712 matches
-
corvoadă. Să car apă cu jugul de la cișmeaua cea mai apropiată, care se găsea cam la vreo cinci sute de pași, în fața casei lui Victor, unde se termina strada Voinicilor și începea strada Arapului. Jugul era din lemn, cu o adâncitură pentru umeri, iar de cele două brațe erau legate niște lanțuri terminate cu niște cârlige în care agățam căldările din tablă. Fie arșiță sau frig, desculț, căram câte găleți de apă era nevoie pentru băut, spălat și gătit. Ulița, căci
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
am citit, m-a pus pe roate imediat. Ușa din spate mi-a arătat drumul. Era și timpul, blonda, dincolo, făcea harachiri doi tipi înțoliți la șpiț, în gri. Am sărit un gard de beton armat, de 3 m, cu adâncituri pe undeva. Țin minte și azi acele adâncituri, căci mi-au zdrelit mâinile zdravăn. I-am așteptat dincolo de zid, pitit, și i-am achitat cu cuțitul, scurt, pe rând. Nu meritau viața, eu nu am făcut decât să scurtez sentința
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Ușa din spate mi-a arătat drumul. Era și timpul, blonda, dincolo, făcea harachiri doi tipi înțoliți la șpiț, în gri. Am sărit un gard de beton armat, de 3 m, cu adâncituri pe undeva. Țin minte și azi acele adâncituri, căci mi-au zdrelit mâinile zdravăn. I-am așteptat dincolo de zid, pitit, și i-am achitat cu cuțitul, scurt, pe rând. Nu meritau viața, eu nu am făcut decât să scurtez sentința lor la moarte. Curat nu e nimeni. Fiecare
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
spre stânga și apăruse pericolul de a ne prăvăli în apă. Am ieșit din mașină numai în slipuri, să împingem mașina din față, spre înapoi. Tarzan era la volan. Cu lopățica ne-am făcut în pământul ud și moale niște adâncituri de sprijin pentru picioare; Tarzan băgase în marșarier, noi împingeam, ploaia torențială curgea peste noi și țânțarii mușcau din carnea noastră la discreție. Văzusem cândva un film cu jungla din Matto Grosso din Brazilia, cu niște oameni care munceau zi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
caz de pericol. Evident, carena navei era mobilă sau poate avea uși glisante, care permiteau expunerea aproape totală a interiorului. Ceva încă și mai important: totul fusese prevăzut pentru a asigura protecția Creierului față de posibile atacuri aeriene. Protuberante de oțel, adâncituri în pereții de metal ai structurii, felurite dispozitive de fixare permiteau transportul Creierului dintr-o dată \ totul fusese plănuit cu precizie matematică. Nu mai e nevoie să-ți spun că am încercat să găsim toate persoanele care au văzut sau au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
ca să i-o tragă, numai ca să se dea mare în fața mea. Și a reușit. XII Eram de câteva luni singur, când am văzut-o la un meci de tenis. Avea ochii de un albastru-bulbucat, cu cearcăne frumoase, ușor umflate, fără adâncitura aia urâtă care face ca de obicei cearcănele să fie respingătoare, sânii mari și un zâmbet care se descoperea numai când buzele alea roșii și cărnoase vroiau, lăsând să se vadă cea mai frumoasă dantură din viața mea. Părul era
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
nivelul capului. Eliberează blocajele de energie de la nivelul capului. Oferă o ameliorare rapidă pentru anumite tipuri de dureri de cap cauzate de tensiunea nervoasă. b) Apăsați puternic cu încheietura arătătorului de la o mână pe punctul vital care se găsește în adâncitura din centrul buzei superioare, chiar sub nas. Apăsați puternic, mențineți apăsarea puțin, dați drumul presiunii și repetați de trei-patru ori. Acesta este capătul Canalului de Control (figura 4.17). Beneficii: presiunea exercitată în acest punct stimulează Canalul de Control să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
corp este localizat la baza „V”-ului format pe dosul palmei de oasele degetelui mare și arătătorului, la mai puțin de patru centimetri în sus, pe țesutul care le unește. Puteți găsi punctul apăsând puternic cu degetul mare în această adâncitură moale, până când ajunge în punctul care este extrem de sensibil la presiune. Acest punct se numește „Valea Armoniei”. Apăsați-l puternic de aproximativ douăsprezece ori pe fiecare mână. Beneficii: presiunea exercitată în punctele Valea Armoniei deplasează energia cu viteză în sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
versanții Alpilor și Pirineilor pe măsură ce temperaturile globale cresc. Subsidența în zonele în care are loc dezghețul permafrostului nu este ceva neobișnuit. Astfel, anumite porțiuni se scufundă (deoarece au dispărut cristalele de gheață care mențineau solul) rezultând peisaje cu suprafețe neregulate (adâncituri mlăștinoase, mici proeminențe etc) numite termocarst. Un peisaj împădurit afectat de subsidența permafrostului dezghețat prezintă un aspect haotic, cu arborii aplecați în toate direcțiile, motiv pentru care sunt uneori numite drunken forests. Subsidența are și unele efecte indirecte asupra vegetației
