1,420 matches
-
rară, în picături se împarte; veniți să facem fântâni Îs rocile acestea minune sfințită, depozit de apă sau, poate, plămâni Ți-e dor de verdeață; ai vrea să-ntâlnești smochini, măslini seculari, Dar apa-i puțină și nu-i mai adapă, minune că mai există stejari. Anotimp secetos, aici, tu cât mai rămâi ? În tine-s toate pe dos Primăvara-i pe drum... Încărcat cu izvoare se reîntoarce Hristos Înfrăgezită mlădiță, eucalipți, crini și finici, trandafiri din Sharon Regele vostru se-
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
să nu se turlăcească prea din cale afară. În fața casei lui nea Gheorghe era un puț cu cumpănă cu o ciutură de lemn și un jgheab lung de lemn, dintr-un trunchi de copac, plin totdeauna cu apă de unde-și adăpau țăranii boii sau caii. Altă dată, când era nea Gheorghe în toane bune mi-a spus fălos: - Bă, puțul ăla de peste drum m-a făcut pe mine om, așa se fac bani bă, nătăflețule. - Așa e nea Gheorghe, alde matale
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
am fost cumva aproape lipsiți de rădăcini, fără obârșie, fără înlănțuire, n-am avut ceea ce au părinții din Sfântul Munte Athos, unde s-a păstrat bine tradiția asta - stareț (bătrân duhovnicesc) și ucenic. Noi suntem o generație crescută cumva singurei, adăpându-ne, cum spune Sfântul Ignatie Briancianinov, mai mult din scrierile Părinților și mai puțin din pilda vie a unor bătrâni înduhovniciți, care să ne predanisească pe viu tradiția. Am plecat la drum cu bună dorință, dar să nu uităm cine
ORTODOXIA ADEVĂRATĂ ESTE CEA ÎN STARE SĂ ÎNVIEZE OMUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349072_a_350401]
-
Astăzi, din nefericire, oamenii au uitat, din ce în ce mai mult, să fie Oameni. Că pe lângă hrana aceea strict materială a trupului (pâinea și apa vieții, cum se spune), au nevoie și de pâinea și apa imaterială a Poeziei. Ce poate să îți adape visele, mai mult decât însuși visul? Sau ploaia aceea, pe care o simți căzând în culori, peste tine? (O stare - o culoare, o picătură - un vis, un sunet - o armonie). Că anotimpurile nu sunt cicluri, ci sunt părți ale unei
LA MULTI ANI,DRAGI POETI , DE ZIUA MONDIALA A POEZIEI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349100_a_350429]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > DE DRAGOSTE ... Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1641 din 29 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Muză și poet * Alunecam pe aburul ce ceață Ducându-mi dorurile să se-adape Din roua ce răsare o dimineață Când timpul stă în două să se crape. * Un ochi de vultur înaltul mi-l tăia Cu o privirea adâncă, scrutătoare Și mă chema c-un țipat ce vroia Să-mi fure-a sufletului
DE DRAGOSTE ... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348530_a_349859]
-
sete de dreptate. Te-ai învechit, ca vinul în butoaie, / În pivnițe și hrube tăinuite, / Iar vânturi când au vrut să te îndoaie, / Bărbați ai dat, la vremuri nărăvite. // Urmașilor făcutu-le-ai istorii, / Ca sufletul din ele să se-adape, / Și miruiți cu-a tale sfinte glorii, / Furtunile să-nfrunte și să-mi scape. // Azi, torci cuminte visuri și-amintire / Din timpuri ce-s de-acuma depărtate, / Că drept ai vrut să-mi stai în nemurire / Când judecate-or fi
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
realității ce le-a fost dată prin destin, sub egida principiului împărțirii la unu. Dacă toate acestea dau un răspuns pozitiv în unitate indisolubilă, înseamnă că și cititorul afectiv are în el izvorul satisfacțional din care poetul poate să se adape pentru a-l uni cu cel aflat în el în scopul obținerii unei satisfacții comune de dimensiuni cosmice care reflectă cu adevărat chipul realității iubirii lor. Mit, cred că am luat-o razna și în scrisoarea aceasta, încât cititorul afectiv
CITITORUL ȘI POETUL SĂU AFECTIV de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348608_a_349937]
-
muncii datorită unor handicapuri irecuperabile. Ei necesită acest ajutor și, în mare, le este dat. Dar nu ei constituie masa votanților. Pe de altă parte există votanți de meserie care nu fac nimic altceva. Ei trebuie hrăniți și, în special, adăpați deoarece suferă de o sete aprigă de alcoolice. A-i finanța din ajutorul social este o crimă. O crimă nu numai în ochii celor cu dizabiltăți dese ori neglijați. „Nu am unde muncii. Sunt discriminat etnic!” Este o frecventă justificare
