14,112 matches
-
patru , magnitudinile lor fiind cuprinse între 2,6 și 3,4 grade pe scara Richter. Primul seism a avut loc la ora 3.02, magnitudinea lui fiind de 3,4 grade pe scara Richter și s-a înregistrat la o adâncime de 118 kilometri. Al doilea a avut 2,6 grade, la o adâncime de 114 kilometri și s-a podus la ora 5.13. La ora 17.54, la o adâncime de 133 de kilometri, s-a înregistrat un cutremur
Patru cutremure, duminică, în zona Vrancea () [Corola-journal/Journalistic/21997_a_23322]
-
scara Richter. Primul seism a avut loc la ora 3.02, magnitudinea lui fiind de 3,4 grade pe scara Richter și s-a înregistrat la o adâncime de 118 kilometri. Al doilea a avut 2,6 grade, la o adâncime de 114 kilometri și s-a podus la ora 5.13. La ora 17.54, la o adâncime de 133 de kilometri, s-a înregistrat un cutremur de 3 grade pe scara Richter, iar la ora 19.14 a avut
Patru cutremure, duminică, în zona Vrancea () [Corola-journal/Journalistic/21997_a_23322]
-
pe scara Richter și s-a înregistrat la o adâncime de 118 kilometri. Al doilea a avut 2,6 grade, la o adâncime de 114 kilometri și s-a podus la ora 5.13. La ora 17.54, la o adâncime de 133 de kilometri, s-a înregistrat un cutremur de 3 grade pe scara Richter, iar la ora 19.14 a avut loc altul de 3 grade, la o adâncime de 108 kilometri.
Patru cutremure, duminică, în zona Vrancea () [Corola-journal/Journalistic/21997_a_23322]
-
la ora 5.13. La ora 17.54, la o adâncime de 133 de kilometri, s-a înregistrat un cutremur de 3 grade pe scara Richter, iar la ora 19.14 a avut loc altul de 3 grade, la o adâncime de 108 kilometri.
Patru cutremure, duminică, în zona Vrancea () [Corola-journal/Journalistic/21997_a_23322]
-
slujbă cu preoți, îl îngroapă. Pe mine mă exasperează legile astea tâmpite; dacă ai un mort în familie, îl poți îngropa și în grădina casei cu un preot. Care este problema? Oriunde l-ai îngropa, trebuie să aibă doi metri adâncime groapa. Normele se dau ca să se mai pună niște taxe și să mai ia Biserica niște bani. Preoții și patriarhia sunt înnebuniți după bani", a declarat Mărioara Zăvoranu pentru sursa citată.
Mărioara Zăvoranu, în război cu reprezentanţii bisericii pe tema Legii cimitirelor by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22043_a_23368]
-
proteică. Mă refer, desigur, la culpabilitatea individuală, dar și la una colectivă, culturală, fără repere individuale concrete, motivată de imaginea unei disidențe românești sumare, cel puțin ca producție intelectuală.) Asaltul vulgarității din ultima vreme apare în lipsa unei structurări conceptuale, de adâncime, a dorinței de emancipare. Se confiscă în vrac o nemulțumire constantă și aproape generală pentru justificarea unor atracții și a unor răfuieli de bâlci. Ceea ce ar fi dobândit altfel o fundație solidă și o diferențiere verticală pe paliere este demobilizat
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
impresionante, dar întrebarea pe care Gilman și-o pune implicit în acest studiu nu are nimic de-a face cu larga răspîndire a promisiunilor chirurgiei estetice de a face din noi toți splendide manechine, ci mai curînd cu mecanismul de adîncime care stabilește o legătură între înfățișarea fizică și dispozițiile psihice. Cum se explică faptul că am ajuns să credem că fericirea noastră depinde de felul în care arătăm? Chiar și fără să apelăm la metodele chirurgicale, cluburile de sănătate, adevărate
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
Dumnezeu fiind credință în misterul lui Dumnezeu, presupune cunoaștere, așa cum cunoașterea în accepția ei cea mai înaltă înseamnă tăcere și contemplație prin apa tăcerii. În felul acesta se succed lumini și umbre, în felul acesta Dumnezeu poate fi asimilat în adîncimea sa inepuizabilă și paradoxală cînd plenitudinea sa se resoarbe în vacuitate, iar golul la rîndul lui generează alte niveluri de plin. Misterul lui Dumnezeu reprezintă așadar tocmai o asemenea succesiune de plin și de gol, de abisuri și înălțimi, de
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
decît cele avute de recipient. Altfel spus, credința este pură transfigurare, căci prin această calitate chipurile vechi ale naturii devin noi, îmbătate și aureolate de lumina increată. Dincolo de iarbă și dincolo de stele se află măreția celui nebănuit din a cărui adîncime și înălțime ne hrănim așteptările și iluziile". Considerații care, aplicate divinității, par la fel aplicabile artei. La finele eseului său, Gogol și diavolul, Dmitri Merejkovski scria: Nu fiți suflete moarte, ci vii", acesta este ultimul îndemn lăsat de Gogol nouă
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
un torturant proces de defensivă, de disculpare, de atac. Astfel apare, sub condeiul său, termenul de "victimologie" și teoria corespondentă. Ceea ce ni se înfățișează cu deosebire tulburător în scrisul lui I.D. Sîrbu sînt notele vaticinare ale acestuia. Văzînd răul în adîncime, autorul Jurnalului a intuit capacitatea lui de a-și prelungi raza de acțiune, de a se răspîndi în societate și după răsturnarea formală a maleficului regim: " Propune ca după răsturnarea tiraniei să se creeze "o nouă disciplină juridică: victimologia. Opusă
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
partidele "mari", cu sau fără ghilimele, nu se pot acomoda unele, cu mesajele venite din afară, iar altele cu mesajele electorale interne. Soluția cooptării de independenți nu rezolvă această inadecvare la mesaje a partidelor "mari", ci mai curînd îi dovedește adîncimea. Și s-ar putea ca semnalele adecvării la mesajele primite să valoreze mai mult decît vînătoarea de independenți aducători de voturi.
