12,791 matches
-
Toate Articolele Autorului NU AM REUȘIT Profundul mării, ca și tine La fel îmi e necunoscut, Minuni în sufletu-i ascunde, De-aș fi putut să-not le-aș fi știut. Profundul tău, eu nu îl știu, S-ajung în adâncimi n-am învățat Și chiar și munte de-ai fi fost De teamă de-nălțimi n-aș fi urcat. Tu ești ca un profund de mare Și-ai să rămâi de mine nevăzut, Nebănuite taine îmi ascunzi, Nicicând de mine
NU AM REUȘIT de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1472154027.html [Corola-blog/BlogPost/383773_a_385102]
-
greu cu gândul că fata lor rămâne la Severin, dar, dacă ăsta e norocul fetei, asta e... Băiatul era bun, dintr-o familie așezată. Vremurile erau grele imediat după război , viața se derula cumva, după reguli și rosturi instituite din adâncimi de timp, însă ei se chiverniseau mulțumitor doar dintr-un singur salariu... La căsătoria civilă își invitară părinții și rudele mai apropiate. Acolo, Toma îi prezentă pe cineva, un domn trecut ușor de cincizeci de ani, îndesat, cu niște ochi
ARPEGIILE DESTINULUI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487576811.html [Corola-blog/BlogPost/375462_a_376791]
-
posibil. Judecăți de valoare izvorâte din adâncul comorilor de gândire erau scoase la iveală cu mare simplitate și limpezime. Un om de o mare întelepciune mă purta în adâncurile înțelesurilor vieții cu o deosebită prospețime a gândirii, cu o mare adâncime a comorilor sufletești și cu o seninătate cerească. Era o prezență blândă care degaja o căldură liniștitoare a cărei rostire și împlinire începea și se sfârșea cu acel farmec crepuscular al firescului. Nu puteai să crezi că face parte dintr-
MARIN SPÂNU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_oameni_de_langa_noi_m_elena_buica_1359083552.html [Corola-blog/BlogPost/342243_a_343572]
-
-i drept, dar totuși văd. Aprind un muc de lumânare, deodată văd limpede la doi pași, dar mai departe nimic. Mintea noastră sănătoasă, cu presimțirile ei instinctive, obișnuită cu întunericul realității, vede - tulbure, ce-i drept - la depărtări și-n adâncimi foarte mari. Știința își aprinde însă mucul de lumânare, dintr-odată vedem totul la doi pași, dar mai departe deloc...”(Lucian Blaga). Poporul român merge în pelerinaj la sfintele mănăstiri, populația merge în excursie la mănăstiri. Poporul român îi caută
PARTEA 5/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1480514821.html [Corola-blog/BlogPost/379221_a_380550]
-
creduli, Dar se oferă „la consum” celor...bătrâni. Și ce scofală-ar fi aici?! Și tinerii...ajung bunici! Mezinei mele dragi De profilul ei lăuntric Pare-a fi nemulțumită Și-n zelu-i autocritic, Cică-ar fi...”nedefinită”... Că acolo-n adâncime, Zice ea, e ceață groasă... O, n-o să mă duci pe mine Cu-a ta poză cam...noroasă! În acel..."nedefinit" Eu văd...stânca de granit: Cine-a vrut să te înfrunte A primit...” cucuie” multe... Port vreo câteva și
EPIGRAME CARE ÎNTREC...MĂSURA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Epigrame_care_intrecmasura_gheorghe_parlea_1335187953.html [Corola-blog/BlogPost/357118_a_358447]
-
evul mediu o epocă neagră în care Biserica curăța prin ruguri purificatoare știința în dezvoltarea unor noi percepte. Nici astăzi Biserica Creștină încă nu admite știința drept relevare Dumnezeiască dată treptat pe măsura în care omul poate înțelege mai în adâncime fenomenul. Bisericile necreștine au o cu totul alte concepte ceea ce a favorizat ca în multe ramuri știința asiatică să predomine. Alah, Brahma și Buda cer credincioșilor să învețe spre a putea înțelege mediul în care trăiesc și în consecință actul
IUBESC, DAR CUM? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1414495860.html [Corola-blog/BlogPost/347055_a_348384]
-
mai trecător că un cântec și o frunză. Pădurea de sunete este un spațiu în care aceste cântece se reintegrează într-o experiență performativă, deopotrivă personală și de comunitate. În Pădurea de sunete, importanța este percepția globală a spațiului, a adâncimii de sunet, a umanului sonor creat, imperceptibil în viață lo-fi cotidiană. Nu observi doar, ci produci la rândul tău particule de peisaj sonor; creezi propria ta partitura. Întregul proces te-ndeamnă să te întrebi din ce in ce mai subtil: „Ce aud?” " (Maria Balabas
