1,484 matches
-
în situații de mare pericol. Consecința lor constă în instalarea unui stres sever sau extrem, cu repercusiuni grave asupra celor aflați în situația respectivă, precum și celor apropiați acestora, reclamând declanșarea de urgență a unei considerabile reacții de adaptare. Unele reacții adaptative de acest gen marchează, prin amploarea și consecințele lor, întreaga viață, ducând la instalarea formei severe a sindromului de stres posttraumatic, (PTS - post traumatic stress disorderă. Exemplificare (Bărbat, 2001, p.90Ă Dacă luăm în discuție factorii de stres în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
reușita traversării momentelor critice rămâne direct proporțională cu eficiența intervenției mecanismelor de coping. Putem vorbi așadar de efectele benefice ale stresului, respectiv de declanșarea așa numitului sindrom general de adaptare. Dacă stresurile minore au, în general, un efect benefic, eforturile adaptative mari și de durată duc, în timp, la scăderea capacității adaptative. Cu alte cuvinte, reacția ce apare la solicitări majore sau de lungă durată va fi de reducere a abilităților de coping, prin instalarea unei veritabile epuizări consecutive, adică a
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
de coping. Putem vorbi așadar de efectele benefice ale stresului, respectiv de declanșarea așa numitului sindrom general de adaptare. Dacă stresurile minore au, în general, un efect benefic, eforturile adaptative mari și de durată duc, în timp, la scăderea capacității adaptative. Cu alte cuvinte, reacția ce apare la solicitări majore sau de lungă durată va fi de reducere a abilităților de coping, prin instalarea unei veritabile epuizări consecutive, adică a sindromului de burn-out. În aceeași ordine de idei, inclusiv potențialul de
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
acțiunilor proprii. Aceștia însă, aflați în imposibilitatea de a controla un eveniment stresant, se dovedesc frecvent mai ineficienți (comparativ cu cei din prima categorieă în a-și dezvolta mecanisme de coping eficiente. Este important de remarcat și faptul că efectul adaptativ sau maladaptativ al stresului depinde, în mare măsură, de atitudinea și de convingerea celor supuși la stres că pot controla sau nu pot controla situația dată. Convingerea că pot controla stresul aduce cu sine o reducere considerabilă a anxietății, care
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
se influențează reciproc (40):-ateroscleroza (ATS) accelerată, însoțită frecvent de calcificare - proces primar, evident în intimă;-arterioscleroza, un proces difuz, la nivelul mediei, responsabil de remodelarea și rigidi - zarea arterială. În stadiile inițiale de ATS apare remodelarea pozitivă, un proces adaptativ, de dilatare compensatorie a vasului, pentru normalizarea stresului local de forfecare cauzat de placa de aterom. În același timp, ca răspuns la dislipidemie, frecventă la vârstnici, intervine procesul de creștere și migrare celulară, cu creșterea permeabilității endoteliale pentru lipoproteine și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
că o persoană este cu atât mai bine adaptată cu cât are mai frecvente si mai profunde schimburi interpersonale echilibrate cu ceilalți din jur si cu diferiți factori ai ambianței sociale (institutii, organizatii, sisteme normative etc.). In alți termeni, comportamentul adaptativ exprimă, din perspectivă psihologică, “eficiența sau gradul in care individul atinge standardele independenței personale si ale responsabilității sociale cerute de grupul social căruia îi aparține”. (Grossman, H.J.) Dezadaptarea școlară poate fi considerată ca un aspect al dezadaptării sociale. O condiție
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
să li se supună. Elevul își are propriul sistem de preferințe și referințe care, va selecta și aprecia într-un anumit fel influențele venite din exterior. Este insuficientă deci, explicația adaptării/dezadaptării doar prin fgactorii externi, ignorându-se particularitățile echipamentului adaptativ individual .Copilul, cași adultul, este agent al propriei sale dezvoltări, este o entitate activă care contribuie la conturarea specificului său psihologic, și nu este doar o ființă manipulată de factorii externi. Trebuie luate în considerare și și nivelul de vârstă