Personalități de închiriat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16975_a_18300]
-
echipe organziate vor căpăta o clasare mai bună după cadre și manifestări, categoriile metodologice propuse și impuse de doctrina sociologică gustiană. Această "campanie" din 1928 într-un sat bucovinean va crea, cu timpul, obișnuința tehnicilor de lucru pentru cunoașterea, în adîncime, a satului românesc în interbelic. La încheierea ei, vestitul Mac Constantinescu a amenajat, în sălile seminarului, prima expoziție sociologică, de mare succes nu numai în intelighenția bucureșteană, dar și în cadrul pavilionului românesc al expoziției de la Barcelona. Totodată, la Institutul Social
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
tot ce are el mai seducător, mai valoros, mai provocator. George Banu este un spectator avizat și împătimit de ce se întîmplă pe scenă, este aproape întotdeauna de marii creatori ai lumii și le privește, le studiază evoluția, se vîră în adîncimile operei lor, în cotloanele sufletului și în zonele pline de lumină ale minții. Uitarea este, în fond, o reverență pe care un regizor o face în fața unui om de teatru care a uitat de sine vrăjit fiind definitiv de această
Revoltă sau abandon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15832_a_17157]
-
El propune la sfîrșitul anilor '90 o continuare solidă a tradiției optzeciste, puternic �filologizate". În fapt, optzecismul a însemnat și o victorie a formației filologice. Veronica A. Cara, cu toate neajunsurile, reprezintă o alternativă - �scrisul nefilologic". Ea nu sondează în adîncime achizițiile noii literaturi. Scrie ca și cum nimic literar important nu s-ar fi întîmplat. Ignoră noutățile, modele și, bineînțeles, pierde. Totuși proza rezultată este una care poate avea priză la un public mai larg, poate însemna un ghiont dat unui anumit
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
să clipească: "Cu toată rara intuiție și puterea de creațiune - darul cel mai prețuit al unui scriitor - opera lui Caragiale ni se pare săpată într-un material puțin trainic. Timpul a început să-l macine încetul cu încetul. Lipsită de adîncime, de orice ideologie, de orice idealism, de orice suflare generoasă, plină de un pesimism copleșitor, de o vulgaritate, de altminteri colorată, ea s-a bucurat de prestigiul unei literaturi, prea actuale, dar va rămîne mai tîrziu cu realitatea unei valori
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
de plăcere, iar premeditarea acestei vizite are ceva din "tandra brutalitate a crimei comise cu o armă albă, a perfectei capcane". Prozator al faptului neînsemnat pînă la a deveni invizibil, decupînd în momentul trecător plăcerea nostalgică, dar și structura de adîncime a raporturilor sociale și a hazardului ce intervine în cotidian și îl modifică, Philippe Delerm reabilitează "clipa cea repede" și o expune, dezvăluind-o ca "minunată" și crudă totodată.