Pădurea de sunete by http://www.zilesinopti.ro/articole/2599/padurea-de-sunete [Corola-blog/BlogPost/99404_a_100696]
-
sigiliului inconfundabil pe care a ținut să-l pună, apăsat, pe producția să. Cortina neagră - care lașase “dansatorilor”/ baletului mecanic o fâșie de ființare de doar doi-trei metri în profunzimea scenei - dispare instantaneu. Pe o platformă de circa cinci metri adâncime - un decor minimalist. Patru mese, plus aceea la care se află actorul Ilie Gheorghe, sugerând că el este organistul ce opune mugetelor rinocerului un sunet electronic atât de “tandru” încât poate sugera că, între cele două entități sonore (mugetul și
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
unitară, uluitoare, a cărei notă fundamentală irupe în suflet ca o liturghie a trăirii minunate. Întreaga sa cultură ortodoxă, izvorâtă din forța vitală a Tradiției, pusă într-un raport existențial cu Creatorul este transmisă cu o finețe interpretativă ce reflectă adâncimea mistică a sufletului său dogoritor. Datinile, tradițiile religioase, obiceiurile și folclorul circumscrise Credinței ortodoxe au dat forța moral-spirituală a identității noastre. Petre Țuțea nu este doar Mitropolit de Aiud, ci și Patriarh al spiritualității noastre naționaliste. Meditațiile sale vibrante, străfulgerate
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450234713.html [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
său dogoritor. Datinile, tradițiile religioase, obiceiurile și folclorul circumscrise Credinței ortodoxe au dat forța moral-spirituală a identității noastre. Petre Țuțea nu este doar Mitropolit de Aiud, ci și Patriarh al spiritualității noastre naționaliste. Meditațiile sale vibrante, străfulgerate de focul mistic, adâncimea smereniei, îi conturează aura unei noi dimensiuni a conștiinței sale întru devoțiunea ei ortodoxă. Petre Țuțea este prin adâncimea luminii sale teologice, prin seninătatea, calmul, cinstirea și supracinstirea pe care le aduce Neamului și lui Dumnezeu, un Model, un Pedagog
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450234713.html [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
Țuțea nu este doar Mitropolit de Aiud, ci și Patriarh al spiritualității noastre naționaliste. Meditațiile sale vibrante, străfulgerate de focul mistic, adâncimea smereniei, îi conturează aura unei noi dimensiuni a conștiinței sale întru devoțiunea ei ortodoxă. Petre Țuțea este prin adâncimea luminii sale teologice, prin seninătatea, calmul, cinstirea și supracinstirea pe care le aduce Neamului și lui Dumnezeu, un Model, un Pedagog, o Icoană ortodoxă: „Iisus Hristos este eternitatea care punctează istoria.” (op. cit. p. 20) Vorbind despre Generația sa de Vârf
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450234713.html [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
dorința să mi-o culci, M-aș pierde-n tine așa... ca într-o vară, Când timpul curge greu și obosit, Un greiere ce scârțâie-o vioară În grâul copt ce trebuie cosit. Ca ochii umezi, blânzi, de caprioară În adâncimea verde-a codrului, Că te doresc, la fel ca prima oară, Când mi-ai dat foc c-o șoaptă visului... E ora când ademenește noaptea Fantasmele ce-n mine trec râzând, De după colț, atent, pândește moartea Indiferent îi spun să
GABRIELA MIMI BOROIANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_mimi_boroianu/canal [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
pieptul tău dorința să mi-o culci,M-aș pierde-n tine așa... ca într-o vară,Când timpul curge greu și obosit,Un greiere ce scârțâie-o vioarăîn grâul copt ce trebuie cosit.Ca ochii umezi, blânzi, de caprioarăîn adâncimea verde-a codrului,Că te doresc, la fel ca prima oară,Când mi-ai dat foc c-o șoaptă visului...E ora când ademenește noaptea Fantasmele ce-n mine trec râzând,De după colț, atent, pândește moartea Indiferent îi spun să
