538 matches
-
de stoic, el și în nenorocire a suportat cu statornicie soarta sa și a știut să-și păstreze până la momentul din urmă sprintenia spirituală și un interes viu pentru viața spirituală a timpului său. Nu e nevoie, pentru cunoscător, a adăoga că aceste documente vorbesc de epoca de strălucită memorie a lui Matei Basarab, când Țara Românească avea 150000 de ostași, Moldova 120 000; o epocă pe care am invocat-o de atâtea ori zilele trecute în discuția noastră asupra deosebirilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de pogoane de codru și au tăiat arbori în valoare de un milion de franci. Soldații au nimicit patru pietre de hotar și au așezat altele nouă; încă și acum ei păzesc teritoriul ocupat. Lucrul e cu atât mai serios, adaogă foaia, cu cât redutele noastre, ridicate acum patru ani la Soosmizio și cari costă o jumătate de milion de fiorini, au devenit de prisos prin incursiunea aceasta, căci pot fi ocolite. Dar și despre o altă demonstrație pregnantă vorbește foaia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
-lea și al 18-lea nu răspundem noi, căci Radu (Leon) Vodă descrie activitatea străinilor din acele timpuri în vorbe mai energice decât ale noastre: Miluind Domnia Mea pe oamenii străini cu boierii și slujbe, începură a face și a adăoga lucruri și obiceiuri rele în țara Domniei Mele, cari lucruri toată țara nu le-au putut obicinui, văzând că sunt de mare pagubă. Am căutat să se afle de unde cad acele nevoi pe țară și am adeverit de 'mpreună cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu toată țara cum toate nevoile și sărăcia este de la greci străini, cari amestecă domniile și vând țara fără de milă și, daca apucă la dregătorii, ei nu socotesc să umble după obiceiul țării, ci strică toate lucrurile cele bune și adaogă legi rele și asuprite vânzări și încă și alte slujbe le-au mărit și le-au ridicat foarte ca să-și îmbogățească casele lor, și încă multe alte obiceiuri rele au arătat, nesocotind oamenii din țară, străinînd oamenii țării de către Domnia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
rele au arătat, nesocotind oamenii din țară, străinînd oamenii țării de către Domnia Mea cu pizme și năpăști și arătând mare vrășmășie către toți oamenii țării. Dar oare descrierea nu se potrivește din cuvânt în cuvânt pentru zilele noastre? Făceau și adăogau obiceiuri rele? Asta fac și azi. De unde vin sărăcia și nevoile pe țăran astăzi? De la ei. Cine amestecă domniile, răstoarnă și așază Domni? Cine l-au amenințat chiar pe regele actual cu asasinatul? Ei. Cine vinde țara fără milă lui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
găsesc totdeauna cumpărători în asemenea caz și e greu să fie altfel pentru că publicitatea e aranjată astfel că răsună în același timp în 100 - 200 de ziare financiare, făr' a mai vorbi de cele politice cari zilnic vin a se adăoga la acest concert puternic. Auditorii sunt dar obligați a admira frumusețea piesei muzicale, pentru că nu există nici o notă discordantă. Aplauzele pornesc de la ei înșii; apoi vine colecta sub formă de cerere de acțiuni și aceasta a fost totdauna spornică. Însă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că vor lichida și, activul lipsind, nu va rămânea acționarilor altă mângâiere decât de-a păstra în portofoliul lor titlurile ca pe niște martori neputincioși ai credulității lor. Această lichidare va fi teribilă. Asupra activității acestor societăți "La France financiere" adaogă următoarele: Cheltuielele generale, adecă retribuțiunile personalului administrativ, sunt atât de mari încît ar mânca dobânda legiuită a capitalului social daca el ar fi plasat în rentă sigură de stat sau în valori de prima ordine. De-acolo imperioasa necesitate de-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
avut ocazia de-a raporta d-lui Gambetta ceea ce d. de Bismarck [î]i zisese. Era hotărât a-i vorbi de întrevedere, dar s-a sfiit înaintea responsabilității care putea să cază asupră-i în această afacere. Corespondentul foii engleze adaogă că amănuntele pentru punerea la cale a întîlnirii au putut să aibă loc și fără el și că petrecerea d-lui Gambetta în Germania a putut să aibă de scop întîlnirea cu cancelarul. [6 octombrie 1881 ] ["SÎMBĂTĂ SEARA S-A
