe scene. Fără ostentații, fără demonstrații, fără ipocrizie. Sub semnul simplității și al profunzimilor. Sub acest semn descoperi cîțiva actori remarcabili, provocați și modelați cu har de
Unsprezece povești by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9732_a_11057]
-
Penitenciar, nu la Național!) și a anunțat că va scrie una, nu peste multă vreme. Fan Fan, „rechinul pușcăriilor”, a publicat cîteva volume (deși e analfabet!), unul din ele lansat cu tam-tam chiar de Mircea Dinescu! CÎnd eram profesor de actorie la Timișoara, am avut un student cu nume sîrbesc, care nu a terminat anul I, fiind arestat. În pîrnaie Însă, un asistent al meu a lucrat cu el un spectacol supra mediatizat, jucat și pe scena Teatrului Nottara! Recent, citesc
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
au abordat rolul, lipsiți de complexe, Teo VÎlcu, Costel Constantin, Cornel Nicoară, Petrică Ciubotaru. CÎt privește indispensabilitatea marilor interpreți, vreau să aduc la cunoștință celor ce nu știu, că În programa de Învățămînt superior, există ca obligatoriu, pentru secțiile de actorie, un examen Cehov. Personal, am făcut deja cu anul terminal Unchiul Vanea, iar acum, cu anul trei, Trei surori. Nu am avut o distribuție egală-n talente ; dar nu am auzit nici o clipă-n mintea-mi pervertită de montări, nici o
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
reclame se fac rar; mai prind, norocoșii, cîte un rol mic, pe la Național; În Iași, noroc c-a apărut, de ani buni, Ateneul, unde se mai găsesc niște roluri - plătite simbolic, Însă... CÎnd eu am terminat facultatea, toți absolvenții de actorie erau disperați că-s repartizați la Turda, Reșița, Petroșani sau Botoșani; acum, disperarea lor provine din faptul că nu-s repartizați nicăieri... Blestemată chemare! Regretata Lena Boiangiu spunea că prefera Nasul lui Dabija, Faustului lui Purcărete, deoarece „reacționez suspicios la
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
ani se plînge Într-un ziar central că nu e băgată În seamă de conducerea teatrului pe care l-a slujit cu succes, timp de 63 de ani. E dreptul ei. Dreptul meu e acela de a-i căina pe actorii, la fel de mari, care n-au apucat vîrsta asta ; și de-a o da ca exemplu pe marea Aura Buzescu care, după pensionare, s-a automarginalizat, refuzînd să mai urce pe scenă. CÎți directori de teatru din ultimele decenii Înțeleg, ceea
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
mare regizor pică la examenul sindical de ...regie! CÎnd cere lămuriri i se explică: „ați sfidat comisia!”(sfidarea consta În calitatea excepțională a hîrtiei pe care artistul și-a scris lucrarea de examen). Nu mai are voie decît scenografie și actorie; tot e bine, am zice noi azi, după ce am citit și auzit atîtea grozăvii legate de anii sociologismului vulgar. Mai apucă, În epoca realismului socialist (după 1948), să semneze scenografii, ori să joace, la/În spectacole cu texte importante: Toți
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
că o personalitate atît de... afirmată, s-a Împiedicat, periodic, de incredibile obstacole. Urca și cobora. Depășea și iar se-mpiedica. Era exonerat și iar Învinovățit. Credea, ciclic, că a găsit colectivul ideal și, nu după multă vremea, fugea. Alterna actoria, cu regia și pedagogia - chiar cu scenografia!, din dorința de-a nu se autolimita și plafona. Cerea prospețime colaboratorilor și subalternilor. Drept care, devenea indezirabil, de cele mai multe ori. Vroia să facă cultură, artă profundă, să dea greutate spectacolelor În care se
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
mine. - Până la urmă, sunteți mai mult teatrolog sau mai mult regizor? - Dacă e să țin cont de activitatea mea, sunt ambele. Dacă iei În calcul că o perioadă am făcut și scenografie, apoi că, din când În când, fac și actorie, dacă iei În calcul că mai scriu și scenarii, ar rezulta că sunt ceea ce se numește, general și simplu, „om de teatru”. Din păcate, modestia m-a Împiedicat să fac vâlvă În jurul creațiilor mele. Când e vorba de oportunisme, mă
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
pe linie pedagogică. Ați predat la Universitatea Ecologică București, apoi la Timișoara, Bacău, Iași. E Înnăscută sau dobândită calitatea pedagogică la Bogdan Ulmu? - E dobândită În timp, deși, Încă de când eram student În anul I, Începusem să pregătesc candidați la Actorie. Și, pentru că mulți dintre ei au reușit, bănuiesc că ceva simț pedagogic aveam Încă de pe atunci. Etapa mea cea mai plină de succese a fost Timișoara. Ca regizor la Teatrul German am montat o serie de spectacole ce s-au
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