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
elastice ale materialului prelucrat. Al șaptelea indicator servește la stabilirea gradului de netezire a suprafeței lustruite, existând trei categorii de clasificare: netedă, intermediară, aspră. Acest indicator ajută la stabilirea texturii suprafeței materialului lucrat. Al optulea indicator îl constituie numărul de adâncituri prezente pe suprafața lustruită. Categoriile după care acesta este cuantificat sunt: mare, intermediar, mic. Și acest indicator ajută la stabilirea texturii suprafeței materialului lucrat. Al nouălea indicator este constituit de modul de striere a suprafeței lustruite, tipurile întâlnite fiind: filled-in
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
sau mai puțin individualizat, fiind de cele mai multe ori prevăzut cu două perforații ce reprezintă ochii. Mai rar s-a practicat, în partea superioară, o singură perforație ce folosea la suspendarea piesei. Capul este de regulă demarcat de trup prin două adâncituri simetrice, concave. Alteori, capul este unit cu trupul printr-un “gât” destul de clar marcat. Corpul este de regulă oval, dar uneori capătă forma unui triunghi (MONAH 1997, 136-137). O parte dintre idolii en violon din lut sunt nedecorați, sugerând o
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
gât. Corpul este de formă aproximativ ovală și nu este decorat, totuși, marginea piesei a fost crestată pe întregul contur. Al doilea exemplar, (Pl. 55/2) are capul slab individualizat, prevăzut cu două perforații și separat de corp prin două adâncituri simetrice. Corpul, de formă ovală, nu este decorat dar prezintă trei perforații: două, diametral opuse, situate la extremitățile zonei de maximă lățime și o a treia situată în partea inferioară . A treia piesă se păstrează doar fragmentar (Pl. 55/3
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
opuse, situate la extremitățile zonei de maximă lățime și o a treia situată în partea inferioară . A treia piesă se păstrează doar fragmentar (Pl. 55/3). Capul este slab individualizat, prevăzut cu două perforații și separat de corp prin două adâncituri simetrice. Corpul este nedecorat și are o formă aproximativ triunghiulară, cu laturile și colțurile rotunjite. A patra piesă (Pl. 55/4) are, de asemenea, capul slab individualizat, prevăzut cu două perforații și separat de corp prin două adâncituri simetrice. Corpul
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
prin două adâncituri simetrice. Corpul este nedecorat și are o formă aproximativ triunghiulară, cu laturile și colțurile rotunjite. A patra piesă (Pl. 55/4) are, de asemenea, capul slab individualizat, prevăzut cu două perforații și separat de corp prin două adâncituri simetrice. Corpul este nedecorat, are o formă triunghiulară accentuată și prezintă câte o perforație în fiecare colț al triunghiului. IV.1.b. Piese antropomorfe deosebite În acest subcapitol am încadrat o serie de obiecte ceramice ce imită forma corpului uman
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
57/1-2; Pl. 58/1-2) fac parte două piese care se caracterizează printr-un schematism accentuat. Din peretele vasului se detașează doar botul animalului, modelat sub forma unei protuberanțe aproximativ conice. Una dintre piese are figurați ochii sub forma unor adâncituri rotunde. Aceeași piesă a fost decorată cu pictură tricromă, aflată însă într-o proastă stare de conservare. De o parte și de alta a botului, din peretele vasului, se detașează coarnele care formează un unghi de aproximativ 900 cu acesta
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
celelalte corpuri sunt așezate pe această foaie, deformând-o ușor. Respectiva deformare - curbura provocată de corpurile așezate pe foaie - reprezintă gravitația. Cu cât corpul este mai masiv, cu atât mai mult se deformează foaia, și cu atât mai mare este adâncitura din jurul lui. Atracția gravitațională seamănă cu tendința corpurilor de a se rostogoli în adâncitură. Curbura foii de cauciuc nu este numai o curbură a spațiului, ci și a timpului. Așa cum spațiul se deformează în apropierea unui corp masiv, la fel
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
de corpurile așezate pe foaie - reprezintă gravitația. Cu cât corpul este mai masiv, cu atât mai mult se deformează foaia, și cu atât mai mare este adâncitura din jurul lui. Atracția gravitațională seamănă cu tendința corpurilor de a se rostogoli în adâncitură. Curbura foii de cauciuc nu este numai o curbură a spațiului, ci și a timpului. Așa cum spațiul se deformează în apropierea unui corp masiv, la fel se întâmplă și cu timpul. Scurgerea lui este încetinită tot mai mult, pe măsură ce curbura
