3,107 matches
-
de judecată ori chiar prin contestarea - potrivit prevederilor art. 374 alin. (7) și ale art. 172 alin. (12) din Codul de procedură penală - a raportului de constatare astfel întocmit nu suplinește atingerea adusă principiului egalității de arme între apărare și acuzare prin producerea mijlocului de probă acuzator în condiții oculte și discreționare - exclusiv la dispoziția și sub controlul organului de urmărire penală - de către un subiect procesual principal“. Mai menționează că, „în actuala construcție a noului Cod de procedură penală, legiuitorul
DECIZIA nr. 503 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250451]
-
alin. (1) și (2) privind înfăptuirea justiției, ale art. 131 referitor la rolul Ministerului Public și ale art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană, precum și dispozițiilor art. 6 alin. (1) privind dreptul la informare cu privire la acuzare și ale art. 7 alin. (2) referitor la dreptul de acces la materialele cauzei din Directiva 2012/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale și prevederilor art. 6 paragraful
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
a acuzației ce i se aduce. În numeroase cauze, Curtea de la Strasbourg a reținut că prevederile art. 6 paragraful 3 lit. a) din Convenție recunosc acuzatului dreptul de a fi informat, în mod detaliat, atât cu privire la cauza acuzării, adică faptele materiale de care este acuzat și pe care este fondată acuzația, cât și cu privire la natura acuzării, adică încadrarea juridică a faptelor (Hotărârea din 25 martie 1999, pronunțată în Cauza Pélissier și Sassi împotriva Franței, paragraful 51
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
3 lit. a) din Convenție recunosc acuzatului dreptul de a fi informat, în mod detaliat, atât cu privire la cauza acuzării, adică faptele materiale de care este acuzat și pe care este fondată acuzația, cât și cu privire la natura acuzării, adică încadrarea juridică a faptelor (Hotărârea din 25 martie 1999, pronunțată în Cauza Pélissier și Sassi împotriva Franței, paragraful 51, Hotărârea din 1 martie 2001, pronunțată în Cauza Dallos împotriva Ungariei, paragraful 47, și Hotărârea din 19 decembrie 2006, pronunțată
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
alin. (3) și ale art. 31 raportat la art. 53 din Constituție. Pentru a fi respectat principiul egalității armelor și dreptul la un proces echitabil, judecătorul de cameră preliminară trebuie să permită accesul la informațiile clasificate atât apărării, cât și acuzării. Cu toate acestea, textele de lege criticate stabilesc că simpla lipsă a deținerii unei autorizații de acces, prevăzută de lege, determină interzicerea accesului apărătorului, fiind necesar ca acesta să fie înlocuit, contrar dispozițiilor art. 53 din Constituție. Textele criticate reglementează
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
și depusă la dosar decât dacă conținutul și natura sa sunt în măsură să ducă la prezumpția participării avocatului respectiv la o infracțiune“. Cu alte cuvinte, transcrierea unei conversații dintre un avocat și clientul său nu poate fi reținută în acuzarea clientului pus sub urmărire; ea poate totuși să fie reținută în acuzarea avocatului dacă relevă o infracțiune din partea acestuia (paragraful 81). ... 79. Așa încât, având în vedere cadrul legal și jurisprudențial menționat, instanța de control constituțional a constatat că
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
măsură să ducă la prezumpția participării avocatului respectiv la o infracțiune“. Cu alte cuvinte, transcrierea unei conversații dintre un avocat și clientul său nu poate fi reținută în acuzarea clientului pus sub urmărire; ea poate totuși să fie reținută în acuzarea avocatului dacă relevă o infracțiune din partea acestuia (paragraful 81). ... 79. Așa încât, având în vedere cadrul legal și jurisprudențial menționat, instanța de control constituțional a constatat că activitatea de asistență juridică prestată de avocat presupune o relație de încredere
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
ianuarie 2018, că orice informație care poate fi utilă aflării adevărului trebuie să fie folosită în procesul penal. Astfel, în cazul în care informațiile clasificate sunt indispensabile aflării adevărului, accesul la acestea trebuie să fie dispus de judecătorul cauzei atât acuzării, cât și apărării, altfel nu se poate discuta despre o egalitate a armelor și despre respectarea dreptului la un proces echitabil. Pe de altă parte, Curtea a reținut că accesul la informațiile clasificate poate fi și refuzat de judecător, care
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
reclamantului 4. Parchetul și APIA au contestat sentința Tribunalului Arad în fața Curții de Apel Timișoara. Procesul în fața acesteia a avut loc la 24 octombrie 2017, în absența reclamantului. La proces, parchetul a solicitat audierea a doisprezece martori ai acuzării. Curtea de apel a respins această cerere, considerând că „nu se contestă starea de fapt reținută de prima instanță, nu sunt contestate declarațiile date de cei 12 martori“. ... 5. La 24 octombrie 2017, reclamantul a fost condamnat de Curtea de