ŢARA TIMPULUI PIERDUT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348686_a_350015]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > VARA Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1296 din 19 iulie 2014 Toate Articolele Autorului VARA Unduie mărunt spicele de grâu, Ciocârlia-n zbor spintecă înaltul, Ciute se adapă-n albia de râu, Forfotetesc la muncă oameni în tot satul. Soarele-n amiază dogore puternic, Răcăneii pe nuferi visează; Numai unul pare a fi mai nevolnic Și din albul de floare se alăptează. Bătrânii vlăguiți de putere, Pe bancă
VARA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349355_a_350684]
-
orice chip. Asta este una din marile pregătiri pentru veșnicie: milostenia. Să rupi din tine ceva. Vedeți, milostenie este toată Scriptura. Sfânta Evanghelie din Duminica Dreptei Judecăți vorbește numai de milă: de ce nu M-ați îmbrăcat, de ce nu M-ați adăpat, de ce nu M-ați cercetat ... Va să zică, de ce n-ati făcut milă, milostenie? Se spune că s-a ridicat mila împotriva dreptății și a biruit mila. Atunci când vei fi băgat în un singur lucru îți va veni în minte, ori de
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
literaților și al tradițiilor românești, Gheorghe CIUTACU. (EMIL DRUNCEA) COLECȚIA FOLK ***1. AUTOR COLECTIV - TRADIȚIE ȘI LEGENDĂ LA POALELE VLĂDESEI (Culegere de folclor, A5 manșetat, 160 pagini) Dintotdeauna, folclorul a constituit izvorul cu apă vie, nectarul din care s-au adăpat scrieri devenite nemuritoare. Indiferent dacă poartă numele de Hașdeu, Eminescu, Creangă, Alecsandri, Coșbuc, Goga, Russo, Negruzzi, Ion Pillat, sursele variate de inspirație folclorică au devenit, în mâna maeștrilor, veritabile bijuterii, ce stau ca mărturii ale unui trecut ancestral, pentru viitorul
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
Dumnezeule, întoarce-ne pe noi și arată fața Ta, și ne vom mîntui! 5. Doamne, Dumnezeul puterilor, pî- nă cînd Te vei mînia pe ruga robilor Tăi? 6. Ne vei hrăni pe noi cu pîine de lacrimi și ne vei adăpa cu lacrimi, pes- te măsură? 7. Pusu-ne-ai în ceartă cu vecinii noștri și vrăjmașii noștri ne-au batjo- corit pe noi. 8. Doamne, Dumnezeul puterilor, în- toarce-ne pe noi și arată fața Ta și ne vom mîntui. 9. Via
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
sau undeva să se-ncălzească. Zăpada le răspunde-nfrigurată Și bocnă: Eu abia mă țin pe mine Cum v-a pierit căldura dintr-o dată Pentru natură, sunteți o rușine Zadarnic niște vrăbii se agită, Căutând un ochi de apă să se-adape. De spaimă se intorc la cuib în pripă Și ciripesc de tremur ca să scape. În urmă vine seara. Ziua trece. Fatalitatea albă înnoptează. Fântâna-și face sloiuri apa rece Sub geruri viața agonizează. *** Referință Bibliografică: E răstignită chiciura pe brazi
E RĂSTIGNITĂ CHICIURA PE BRAZI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349937_a_351266]
-
Ce în livadă strângea căpșuni.// 2. Săpam, săpam fântâna./ În livada de vișini/ Oare nu iese fata dimineața după apă?// Refren//3. A ieșit fata dimineața să ieie apă,/ Iar eu după ea ca un cazac m-am dus să adăp calul./ Îi ceream, îi ceream din mână găleata,/Dar ea nu mi-a dat-o./ Iar eu îi dădeam din mână inelul,/Dar ea nu l-a luat.// Refren” În cântecul „Oi ciornaia seciorna” de o domnișoară negruță se îndrăgostește
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
florinț’, (R), De florinț’, de bani mărunț’. Șî din gură așa-m’ grăiară, (R): - De-ți fi juni colindători, Intraț’ în casă pă fereastră, (R), Șî veț’ sta-mprejur la masă. Șî veț’ sta, veț’ colinda, (R), Din vadră veț’ adăpa Șî colacu’ veț’ lua, (R), Cel colac de cozonac Șî cea mână de florinț’, (R), De florinț’, de bani mărunț’. Ș-o-nchinăm cu sănătate! În perioada comunistă cuvântul ,,boieri” a fost înlocuit cu ,,plugari”, se înțelege de ce; aceasta a
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
valoare și de o melodie foarte frumoasă: Sus în plaiu’ muntelui, Vița-i verde de ieder’ (R), E-un ciopor mare de oi. Da’ de păscut un’ să paște? (R), Șî se paște-n seninei. Da’ de apă un’ s-adapă? (R), Șî s-adapă în nori negri. Dară strunga care este? (R), E cearcănu’ luniei. Da’ găleata care este? (R), Este luna cân’ e plină. Dară cupa care este? (R), Luceafăru’ zâorilor. Da’ la strungă cin’ le dară? (R), Dară-ș
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
melodie foarte frumoasă: Sus în plaiu’ muntelui, Vița-i verde de ieder’ (R), E-un ciopor mare de oi. Da’ de păscut un’ să paște? (R), Șî se paște-n seninei. Da’ de apă un’ s-adapă? (R), Șî s-adapă în nori negri. Dară strunga care este? (R), E cearcănu’ luniei. Da’ găleata care este? (R), Este luna cân’ e plină. Dară cupa care este? (R), Luceafăru’ zâorilor. Da’ la strungă cin’ le dară? (R), Dară-ș’ (cutare fată) d-oichii-ș’ negri