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mare parte adevărat; e exact și o știm din esperiență personală că la 1844, la 1848 chiar, ocaua de carne costa patru parale, ocaua de pîne și mai puțin. Și cu toate acestea prețurile se vor părea mari când vom adăoga că ele nu se obțineau decât prin monopol comunal. Tăiarea de vite era un monopol comunal precum și coacerea pînii. Chiar din aceste patru parale două erau ale comunei, erau o dare indirectă percepută de la consumatori. Cine au scumpit traiul în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu Africa de nord și de vest, cu Turcia, cu noi, cu multe alte țări. În adevăr nu ne putem îndestul mira când vedem acea școală veche de cenușeri ignoranți aplaudând crearea oricărui nou drum de fier, orice pas care adaogă în mod firesc înstrăinarea brazdei lor, reducerea muncii locuitorilor la cea mai simplă, mai greoaie, mai puțin rentabilă formă. De aceea și acum, când breasla ușoară a advocaților de duzină și a postulanților deputățiți se va aduna în Dealul Mitropoliei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nouă și liber aleasă, numai un guvern cu desăvârșire altul, a cărui opoziție nici să pară a fi de comedie, ci să fie răsărită din chiar convingerea țării, ar sta cu totul neangajat în fața cestiunii dunărene. N-avem nevoie a adăoga de câtă importanță este libertatea de acțiune a unei nouă Camere. Cestiunea Dunării nu este atât de simplă după cum s-ar părea la prima vedere, căci Dunărea fiind una din principalele căi de comunicație pe cari se introduce la noi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi putut să-i turbure Ceasurile de mulțumire. [10 noiembrie 1881] [""LE RENSEIGNEMENT PARISIEN"... "] "Le Renseignement parisien" (schimbat acum în "L'Echo de France"), reproducând, parte în estras, parte în pasaje întregi, un articol din "Romînul" privitor la cestiunea Dunării, adaogă următoarele: A fost o zi când, puțin înaintea plecării principelui Carol în România, d. Drouyn de Luys, ministru al afacerilor străine, zicea d-lui I. C. Brătianu, pe atunci însărcinat oficios cu puterile națiunii sale, astăzi prezident al Consiliului de Miniștri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dezvoltarea cestiunii Dunării va proba daca noul regat e în stare de-a împlini rolul pe care i l-a însemnat cursul istoriei popoarelor și poziția geografică a teritorului ei. Ziarul "La France", reproducând un pasaj din "Messager de Vienne", adaogă: Rămâne a se ști pe ce sprijin se 'ntemeiază tânărul regat daca, conflictul începîndu-se, Austro-Ungaria nu va fi găsit pretextul pe care-l caută. Nu e tocmai sigur că Austro-Ungaria dorește un pretext de luptă pe Dunărea de Jos. În
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe Dunăre să fi identificate cu ale Austriei, sunt altele mai multe ale căror interese sunt absolut contrarii și cari, prin urmare, înclină firește a apăra România. România o știe aceasta și tenacitatea ei obicinuită sporește încă. După ce foaia franceză adaogă două citate, unul din "Romînul", altul din "Timpul", urmează: D. Cogălniceanu intră în cabinet ca ministru al afacerilor străine, iar d. C. A. Rosetti rămâne ministru de interne. Semnificarea ce se dă acestei combinații în lumea politică din București este
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
contribuțiune decât cu aprobarea Corpurilor legiuitoare. Constituțiunea asemenea zice: impozitele votate de consiliile județene și comunale trebuie să primească confirmațiunea puterii legiuitoare și întărirea Domnului. {EminescuOpXII 446} Consiliul județean de Bacău însă a crezut de cuviință, în anul 1880, să adaoge, pe lângă două zecimi legale, o a treia zecime. A votat și a pus în buget acea a treia zecime și a înaintat ministerului bugetul spre confirmare. Ministerul confirmă bugetul, îl înapoiază consiliului declarând că-l aprobă, cu rezerva însă a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
-l face conștient de semnificația socială a faptei (se are ca finalitate eliminarea unor asemenea fapte din comportamentul său). S-a afirmat că răspunderea are atât un scop preventiv cât și unul sancționator. Uneori acestor două scopuri li se mai adaogă unul - cel educativ - care este distinct de cel preventiv chiar dacă uneori se suprapun parțial. Lărgind sfera de abordare a problematicii răspunderii funcționarului public, se poate constata că acesta are o răspundere disciplinară, contravențională, civilă și penală. Din punct de vedere
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
Înrădăcinat, rumân [s.n.], cum vedem. Că, măcar că ne răspundem acum moldoveni, iar nu Întrebăm: știi moldovenește?, ce știi rumânește?, adecă rîmlenește, puțin nu iaste sțis romanițe, pre limba lătinească. Stă dară numele cel vechiu ca un temei neclătit [s.n.], deși adaog ori vremile Îndelungate ori streinii adaog și alte numere, dar cel ce-i rădăcină nu să mută. Și așa este și acestor țări, și țării noastre, Moldovei, și Țării Muntenești: numele cel drept, de moșie iaste român, cum să răspund
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