GABRIELA MIMI BOROIANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_mimi_boroianu/canal [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
Mergeam spre casă, prin parc, ocolind toate gândurile ce îmi dădeau târcoale. Voiam să mă descarc de tot și de toate. Atunci te-am văzut. O umbră elegantă ce se apropia încet, dar sigur către mine. Cu mișcări line în adâncimea întunericului spulberai până și iluzia mea că mă mai gândeam la ceva. Atunci am început să număr. Am tras aer adânc în piept, continuând să merg înspre tine. Nu știam la ce să mă aștept. Totul devenea din ce în ce mai strâmt. Orice
DOUĂZECI ȘI UNU DE PAȘI de ALEXANDRU COSMIN CRĂCIUN în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/alexandru_cosmin_craciun_1484735191.html [Corola-blog/BlogPost/367608_a_368937]
-
-ncinge, / Ca soarele ce,-apus, din nou răsare, / Ucisă azi și mîini din nou trezită, / Ea foc e de cel sfînt ce moarte n-are. E „Cea Care Este”. „Ce-adînc adîncul și ce nalt înaltul!...” Această imperială poezie, de mare adâncime (E un abis sufletul meu / Adînc cît nimenea nu știe), nu este făcută din prăpăstii, ci din înalturi: „Trecea prințul Eminescu, / Gîndurat, prin cea pădure. / Pîndea Moartea-n jur, flămîndă, / Ființa lui de prinț s-o fure... / [...] / Și trecea, trecea
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/_catinel_moarte_num_.html [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
pe muzica lui Doga. ”Eu cred că l-am redescoperit pe Eminescu prin această poezie, care a fost ascunsă la fel ca și ”Doina”. Din păcate lumea nu înțelege, nu știe să retrăiască. Din păcate nu poate să pătrundă în adâncimile mesajului. Eu aștept ca ”Imnul lui Ștefan cel mare” să capete viață și să fie apreciat la justa valoare”, a declarat Maestro Eugen Doga. https://www.facebook.com/DogaEugen/photos/a.267438476673792.64004.209872512430389/827524893998478/?type=1 Pe scena în
EVENIMENT DE MARCĂ, SEMNAT DE MAESTRO EUGEN DOGA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1434746190.html [Corola-blog/BlogPost/352893_a_354222]
-
în social, din al doilea volum. Exemplificăm cele afirmate mai sus: din primul volum (Axis Mundi): „Bate-n răstimpuri/ Clopotul inimii,/ Curg în descânturi/ Durerile lumii//” (Teluric), și din al doilea volum când națiunea este în întuneric, ea doarme-n adâncimile geniului și-a puterilor sale neștiute și tace. (Perfuzii cu lacrimi): „Sus e zeul, jos sunt grofii-aceștia/ Ce ne iau și talpa de la ghete,/ Între Dumnezeu și România/ Stăm lipiți de foame și de sete//”.(Templul vitelor). Citind cele două
STAREA PSIHOFIZICĂ A POETULUI PE AXA LUMII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1447320431.html [Corola-blog/BlogPost/373073_a_374402]
-
toți să-i mântuiască. Așa se explică dragostea caldă ce-l învăluie atât acolo cât și aici, din partea tuturor românilor. Cărturar încercat, subtil în originalitatea lui, era pătruns de sentimentul de răspundere față de grija pentru exprimarea corectă. Scrisul lui avea adâncime și finețe, fraza luminoasă, comunicativă și concisă. Fin observator al faptului real, știa să dea glas timpului prezent. Selecta semnificativul și-l consemna, simțea și ceea ce nu i se spunea. Și în scris, ca și în vorbire, a preferat întotdeauna
OMAGIUL MITROPOLITULUI NICOLAE COLAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Omagiul_mitropolitului_nicolae_stefan_popa_1385623686.html [Corola-blog/BlogPost/342218_a_343547]
-
Gusbeth Publicat în: Ediția nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului -Hai să văd și eu despre ce este vorba! -Vor să forăm fântâni stradale în oraș. -Asta înseamnă că ne trebuie echipament special pentru foraj la mare adâncime. Ce zici, domnule inginer, ne descurcăm? -Domnule Mihai, ne vom descurca! Am fost invitați la Primărie pentru a discuta. A doua zi s-au prezentat la primar. -O comandă serioasă, domnule Roșca. Te-am ales pe dumneata pentru această lucrare
