362 matches
-
Volcinețul Nou (în , în și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comună Cerepcăuți. Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 316 metri, în partea de centru-sud a raionului Adâncata, în apropiere de frontieră Ucrainei cu România. Aici se află
Volcinețul Nou, Adâncata () [Corola-website/Science/316151_a_317480]
-
Nou (în , în și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comună Cerepcăuți. Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 316 metri, în partea de centru-sud a raionului Adâncata, în apropiere de frontieră Ucrainei cu România. Aici se află punctul de trecere simplificată cu specific rutier Volcinețul Nou - Vășcăuți. Localitatea Volcinețul Nou a fost înființată după anexarea Bucovinei de Nord în anul 1944 și a fost integrată în componență
Volcinețul Nou, Adâncata () [Corola-website/Science/316151_a_317480]
-
la 28 iunie 1940, reintrând în componență României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupata de către URSS în anul 1944 și integrată în componență RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, sătul Volcinețul Nou face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 20 (16+4), reprezentând 6,90% din populație . În prezent, sătul are 330 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din
Volcinețul Nou, Adâncata () [Corola-website/Science/316151_a_317480]
-
Oprișeni (în , în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat în partea de centru a raionului Adâncata, la o distanță de 38 km de orașul Cernăuți. De această comună depinde administrativ satul Slobozia-Berlinți. În perioada 1946-1995 localitatea a purtat
Oprișeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316169_a_317498]
-
Oprișeni (în , în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat în partea de centru a raionului Adâncata, la o distanță de 38 km de orașul Cernăuți. De această comună depinde administrativ satul Slobozia-Berlinți. În perioada 1946-1995 localitatea a purtat denumirea ucraineană "Dubivka" ce înseamnă - Stejăreni (în ). Localitatea Oprișeni a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică
Oprișeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316169_a_317498]
-
satul este electrificat în anul 1961. În sat a fost construite o casă de cultură (1974), o nouă clădire a școlii (1976), un complex modern de creștere a animalelor (1980). Începând din anul 1991, satul Oprișeni face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.060 (2.037+23), reprezentând 97,45% din populația localității . Prin Decizia nr. 133 din 2 martie 1995
Oprișeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316169_a_317498]
-
Sinăuții de Sus (în , în și în ) este un sat reședința de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 321 metri, în partea de sud-est a raionului Adâncata, în apropierea frontierei cu România. De această comună depinde administrativ satul Sinăuții de Jos. Localitatea Sinăuții
Sinăuții de Sus, Adâncata () [Corola-website/Science/316171_a_317500]
-
Sinăuții de Sus (în , în și în ) este un sat reședința de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 321 metri, în partea de sud-est a raionului Adâncata, în apropierea frontierei cu România. De această comună depinde administrativ satul Sinăuții de Jos. Localitatea Sinăuții de Sus a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate
Sinăuții de Sus, Adâncata () [Corola-website/Science/316171_a_317500]
-
la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componență României în perioada 1941-1944, fiind reocupata de către URSS în anul 1944 și integrată în componență RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, sătul Sinăuții de Sus face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 422 (420+2), reprezentând 97,69% din populația localității . În prezent, sătul are 479 locuitori, preponderent români. Conform recensământului
Sinăuții de Sus, Adâncata () [Corola-website/Science/316171_a_317500]
-
Stănești, întâlnit și sub forma Stăneștii pe Siret (în , transliterat Stanivți, în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 387 metri, în partea de centru-est a raionului Adâncata. Localitatea Stănești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
pe Siret (în , transliterat Stanivți, în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 387 metri, în partea de centru-est a raionului Adâncata. Localitatea Stănești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Stănești face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.373 (2.274+99), reprezentând 98,14% din populația localității . În prezent, satul are 2.798 locuitori, preponderent
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
fraudă și tertipuri diplomatice, se întind de la nord-vest spre sud-est pe o distanță de peste 5 km, iar de la sud la nord — de circa 8 km. De la nord-vest spre sud-est satul este întretăiat de șoseaua ce leagă Cernăuții cu satul Tureatca, Adâncata, șosea pe care mai înainte se circula din capitala Bucovinei până la Dorohoi și invers. Din Stăneștii de Sus pornește o altă șosea, care, trecând prin Oprișeni, Adâncata, Slobozia-Berlinți, Adâncata, Hliboca, Iordănești, Adâncata, "Ropcea, Storojineț", duce la Storojineț și de acolo
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
spre sud-est satul este întretăiat de șoseaua ce leagă Cernăuții cu satul Tureatca, Adâncata, șosea pe care mai înainte se circula din capitala Bucovinei până la Dorohoi și invers. Din Stăneștii de Sus pornește o altă șosea, care, trecând prin Oprișeni, Adâncata, Slobozia-Berlinți, Adâncata, Hliboca, Iordănești, Adâncata, "Ropcea, Storojineț", duce la Storojineț și de acolo, urmând-o, se poate ajunge, prin Panca și Jadova, Ia Berhomet și la Vijnița. Un alt drum, care își are începutul la extremitatea sud-estică a Stăneștilor de
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