betonului s-a realizat într-o fabrică de beton semiautomată, cu o capacitate de 20 mc/ h, vârful maxim al producției de beton atingând 5.500 mc/lună. Pentru betoane s-au folosit agregate de balastieră la care s-a adăogat nisip rezultat din concasare și s-a utilizat ciment Portland dozaj 225 kg/mc, cu căldură de hidratare moderată și adaos de Frioplast. 0.5. BARAJUL VIDRARU PE RÂUL ARGEȘ BARAJ DE BETON ÎN DUBLU ARC Barajul de la Vidraru este
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
salt îndepărtat. Saltul se va îneca prin construirea unui prag disipator cu înălțimea aproximativă. Cubajul suplimentar. În cazul canalelor care au traseul pe direcția curbelor de nivel, la calculul volumului de terasamente necesar pentru execuția propriu-zisă a canalului, se se adaogă un spor de terasamente datorat diferenței dintre panta versantului și cea a taluzului amonte. PROIECTAREA CANALELOR ȘI A VALURILOR DE NIVEL (ORIZONTALE) CU SCOP ANTIEROZIONAL Canalele de coastă de nivel și valurile de nivel pot fi folosite eficient pentru protecția
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
în cadrul Asociației Oamenilor de Știință (A.O.Ș.). În lucrările acestei comisii apărute în vol. XXIX din 6 oct. 1988 s-au inserat puncte de vedere ce devansau opțiunile „Gintei Latine” ... „Criza axiologică, urmare a crizei ecologice la care se adaogă influențele administrațiilor totalitare, prefigurează „omul nou”, dezumanizat, deviat comportamental psihosocial, diminuat afectiv”. Articolul și expunerea la simpozion continuă cu măsurile ce se impun: ... „Respectarea în procesul dezvoltării a etosului autohton, ocrotirea monumentelor naturii, istorice, de artă. ... cultivarea valorilor morale și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
unui veac și jumătate, ultimul val, cel de după 1989 este cel mai dramatic și îngrijorător sub raport demografic. Același proces emigraționist cu consecințe și mai grave are loc și în teritoriile tradițional românești de dincolo de Prut la care se mai adaogă mutațiile demografice cauzate pe deoparte de deportări dar și de imigrarea alogenilor în locul populației autohtone dislocate. Repartiția geografică a diasporei românești este bine cunoscută. Mărturiile, declarațiile, povestirile și reportajele care ajung în țară completează paginile istoriei contemporane ale românilor
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Europeană este necesară apropierea Bisericii Ortodoxe Române de Sfântul Scaun de la Roma. La Viena se află un frumos locaș de închinăciune vizitat și sprijinit de Patriarhia de la București. Italia numără în prezent cam tot 200.000 expatriați iar dacă se adaogă și exilații din Basarabia cifra este mult mai mare. Maria Vittoria Ionutas-Pușcașu, veterană a rezidenților români în Italia, prin organizația pe care o conduce, încurajează importuri în Italia, stimulează întâlniri între agenți economici pentru constituirea de societăți mixte, organizează expoziții
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
înrădăcinat, rumân [s.n.], cum vedem. Că, măcar că ne răspundem acum moldoveni, iar nu întrebăm: «știi moldovenește?», ce «știi rumânește?», adecă rîmlenește, puțin nu iaste sțis romanițe, pre limba lătinească. Stă dară numele cel vechiu ca un temei neclătit [s.n.], deși adaog ori vremile îndelungate ori streinii adaog și alte numere, dar cel ce-i rădăcină nu să mută. Și așa este și acestor țări, și țării noastre, Moldovei, și Țării Muntenești: numele cel drept, de moșie iaste român, cum să răspund
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
argumente demne de toată atenția, ideea unui asasinat moral, în primul rând, asupra marelui scriitor (gazetar). Iată că o nouă carte, datorată unui alt reputat eminescolog, Theodor Codreanu Dubla sacrificare a lui Eminescu (Editura Macarie, Târgoviște, 1997) vine acum să adaoge acestor depoziții, o autentică... pledoarie la bară în favoarea cauzei lui Eminescu, încercând o interpretare critică a datelor pe care cei doi autori, și nu numai ei, le pun în discuție, văzând totul într-un halou politic amplu, încadrând activitatea primului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Bogdan, care muta centrul de greutate pe elementul slav: " Această afirmație trebue înțeleasă - credem noi - în sensul că poporul român și-a căpătat alcătuirea sa deplină, caracteristicile sale etnice complete, numai după ce elementului esențial, dacoromanic, constituind temeiul, i s-a adăogat elementul slav" (Giurescu, 1942, p. 75). Soliditatea "temeiului" daco-roman este accentuată și printr-un procedeu lingvistic, acela de eliminare a cratimei care separa dacii de romani. Preferința pentru denumirea de "Dacoromani" (Floru, 1931, p. 20; Giurescu, 1942, p. 62) în detrimentul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]