CONTINUARE FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1485612948.html [Corola-blog/BlogPost/384759_a_386088]
-
biroul meu! După ce s-au așezat, primarul l-a informat despre situație. -Am o sumă de bani, nu prea mare ce-i drept, dar doresc să ofer locuitorilor acestui oraș fântâni stradale. Se pare că stratul freatic e la mare adâncime, așa că vei avea de lucru. Ce zici ești de acord? -Dacă inginerul îmi confirmă că va face față, cumpărăm echipament pentru foraj și ne apucăm de treabă. Și-au strâns mâinile pentru a sublinia înțelegerea și au plecat. Ajunși la
CONTINUARE FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1485612948.html [Corola-blog/BlogPost/384759_a_386088]
-
facă instalația. O numesc așa pompos, necunoscând vreun termen care să o denumească. Dar mai bine să o botez, simplu, silvoițarnița ori magiunarnița. Gospodarul săpa un șanț să zicem de doi metri lungime, un metru lățime și tot un metru adâncime. La un capăt se săpa vatra pe care se așeza căldarea. Sub căldare firește se făcea focul. La capătul opus căldării se modelau scări tot de pământ, pe care stătea omul. Sistemul de învârtit era format dintr-un X de
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/florica_bud_1481621656.html [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
fost folosită și cărămidă spartă, pentru egalizarea necesară fixării structurii din lemn a bisericii. Zidurile fundației au o grosime ce variază între 0,45 m și 0,50 m, și sunt așezate direct pe un sol galben nisipos, coborând până la adâncimea de -0,4 m. La partea exterioară am constatat prezența unei mase de cărămidă spartă, cu o grosime de circa 0,05m-0,1m, sub nivelul actual de călcare. În ceea ce privește stratigrafia, putem spune că aceasta este nemodificată de lucrările agricole sau
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/03/cronica-cercetarilor-arheologice-din-romania-raport-schitul-zimbru/ [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
stăpânită melancolie (Andreea); Cunoașterea (Rîpele galbene). Ce tip de lectură convine, oare, aceastei substanțe epico-reflexive? Cartea îndreptățește, face posibile mai multe lecturi. Vom trece în revistă câteva dintre ele, stăruind, cum se va vedea, asupra uneia, cea care conferă prozei adâncime și perspectivă. Mai întâi, lectura biografică. E vorba, cu deosebire, de biografia eroului, dar și de foarte interesanta ei interferență cu biografia naratorului și chiar cu aceea a prozatorului. Sunt reținute momentele importante (copilăria, maturitatea) și evenimentele decisive (desprinderea de
EUGEN DORCESCU, ÎNTRE DHYANA ŞI MAYA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1467869259.html [Corola-blog/BlogPost/370648_a_371977]
-
un rol imens în cultura românească e pragmatismul lui; să nu se creadă că Eminescu a fost o simplă unealtă a conservatorilor (cel mult se poate spune că a fost exploatat): doctrina și activitatea lui socială sunt de o sinceritate, adâncime, dezinteresare și fatalitate impresionante, cel puțin tot cât și partea pur poetică. Eminescu are o formidabilă personalitate pragmatică, adică are o mașină, un mecanism de instincte practice, de o energetică puternică: un pragmatic halucinant; trei lucruri anihilează falsa teorie, odioasa
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
și pietrele. Iar eu am pornit spre ea ca să-mi potolesc pofta. După ce am facut cam o milă de drum ars de pofta până în măduva oaselor, am căzut în altă stare, am văzut pământul deschis și pe mine cufundat în adâncimea lui. Și am văzut trupuri moarte zăcând putrede și îmbucătățite, plin de un miros fără de seamă de urât. Acolo era un bărbat cu o ținută de sfânt. Acesta mi-a arătat trupurile stricate și mi-a zis: - Iată, acesta e
LIVADA DUHOVNICEASCA (7) de ION UNTARU în ediţia nr. 991 din 17 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Livada_duhovniceasca_7_ion_untaru_1379379577.html [Corola-blog/BlogPost/365060_a_366389]