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
criză, prelungirea exesivă sau chiar rămânerea într-o perpetuă stare de inadaptare a copilului, impun măsuri de atenuare sau schimbare a acestui egocentrism individual al puberului, determinat de criza de dezvoltare. O cale importantă de prevenire a riscurilor de eșec adaptativ este alegerea unor sarcini sau profesiuni în raport cu interesele și aptitudinile proprii reale. Dar, pentru a-l ajuta pe elev să facă alegeri adecvate trebuie intensificate în școli activitățile de elaborare a unor metode și procedee diagnostice și formative prin care
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
prins între polul cuvântului și al gestului sau, mai general, între demers și discurs. Mutația ontologică ce a dus la apariția omului, concomitentă cu apariția limbii, a deplasat tot ceea ce este omul spre cuvânt, adică spre semnificare. Chiar și operaționalitatea adaptativă a hominidelor a fost mutată în sfera semnificării, gesturile transformîndu-se în semnificanți. Starea primă de religiozitate pe care o postulează Mircea Eliade are toate caracteristicile acestei situări în semnificare a tot ceea ce constituie umanul. Experiența religioasă a înregistrat și a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
selecției, îndeosebi prin componenta ei genetică. Reducerea varianței duce la scăderea diferenței de selecție și, implicit, la reducerea efectului selecției. Cu toate limitele admise de către amelioratori, selecția rămâne o metodă importantă și indispensabilă în lucrările de ameliorare, precum și un proces adaptativ și evolutiv pentru populațiile de plante și animale din natura sălbatecă. 2.2. Incrucișările, o altă metodă principala de ameliorare Selecția reprezintă cea mai veche și cea mai importantă metodă de ameliorare a plantelor și animalelor. Sunt însă cazuri când
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
următoare. In cazul încrucișărilor între organisme neânrudite, efectul încrucișărilor este invers depresiei consangvine și poartă denumirea de „vigoare hibridă” sau de „heterozis”. Fenomenul heterozis, ca și depresia de consangvinitate, nu se manifestă la hibrizi decât la caracterele care dau capacitatea adaptativă a animalelor, cum sunt caracterele legate de reproducere și cele care conferă supraviețuirea indivizilor. Deoarece heritabilitatea acestor caractere este foarte scazută, deci au o determinare genetică mai ales neaditivă, se poate deduce că heterozisul reprezintă un fenomen determinat de starea
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
aceluiași organism”. I.1.1. RELAȚII SOMATO-VEGETATIVE CENTRALE Larg distribuit în întregul organism, sistemul nervos vegetativ este reprezentat de centrii, ganglionii, fibrele și plexurile nervoase care asigură inervația organelor interne prevăzute cu funcții de menținere a echilibrelor homeostazice indispensabile reacțiilor adaptative de reglare, apărare și control a activității organo-vegetative variabile create de solicitările mediului extern sau intern. Aproape toate organele și funcțiile organismului uman sunt dependente de activitatea și integritatea morfo-funcțională a sistemului nervos vegetativ de la aparatul cardiovascular, tractusul gastrointestinal, aparatul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
asigură constanta mediului intern și normalitatea funcțiilor vitale. Reacțiile somatice sunt însoțite în majoritatea cazurilor de răspunsuri vegetative și invers (fig. 3). Ambele componente sunt integrate, procesate și coordonate la nivelul structurilor cortico-subcortico-spinale ale sistemului nervos central în vederea elaborării reacțiilor adaptative adecvate. Deși între cele două principale componente somato-vegetative există mari diferențe morfo-funcționale, acestea se găsesc în relații de strânsă interdependență, asigurând echilibrul dinamic al funcțiilor somato-vegetative și comportamentale ale organismului. I.1.2. PARTICULARITĂȚI MORFO-FUNCȚIONALE EXTRANEVRAXIALE Sistemul nervos vegetativ este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