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Același lucru se întâmplă și cu masa. Pe măsură ce pătrunzi în regiuni de spațiu tot mai curbate, masele corpurilor cresc efectiv, producând fenomenul ce poartă numele de inflația maselor. Această analogie explică orbitele planetelor; pur și simplu Pământul se rostogolește, în adâncitura făcută de Soare în foaia de cauciuc. Lumina nu se deplasează în linie dreaptă, ci pe traiectorii curbilinii, în jurul stelelor - un efect pentru observarea căruia, în 1919, astronomul britanic Sir Arthur Eddington a plecat într-o expediție. Eddington a măsurat
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
fac parte (prin activarea unor relații „semantice“ și analogii structurale sui-generis). Atuurile care au determinat selectarea unei unități în vederea onimizării și combinarea, într un cuplu denominativ, cu topicul detașat din teritoriu ca reper denominabil (printre care forța descriptivă a entopicului: adîncitură, bold, alun, pîrîu etc.; pertinența expresiei în raport cu alte sinonime concurente: alunecare, coastă, fugitură, hoagă, lăsătură etc.) sunt ranforsate ulterior prin alte mijloace, între care susținerea calității de reper prin analogia cu unități toponimizate anterior: Afînar, Agurizar, Aluniș, Aninet, Arsiște, Băltărie
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
-na), dornă, pentru care au fost consemnate sensurile „vîrtej de apă, bulboană, vîltoare“; „cădere de apă; un loc adîncit format din căderea apei“; „lac format artificial prin oprirea apei curgătoare“; „locul unde peștii depun icre și se face bătaia peștelui“; „adîncitură în pămînt, o groapă unde se strînge apa de ploaie“, „morman de pămînt ca semn de hotar între moșii“, de unde Dornă de piatră, „semn de delimitare a pămîntului“. Toponimizarea s-a realizat inițial pentru hidronime și de la acestea, prin transfer
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Evoluția Moldeova > Moldova este ușor de explicat prin alternanța palatalizat/nepalatalizat a unor consoane în graiul moldovenesc. S-a emis ipoteza că numele Molde și Mulde ar fi putut desemna inițial mina la care lucrau sașii (care era o „albie, adîncitură“, indicată de apelativul german), apoi, prin metonimie, orașul din apropiere, fondat de aceștia (sau care poate că preexista, dar a fost dezvoltat de muncitorii nou-veniți). Obiecția privind imposibilitatea transferului de nume de la localitate la apă trebuie înlăturată, întrucît, așa cum am
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pharang, „stîncă sau munte prăpăstios; văgăună în munte sau în stîncă“, dar nu se poate explica prezența grecilor în aceste teritorii. Geografii susțin această etimologie arătînd că Parîngul, ca masiv glaciar tipic, este plin de forme stîncoase grele și de adîncituri prăpăstioase, după cum o dovedesc toponimele Groapa Mîndrii, Căldarea Ciobanului, Gaura Mohorului, Jezeru, Găuri, Zănoaga, Căldarea Setei, Căldarea lui Murgoci, Gropu etc. Au fost făcute apropieri de unele apelative din Italia de sud: farango, farancu, varanku, varranca, barranku, barancu, vrancu etc.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
romînească, dar și un „rebel“ etimologic, care nu se lasă ușor dedus din sau asociat cu alte nume de locuri. Apropo de Ruptura, evident că numele nu are nimic jignitor, ci rezultă din toponimizarea entopicului ruptură „pădure doborîtă de furtună“, „adîncitură lăsată de apă“, „adîncitură mai largă cu surpături“, „vale îngustă, prăpăstioasă, fără apă“, „ruptură, de teren pe care vine apa din ploi“, „coastă care se prăvălește, se surpă“ etc. Toponimul Ruptura numește alte optsprezece obiecte geografice potrivit Dicționarul geografic din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
rebel“ etimologic, care nu se lasă ușor dedus din sau asociat cu alte nume de locuri. Apropo de Ruptura, evident că numele nu are nimic jignitor, ci rezultă din toponimizarea entopicului ruptură „pădure doborîtă de furtună“, „adîncitură lăsată de apă“, „adîncitură mai largă cu surpături“, „vale îngustă, prăpăstioasă, fără apă“, „ruptură, de teren pe care vine apa din ploi“, „coastă care se prăvălește, se surpă“ etc. Toponimul Ruptura numește alte optsprezece obiecte geografice potrivit Dicționarul geografic din 2008-2009 (și probabil mult
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
glubĭ „adâncime, hău”, ca și magh. hal „pește” și halasto „heleșteu”, engl. flesh „carne vie”. Originea cuvintelor heleșteu și pește sugerează etimologia formelor piscină și peșteră, legate aparent de pește, înrudite însă cu acesta indirect, prin baza semantică comună de „adâncitură, crăpătură, hău”, la care se raportează atât mlaștină, ploștină, cât și a pleoști, ploscă, a plesni, a lăsa (lăsătură) etc., adică forme care nu implică numaidecât prezența apei; cf. sl. peštera, peč „sobă”, pentru care vgr. avea pe σπηλαιον „peșteră
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]