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
a umplut plosca din lemn de cireș sculptată cu motive florale, moștenită de la bunicul său din partea mamei, de-al lui Frunteș din Moșneni, un sat megieș, aparținător al comunei 23 August ca administrare. A scos caii din grajd, i-a adăpat și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau localnicii acea zonă, situat undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea, să lege brazdele de grâu secerate în timpul zilei trecute. Dacă nu se apuca de dimineață
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
din care se extrăgea. Viiturile de apă de la ploi se scurgeau, spălând clisa roșie de prin cariera abandonată, până ajungeau la lacul Tatlaceag cale de vreo opt km. Victor s-a întors acasă luând câțiva pepeni mai mari, la întâmplare, adăpă caii cu apă proaspătă la ulucul de lângă fântână, îi băgă în grajd și le aruncă un braț de fân verde adunat din flora spontană crescută rară pe marginea drumurilor. Își aruncă pălăria din pai pe patul din polatră, lângă cămașa
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
taică-său cu trăsura, mergeau la turmele boierului Balș să înregistreze numărul mioarelor și buțile de brânză și caș și Gheorghieș oprise-ntr-o vale, trebuia să treacă un firicel de apă spre stânele baciului și oprise caii să-i adape...Mihai coborâse din trăsură și se juca prin niște lăstăriș, culegea ghindă și-o arunca-n oglinda apei; câteva veverițe fug prin iarbă după ghinda aruncată, el s-a speriat și-a alergat repede la taică-său. „Cine-i ,Mihăiță
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
plin, nimerind pe nenea Mitu lu` Codiță în picior. N-a murit, dar nici teafăr n-a rămas, ci schiop pentru tot restul vieții. Glonțul următor a fost tras în doagele butoiului cu țuică, iar din țuțuroiul stârnit s-au adăpat pe săturate setoșii oșteni ai Armatei Roșii. Reclamația adresată de victimă șefilor acestora n-a avut nici o urmare; dimpotrivă, Codiță a fost acuzat că a dovedit aroganță și sfidare față de luptătorii ruși. Groaza cea mai mare au trăit-o femeile
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
aceea Liga Scriitorilor Români, fiind o organizație profesională democratică, nu ține cont de apartenența autorilor față de USR, LSR sau SSR și nici de simpatiile politice ale autorilor. Secțiunea poezie • „Pentru nesfârșitul elogiu “de Ion Mânzac Secțiunea proză scurtă • „Unde se adapă fluturii” de Voichița Pălăceam-Vereș Secțiunea roman • „Culdușii”“ de Valeriu Ilica Secțiunea critică literară • „Între Thaila și Minerva” de Al.Florin Țene Secțiunea istorie literară • „Carpe Diem” de Ion Velica Secțiunea monografie • „Monografia orașului Tismana” de Nicolae N. Tomoniu Secțiunea eseu
PREMIILE ANUALE PENTRU LITERATURĂ (2013) de LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347529_a_348858]
-
fără tine, Eu te-am pierdut în iarna ce tocmai a trecut Mi-a alintă cerul fața Și ghioceii cântă Iubirea mea cea pură Strigătul meu cel mut. Și te-ai topit în suflet Cum se topește neaua M-ai adăpat o vreme ... Din suflet ca un lut S-a modelat ulciorul Și roua dimineții În veci adună el poveste din trecut. Și soarele te cheamă Să mai zâmbim o dată Te prind acum de mână Tu te ascunzi mai mult Și
ŞI IAR E PRIMĂVARĂ de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347627_a_348956]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > TIMP DE FECIOARĂ Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1153 din 26 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Pe malul apei paște Duhul Sfânt Și limbi de foc se-adapă la pârâu, Fecioarele și spicele de grâu S-au copt. Așteaptă numai un Cuvânt. Pe malul apei Tatăl a trecut - Un fel de vânt, mai bine zis o boare Ce i-a șoptit la una din fecioare: Te-ai copt
TIMP DE FECIOARĂ de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347626_a_348955]
-
vrăjită de apoteoza Luceafărului ei se aprinde în mirul făcliei de nuntă ca o slăvită binecuvântare, aleșilor. • Fiecare Păpădie este un policandru în miniatură al pământului în care se reflectă ca o constelație candoarea frumoasei Fecioare. • Fiecare gingașă Căprioară se adapă din unda cristalină de râu a Dorului în care s-a oglindit de-atâtea ori chipul drăgălaș al Cosânzenei în căutarea Mirelui soartei ei hărăzit. • Fiecare Femeie este un Dor și din dorul ei cel mare se nasc și trăiesc
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]