HOTĂRÂREA din 7 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272180]
-
în ședință comună, prin angajarea răspunderii Guvernului; ... 12. adoptarea proiectelor sau propunerilor de revizuire a Constituției în cazul în care, prin procedura de mediere, Camerele nu ajung la un acord; ... 13. depunerea jurământului de către Președintele României; ... 14. punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare; ... 15. suspendarea din funcție a Președintelui României sau a persoanei care asigură interimatul în exercitarea acestei funcții, în cazul în care a săvârșit fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituției; ... 16. încuviințarea stării
REGULAMENTUL din 3 martie 1992 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/271961]
-
prin procedura de mediere, precum și a celorlalte hotărâri care se iau în ședințele comune este supusă regulii majorității simple, ele putând fi aprobate cu majoritatea de voturi a deputaților și senatorilor prezenți la lucrările ședinței comune. (5) Punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare se hotărăște cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților și senatorilor. (6) Suspendarea din funcție a Președintelui României sau a persoanei care asigură interimatul funcției se hotărăște cu votul majorității deputaților
REGULAMENTUL din 3 martie 1992 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/271961]
-
După examinarea, în cadrul dezbaterilor, a cererii Președintelui României, deputații și senatorii, întruniți în ședință comună, aprobă sau încuviințează măsurile luate de Președinte în exercitarea atribuțiilor sale, cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți. Articolul 76 Procedura de punere sub acuzare a Președintelui României se declanșează pe baza unei cereri semnate de majoritatea deputaților și senatorilor. Cererea trebuie să cuprindă descrierea faptelor care îi sunt imputate și încadrarea lor juridică. După primirea cererii de către birourile permanente, acestea vor informa neîntârziat
REGULAMENTUL din 3 martie 1992 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/271961]
-
unei cereri semnate de majoritatea deputaților și senatorilor. Cererea trebuie să cuprindă descrierea faptelor care îi sunt imputate și încadrarea lor juridică. După primirea cererii de către birourile permanente, acestea vor informa neîntârziat Președintele României asupra cererii de punere sub acuzare. Articolul 77 În cadrul ședinței comune a celor două Camere, președintele care conduce ședința aduce la cunoștința deputaților și senatorilor conținutul cererii de punere sub acuzare și procedează la constituirea unei comisii de anchetă, care, în termenul hotărât în ședința
REGULAMENTUL din 3 martie 1992 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/271961]
-
către birourile permanente, acestea vor informa neîntârziat Președintele României asupra cererii de punere sub acuzare. Articolul 77 În cadrul ședinței comune a celor două Camere, președintele care conduce ședința aduce la cunoștința deputaților și senatorilor conținutul cererii de punere sub acuzare și procedează la constituirea unei comisii de anchetă, care, în termenul hotărât în ședința comună, prezintă un raport asupra celor constatate. Articolul 78 În termen de 48 de ore de la depunerea raportului comisiei de anchetă la birourile permanente, Camerele
REGULAMENTUL din 3 martie 1992 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/271961]
-
comisiei de anchetă la birourile permanente, Camerele Parlamentului se întrunesc în ședință comună pentru examinarea și dezbaterea acestuia. Articolul 79 După încheierea dezbaterilor, propunerea comisiei de anchetă se supune votului secret prin bile. Articolul 80 Dacă se hotărăște punerea sub acuzare a Președintelui României, Parlamentul, sub semnătura președinților celor două Camere, solicită de îndată procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să sesizeze, potrivit legii, Înalta Curte de Casație și Justiție. Articolul 81 În tot
REGULAMENTUL din 3 martie 1992 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/271961]
-
semnătura președinților celor două Camere, solicită de îndată procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să sesizeze, potrivit legii, Înalta Curte de Casație și Justiție. Articolul 81 În tot cursul procedurii de punere sub acuzare, Președintele României este în drept să se apere. Articolul 82 (1) Propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României în cazul săvârșirii de către acesta a unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, făcută de cel puțin o treime
REGULAMENTUL din 3 martie 1992 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/271961]
-
obiectul acțiunii penale [art. 19 alin. (1) din Codul de procedură penală]. Curtea a reținut, totodată, că exercițiul acțiunii civile în cadrul procesului penal constituie un beneficiu procesual acordat victimei infracțiunii, de a valorifica toate elementele strânse de procuror în acuzare, precum și întregul cadru procesual al procesului penal, pentru a-și satisface interesele de ordin civil - morale sau patrimoniale - afectate de comiterea infracțiunii. Acțiunea civilă alăturată acțiunii penale în cadrul procesului penal constituie latura civilă a acestui proces și are