date experimentale au precizat că citokinele proinflamatorii IL1, IL6 și TNF contribuie prin intermediul receptorilor specifici din hipotalamus, hipofiză și glandele suprarenale la modularea descărcărilor nervoase și endocrine imunitare. Acestea asigură circuitele bidirecționale centro-periferice neuro-endocrino-imune, contribuind la reglarea fenomenelor de imunitate adaptativă produse de diversele tipuri de solicitări stresante normale sau patologice (Haddad, 2008) I.4.6. RELAȚIILE COMPLEXELOR SINAPTICE CU CELULELE GLIALE Complexele sinaptice prezintă relații cu celulele gliale. Prin studii de microscopie electronică a fost demonstrată prezența unor procese astrocitare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tip depresiv, însoțite de reacții hipotalamo-hipofizare compensatoare (CRH, vasopresină, oxitocină etc.). Acționând atât la nivel neurovascular cerebral, cât și în unele teritorii neuro-efectoare periferice, interacționează cu NO, realizând reacții cumulative directe sau indirecte producătoare, în funcție de doză, nu numai de fenomene adaptative normale, ci și de stres oxidativ generator de stări patologice. Împreună cu NO și alte gaze endogene (H2S, NH3), CO constituie o nouă clasă de substanțe chimice mediatoare denumită gazotransmițători. Ca purtători de mesaje biologice, aceștia diferă de neurotransmițătorii clasici prin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
parasimpatice compensatoare acționează antagonic, ca forțe opuse interdependente și complementare, asigurând constanța mediului intern și echilibrele homeostazice indispensabile activității normale a organismului. Astfel, componenta vegetativă eferentă asigură prin fenomene de antagonism simpatico-parasimpatic complementar, suportul visceral al manifestărilor somatice și reacțiile adaptative ale organismului la diversele solicitări normale sau patologice. Totodată, căile senzitivo-senzoriale viscerale îndeplinesc rol de primă verigă aferentă atât a arcurilor reflexe vegetative baroreceptoare, chemoreceptoare, voloreceptoare (cardiovasculare, respiratorii, gastro-intestinale etc.), cât și a reflexelor viscerale interoceptive de diferite cauze. În afara
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
efector prin intermediul centrului reflex, utilizând acetilcolina ca mediator chimic atât la nivelul ganglionilor parasimpatici, cât și a celor simpatici. Aferențele senzoriale plecate de la nivelul interoceptorilor viscerali sunt transmise la centrii de reglare, integrare și coordonare cortico-subcortico-spinală, generatori de reacții neuro-endocrino-metabolice adaptative la necesitățile variabile ale organismului. Majoritatea organelor și țesuturilor prevăzute cu funcții vegetative posedă o dublă inervație reprezentată de filetele postganglionare simpatice și parasimpatice cu localizare și distribuție proprie. În contrast cu subsistemul nervos simpatic care se distribuie difuz la toate țesuturile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
neuro-endocrino-metabolice de reglare și control se realizează autoreglarea circulației, respirației, digestiei, excreției, temperaturii corporale și a diverselor metabolisme, asigurând stabilitatea mediului intern, semnalată inițial de CI. Bernard (1878) și denumită ulterior homeostazie (Cannon, 1932). La baza proceselor homeostazice stau fenomene adaptative de predominanță simpatică sau parasimpatică, produse prin stimularea neuro-reflexă a structurilor vegetative centrale, care - după cum se știe - scapă total sau parțial controlului conștient al scoarței cerebrale. Este cazul reflexelor somato-vegetative: respirator, vasomotor, pupilar, salivar, faringian, vezical, genital etc. Reacțiile neurovegetative
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
implicat în sinteza proteinelor miocardice. Codificarea izoformelor proteinelor reglatoare și îndeosebi a troponinei (T) influențează sensibilitatea la Ca2+ a proteinelor contractile și viteza lor de contracție. B. Mecanismele extrinseci asigură pe căi neuroreflexe și umorale reacțiile cardiovasculare compensatoare și variațiile adaptative ale forței și frecvenței cardiace în vederea menținerii debitului-bătaie adecvat. Ele întregesc mecanismele autoreglării intrinseci, realizând restabilirea și adaptarea promptă a activității cardiovasculare la diversele solicitări din mediul extern sau intern. În cadrul acestor mecanisme, o serie de verigi morfo-funcționale sunt comune