Clipa cea repede și alte plăceri minuscule by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15973_a_17298]
-
soi de avînt mediocru și agresiv s-a substituit treptat euforiei creatoare. Suficiența a înlocuit performanța care a devenit aproape o excepție. O acută lipsă de comunicare a înghețat dialogul minților, fair-play-ul confesiunilor, febra căutărilor adevărate, dorința de cufundare în adîncimile tainice și provocatoare ale unui univers nelimitat în posibilitățile lui de explorare. Se preferă o bălăceală comodă pe suprafața unei ape mici care nu creează nici un fel de senzații, nu-l excită nici pe cel care produce și nici pe
Vacarmul singurătății by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15632_a_16957]
-
ochi propria imagine. Oglinda era singurul lucru la care și el ținea, dar mai mult decît ceilalți; era singurul lui tovarăș, magicul său refugiu punct"). Singurătatea simplifică mult lucrurile și, mai ales, viața. Dar, în schimb, desface căile unei imense adîncimi, încît se întrevăd lucruri și adevăruri a căror destăinuire provoacă în mintea celorlalți ideea unor nebănuite complicații. Se așeza, în consecință, în fața cristalului oglindă și își vedea imaginea, consimțind că se vedea văzut. Treptat, operația repetîndu-se la nesfîrșit, omul nostru
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
proces de prelucrare. în al doilea rînd, și acest lucru este cel mai important, sculptura lui Ghilduș sfidează legile fizice înseși, așa cum sculptura clasică le-a acreditat în mii de ani, și în afara celor trei dimensiuni cunoscute - înălțimea, lățimea și adîncimea - ea mai experimentează încă una, și anume profunzimea, care nu este o coordonată a spațiului exterior, ci una a interiorității substanței. Artistul își cunoște perfect materialul, îi știe spiritul și comportamnetul, iar accentul pus pe dimensiunea lăuntrică a formelor, pe
Cea de-a patra dimensiune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15733_a_17058]
-
Domnului, cuvântul sfinților deodată devine cântare, laudă și preamărire. Ei știau că oricâte ar spune despre ea, niciodată nu vor găsi cuvinte să cânte Îndeajuns pe Maica Domnului, necunoscând limite pentru preamărirea ei. De asemenea, niciodată nu vor putea exprima adâncimea tainei și nici a o lăuda după cuviință. „Și nimeni nu poate Întreba despre ale Tale (zice Petru Damaschinul). Pentru că sunt mai presus de fire, de minte și de Înțelegere<footnote Ibidem, p.95 footnote>. Așa că, cel mai Înalt mijloc
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
interior; eul este, de fapt, sursa nenorocirilor umanității. Oare soluția nenorocirii trebuie să implice, cu necesitate, să-mi înăbuș eul conștient?" "Lupta" cu pădurile în care încă n-a fost nimeni este o metaforă a luptei cu sine, în căutarea adîncimilor din suflet. Sau, poate, în speranța de a le păstra ascunse chiar de sine. "Pelerinul" nu își suprapune Muntele din suflet cu himera exterioară fiindcă, existențialist, ezită. Nu cumva, pînă la urmă, e totuna în ce direcție mergi? În această
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
la anchetele literare. În februarie 1925 declara o opinie perfect valabilă și astăzi. Întrebat de ce nu pătrunde literatura română peste hotare, Rebreanu răspundea prompt și fără ocolișuri: "Înainte de-a trece dincolo de hotare, literatura ar trebui să pătrundă mai în adîncime, aici la noi. Statul, care cheltuiește atîtea milioane pentru cîțiva actori privilegiați (e vorba de subvenționarea teatrelor particulare, n.m.), ar putea cheltui măcar pe jumătate pentru literatură, înmulțind bibliotecile și stimulînd gustul de-a citi. Aiurea, mai ales în țările
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
incomodă, prea strîmtă pentru un talent care nu are spațiu de desfășurare; singura rezistentă, în timp, ar fi senzualitatea expresivă, sau expresivitatea senzuală a Imolei Kezdi. Cît despre "sinusoida emoțională", lucrurile mi s-au părut, acum, nu atît exploatate în adîncime, cît prezentate expozitiv, la suprafață, nu atît sugerate, cît enunțate și subliniate, ceea ce diminuează, teribil, emoția. Dialogurile zgîrie, uneori, urechea, cu excese explicative, de tipul :"Ah, ce frig e!" sau "Vezi cît de ușor e să dărîmi!" sau "Am tras
Ciorba reîncălzită by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16195_a_17520]
-
mea reală, voi căuta să pătrund în eul meu mai adînc, să privesc apa cu oglinzi fumurii a conștiinței mele interioare". După cum meditația se fixează asupra "explorării" lirice, omologate ca o aventură acvatică: "Tragedie cotidiană a poetului ce încearcă dibuind adîncimile sale: scafandru neputincios. De cîte ori atinge fundul se cere tras repede afară, nemaiputînd îndura presiunea propriului său suflet". Se află oare, în astfel de mărturisiri, o conștientizare a mecanismului creator din adînc sau e doar o reluare a "omologiilor
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
trișează cu scepticismul ei tematic. Așa cum spunea Valéry, scepticul e "un politician al gîndirii, în care nu se încrede complet și totuși o duce pînă la fund, fără să lunece, fără să se împotmolească". Un soi de scafandru pe care adîncimea îl înspăimîntă, însă care nu ezită a o explora mereu... Ce-mi doresc, așadar, la acest prag de vîrstă? O seninătate care să mă împace cu truda mea. Căci de o dispariție a frămîntărilor ființei nu mai poate fi vorba
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]