DECIZIA nr. 47 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270813]
-
de „aprobare“/„admitere“ a cererii de schimbare a încadrării juridice ar reprezenta o antepronunțare, atât pe acuzația inițială, cât și pe noua acuzație formulată de procuror. Susține că instanța penală nu poate face altceva decât să ia act de cererea acuzării și, verificând dacă această cerere întrunește elementele de formă similare celor cerute pentru sesizarea inițială a instanței de judecată penală (prin rechizitoriu), să se considere învestită cu soluționarea cauzei în noile limite și pentru noua acuzație. Nu se poate accepta
DECIZIA nr. 110 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256788]
-
verifica dacă noua încadrare juridică s-ar potrivi mai bine situației de fapt descrise în actul de sesizare ori dacă ar fi mai adecvată din punct de vedere legal, pentru că acest fapt ar avea semnificația unei imixtiuni în atribuțiile acuzării. Apreciază că motivele anterioare sunt susținute de absența totală din textul art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală a oricărei formulări care să prevadă că instanța penală analizează cererea de schimbare a încadrării juridice altfel decât formal. Arată
DECIZIA nr. 110 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256788]
-
absența totală din textul art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală a oricărei formulări care să prevadă că instanța penală analizează cererea de schimbare a încadrării juridice altfel decât formal. Arată că, în sistemul de drept român, competența acuzării revine exclusiv Ministerului Public, iar competența judecării cauzei revine instanțelor de judecată, astfel că modificarea acuzației, în cursul procesului penal, deși admisibilă legal și procedural și acceptabilă de principiu, nu poate și nu trebuie să treacă prin filtrul instanței de
DECIZIA nr. 110 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256788]
-
procesului penal, deși admisibilă legal și procedural și acceptabilă de principiu, nu poate și nu trebuie să treacă prin filtrul instanței de judecată, judecătorul/judecătorii cauzei neputând să facă altceva decât să ia act de o eventuală cerere formulată de către acuzare. Invocă considerente ale jurisprudenței instanței de control constituțional potrivit cărora garanțiile unui proces echitabil în materie penală, instituite atât în art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cât și pe cale jurisprudențială, privesc
DECIZIA nr. 110 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256788]
-
juridică dată faptei prin actul de sesizare trebuie schimbată, pot să apară doar în cursul cercetării judecătorești ca urmare a readministrării probelor din urmărirea penală ori a administrării de probe noi“, însă susține că, în această situație, există posibilitatea ca acuzarea să solicite schimbarea încadrării juridice a faptei, în caz contrar instanța urmând să judece cauza cu care a fost inițial sesizată, inclusiv cât privește încadrarea faptei. ... 6. Tribunalul Prahova - Secția penală apreciază că textul legal criticat este constituțional. În acest
DECIZIA nr. 110 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256788]
-
și posibilitatea exercitării unei apărări efective. Reține că dispozițiile art. 386 din Codul de procedură penală prevăd procedura soluționării unei cereri de schimbare a încadrării juridice cu respectarea dreptului la o apărare efectivă, așa încât limitarea competenței instanței doar la acuzarea formulată de parchet, fără posibilitatea de a verifica dacă noua încadrare juridică s-ar potrivi mai bine situației de fapt descrise în actul de sesizare, ar încălca chiar dreptul la un proces echitabil, care stabilește că orice persoană are dreptul
DECIZIA nr. 110 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256788]
-
se întemeiază (constatări personale, declarații, documente etc.). Astfel, aplicând jurisprudența de principiu în materie a instanței de la Strasbourg, Curtea Constituțională apreciază că procesul-verbal întocmit în condițiile prevăzute de art. 61 din Codul de procedură penală poate constitui «mărturie în acuzare», organele enumerate în cuprinsul normei căpătând calitatea de «martori» în sensul Convenției. Curtea Constituțională a constatat, astfel, că posibilitatea conferită de textul criticat, de a fi audiate în calitate de martori și persoanele care au întocmit procese-verbale în temeiul art.
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
materie de ordine publică, iar procesul-verbal întocmit potrivit art. 61 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală de către acestea constituie un act de sesizare a organului de urmărire penală, având și natura juridică a unei „mărturii în acuzare“ - Curtea constată că motivele de neconstituționalitate formulate în prezenta cauză relevă modul defectuos de aplicare a legii, în condițiile în care organele de ordine publică (organele de poliție) au exercitat acte procesuale contrar dispozițiilor din Codul de procedură penală, anterior
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]