fost Timișoara. Ca regizor la Teatrul German am montat o serie de spectacole ce s-au bucurat de apreciere: „Deșteptarea primăverii” a lui Wedekind, „Căsătoria” lui Gogol, „Erasmus” a lui Dolfi Solomon, În premieră absolută. Ca pedagog, studenții mei de la Actorie din Timișoara s-au apropiat foarte mult de mine. Și reciproca. - Din exterior, mulți opinează despre situația dezastruoasă a sistemului pedagogic artistic românesc. Din interior cum vă apare această situație? - Din păcate, nu pot contrazice prima opinie. Învățământul artistic trece
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
apare această situație? - Din păcate, nu pot contrazice prima opinie. Învățământul artistic trece printr-un moment greu. A dispărut componenta concurenței Între candidați. Implicit, a dispărut și calitatea. Dacă În anii 70 erau o sută de candidați pe loc, la Actorie, și tot mai intra câte unul slab, Îți dai seama ce se Întâmplă când sunt 0,8 pe loc... - De ce a scăzut atât de dramatic concurența? - Nu pentru că În România n-ar mai fi oameni pasionați de teatru. Probabil motivele
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
chiar ai reușit, parțial! Revenind, am fost deci angajat În teatre, ca regizor. Că În paralel mai scoteam câte o carte, scriam un scenariu sau făceam o scenografie, asta e partea a doua. - Ca regizor cum vă gestionați relația cu actorii? E o relație tehnică, apropiată? - E o relație familială. Actorul meu preferat este cel care Îmi e apropiat și care ar putea face parte din familia mea. Lucrez cu actorul Într-o manieră relaxată. Am auzit că sunt regizori care
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
se manifestă el la acest Început de secol. - Avem de-a face cu o superficia lizare a Întregii mișcări teatrale românești. Nu văd cum ar putea criticii scăpa de această superficia lizare. Pretutindeni - În regie, În dramaturgie, În scenografie, În actorie - există reprezentanți ai superficialității. Evident că și În teatrologie. - Mai este astăzi teatrologia o meserie? - În sens clasic și etimologic, nu prea mai este! E, Însă, nevoie de oameni care să comenteze spectacolul teatral. - Totuși, mulți dintre acești oameni fac
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
că ceva nu merge și noi nu băgăm de seamă, vă rog să ne atrageți atenția. Eu am să fiu tot timpul pe scenă sau în sală. Dacă mă cheamă directorul sau mai știu eu cine, umpleți timpul discutând cu actorii. Mai sunt încă scene care se cer șlefuite. Încercăm să găsim ce trebuie adăugat sau scos. Așa, la prima vedere, parcă-ar merge. Dar trebuie să ne mai limpezim. În sfârșit, vom vedea pe parcurs. Gata, Nea Costică, mai lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Intră Nea Costică.) IERONIM: Păi, Nea Costică, ai venit cu mâna goală? Decorul! NEA COSTICĂ: Care decor, Făt-Frumosule? (către Regizor) Șefule, nu mi-au adus "Valea aducerii aminte". N-am decât "Valea disperării". IERONIM: M-am săturat, mă las de actorie! Cum naiba să te mai poți concentra pe ce ai de făcut dacă oamenii nu-și văd de treabă? Tu tragi, și ei joacă table... (trece spre un arlechin) NEA COSTICĂ: Nu-s tablele de vină. Eu, ce-am avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nutritive pentru indivizii implicați în programe participative pot fi concepute ca informații referitoare la planuri, politici, direcții sau idei etc. ș...ț Dacă lucrarea lui Kauffman este un ghid rezonabil, atunci se poate spune că «echitatea de informare» pentru toți actorii nu este un cadru optim pentru participare. Mai degrabă «inegalitatea de informare» este o precondiție pentru implementarea unor programe adecvate de participare. Această constatare contraintuitivă capătă mai mult sens dacă luăm în seamă faptul că dacă fiecare are aceeași informație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cel care ar putea da titlul piesei și al spectacolului. Fiindcă mulți autori de teatru, ori directori de instituții artistice, nu se pricep să atragă lumea prin afiș. CÎnd e cazul. Că la „neatractivele” Macbeth, ori Troienele nu mai e... „Actoria ca răzbunare!” - citesc undeva. Cum nu?! Ai vrut să fii rege și n-ai reușit : te răzbuni, pe scenă! Ai vrut să fii candid și nu ți-a ieșit : ești plauzibil În luminile rampei. Dorești să fii macho, da’ nu
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
noștri iluștri, bre?!... 12 candidați pe 10 locuri, la facultatea de teatru...Iar la unele secții, nici măcar nu se completează locurile! Cine-ar fi crezut asta, cu numai douăzecișicinci de ani În urmă, cînd echivala cu un miracol intrarea la actorie (erau Între 50 și 100 de candidați pe loc)?! E grav de mai multe ori : o dată fiindcă dispare ideea de competiție; apoi, deoarece demonstrează pragmatismul tinerilor de azi, care se-ndreaptă spre meserii lucrative; În fine, situația umilește și profesorii
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]