satul este întretăiat de șoseaua ce leagă Cernăuții cu satul Tureatca, Adâncata, șosea pe care mai înainte se circula din capitala Bucovinei până la Dorohoi și invers. Din Stăneștii de Sus pornește o altă șosea, care, trecând prin Oprișeni, Adâncata, Slobozia-Berlinți, Adâncata, Hliboca, Iordănești, Adâncata, "Ropcea, Storojineț", duce la Storojineț și de acolo, urmând-o, se poate ajunge, prin Panca și Jadova, Ia Berhomet și la Vijnița. Un alt drum, care își are începutul la extremitatea sud-estică a Stăneștilor de Jos, leagă
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
de șoseaua ce leagă Cernăuții cu satul Tureatca, Adâncata, șosea pe care mai înainte se circula din capitala Bucovinei până la Dorohoi și invers. Din Stăneștii de Sus pornește o altă șosea, care, trecând prin Oprișeni, Adâncata, Slobozia-Berlinți, Adâncata, Hliboca, Iordănești, Adâncata, "Ropcea, Storojineț", duce la Storojineț și de acolo, urmând-o, se poate ajunge, prin Panca și Jadova, Ia Berhomet și la Vijnița. Un alt drum, care își are începutul la extremitatea sud-estică a Stăneștilor de Jos, leagă satul cu comuna
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
se poate ajunge atât prin Oprișeni și Slobozia, cât și prin Privorochia, Tărășeni și Dimca. Până la sfârșitul perioadei interbelice cea mai apropiată gară feroviară de satul Stănești a fost cea din Tereblecea. "Eliberatorii" au demontat drumul de fier ce lega Adâncata cu orașul Șiret și astfel a dispărut și gara din Tereblecea. Gările de cale ferată Adâncata și Vadul-Siretului se află cam la aceeași depărtare de satul nostru Stănești Deși o legendă spune că satul l-ar fi ctitorit și lărgit
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
sfârșitul perioadei interbelice cea mai apropiată gară feroviară de satul Stănești a fost cea din Tereblecea. "Eliberatorii" au demontat drumul de fier ce lega Adâncata cu orașul Șiret și astfel a dispărut și gara din Tereblecea. Gările de cale ferată Adâncata și Vadul-Siretului se află cam la aceeași depărtare de satul nostru Stănești Deși o legendă spune că satul l-ar fi ctitorit și lărgit prin lăzuiri viteji oșteni ai lui Ștefan cel Mare după înfrângerea polonilor în bătălia de la Codrii
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
Volcineț, întâlnit și sub formă Volcinețul Vechi (în , în și în ) este un sat reședința de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 336 metri, în partea de sud a raionului Adâncata, pe malul drept al râului Siret, în apropierea frontierei cu România. De această comună depinde administrativ
Volcineț, Adâncata () [Corola-website/Science/316168_a_317497]
-
sub formă Volcinețul Vechi (în , în și în ) este un sat reședința de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 336 metri, în partea de sud a raionului Adâncata, pe malul drept al râului Siret, în apropierea frontierei cu România. De această comună depinde administrativ satul Fântână Albă. Localitatea Volcineț a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a
Volcineț, Adâncata () [Corola-website/Science/316168_a_317497]
-
de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componență României în perioada 1941-1944, fiind reocupata de către URSS în anul 1944 și integrată în componență RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, sătul Volcineț face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 881 (879+2), reprezentând 44,68% din populația localității . În prezent, sătul are 2.039 locuitori, preponderent ucraineni. Conform
Volcineț, Adâncata () [Corola-website/Science/316168_a_317497]
-
dat-o austriecii. Autoritățile austriece care administrau Bucovina au sprijinit stabilirea de coloniști alogeni pe teritoriul anexat de la Principatul Moldovei. Familii de coloniști polonezi s-au stabilit în satele Cacica (în 1791), Tereblecea, Crăsnișoara Veche și Caliceanca (în jurul anului 1803), Adâncata și Tereszna (în 1814-1819), Solonețu Nou (în 1834), Pleșa (în 1835) și Poiana Micului (în 1842). Ultimul val de coloniști polonezi din Bucovina a sosit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Aceștia s-au stabilit pe teritoriile
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
dată, conform legendei, când ziarul "Scînteia" nu a ajuns în mâinile oamenilor muncii înainte de începerea schimbului întâi. Un activist de partid primește de la organizația județeană de partid sarcina de a eradica analfabetismul din sate. El se îndreaptă spre comuna fictivă Adâncata, plasată în zona montană a județului Brașov, cu scopul de a-i învăța pe localnici carte. Ajuns în satul de reședință al comunei, el își organizează în biroul primăriei o sală de clasă și cere ca toți neștiutorii de carte
Amintiri din Epoca de Aur 1: Tovarăși, frumoasă e viața! () [Corola-website/Science/317445_a_318774]
-
este o biserică ortodoxă ctitorită în anul 1851 de arhimandritul Filaret Scriban în localitatea Burdujeni-Sat (astăzi cartier aflat la periferia municipiului Suceava). Edificiul religios se află situat pe Strada 22 Decembrie nr. 185, în apropiere de ieșirea din oraș spre Adâncata și Dorohoi. În anul 1472 pe locul unde se află astăzi Mănăstirea Teodoreni, sfetnicul Bunea a construit o biserică din lemn, aici aducându-le la porunca lui Ștefan cel Mare pe domnița Maria și fiica ei, Maria Voichița, de la curtea
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
Moldovei, fiind fiul mai mare al logofătului Ioan Movilă și a primei sale soții Greaca, și frate vitreg cu domnitorii Ieremia și Simion Movilă și cu mitropolitul Gheorghe Movilă al Moldovei. Ctitorul a înzestrat mănăstirea cu numeroase moșii și sate (Adâncata, Nagoreni, Grușevița), Teodorenii devenind una dintre cele mai bogate mănăstiri din Moldova. Împrejurimile din jurul mănăstirii erau nelocuite. Pentru a lucra moșiile mănăstirii au fost aduși aici țărani ruteni din părțile Storojinețului, cărora li s-au dat o bucată de pământ
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]