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Gs, catalizează formarea AMPciclic și deschiderea canalelor depolarizante de Ca2+. Fenomene inverse de tip hiperpolarizant realizează activarea receptorilor colinergici de tip muscarinic prin intermediul proteinei Gi și a canalelor de K+. Ambele mecanisme nervoase influențează excitabilitatea și contractilitatea miocardică, determinând variații adaptative importante ale volumului sistolic și debitului cardiac. Ca produs al valorilor normale ale volumului sistolic (70 ml) și frecvenței cardiace (70 bătăi/minut) debitul cardiac (5 l/minut) poate crește până la 12 l/minut în efortul fizic moderat, ca urmare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mobilizat din organele de depozit către acestea, în vederea activării circulației la nivelul teritoriilor celor mai solicitate în timpul reacțiilor de tip ergotrop. Paralel cu efectul vasoconstrictor periferic de scurtă durată, catecolaminele produc activarea unor procese metabolice și neuroreflexe centrale, necesare reacțiilor adaptative de autoreglare a funcției circulatorii. Din prima categorie fac parte hiperglicemia, hiperlactacidemia și hiperpotasemia adrenalinică, iar din cea de a doua, sensibilizarea centrilor vasomotori și formației reticulate activatoare de către catecolaminele circulante. Efectele simpaticomimetice vasoconstrictoare ale noradrenalinei și adrenalinei sunt consecința
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
respiratorii. Sistemul de monitorizare, reglare și control al funcției ventilatorii pulmonare are la bază participarea a trei principale componente: - senzori care recepționează și transmit informații specifice (chimice, mecanice, termice) la centrii reglatori; - centri respiratori de integrare și elaborare a reacțiilor adaptative ventilatorii; - efectori musculari, reprezentați de mușchii inspiratori și expiratori. Elementele de bază ale sistemului de autoreglare și control al respirației sunt incluse în fig. 94. Ele constituie un sistem biocibernetic autoreglat prin reacții de feedback negativ și pozitiv, ce funcționează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
HCl, 0,1 N), acesta asigură protecția și sub raport chimic. Pe de altă parte, pepsina care difuzează în stratul de mucus este inactivată prin absorbție de către pH-ul alcalin al mucinei. Protecția față de agresiunea clorhidropeptică având un caracter dinamic adaptativ, atât acțiunea mecanică cât și iritația chimică sau lezarea mucoasei modifică secreția de mucus în funcție de necesități. Reglarea și adaptarea activității secretorii a stomacului se realizează pe cale nervoasă și hormonală. Mecanismele nervoase ale secreției gastrice sunt similare cu cele care reglează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hipotalamus, excitarea lor directă sau reflexă intensifică secreția de catecolamine simpatico-adrenale. Eliberarea predominantă de adrenalină asigură, împreună cu descărcările hormonale hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenale, reacțiile de apărare și rezistență la numeroasele suprasolicitări stresante normale și patologice ale organismului. Făcând parte integrantă din reacțiile neuro-endocrino-metabolice adaptative la variațiile mediului extern sau intern, secreția de hormoni catecolaminici este stimulată atât prin relații intercentrale directe, de către stările de încordare neuro-psihică, anxietate, emoții sau durere, cât și neuro-reflex, de către anoxie, hemoragii, traumatisme, hipoglicemie, expunere la frig, efort fizic și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
În calitate de hormon local, histamina mastocitară și nemastocitară contribuie la mecanismele de reglare a circulației din cursul reacțiilor hiperemiante de apărare tisulară normală și patologică. Participarea ei a fost demonstrată atât în manifestările alergice locale și generale, cât și în fenomenele adaptative de tipul hiperemiei din efortul fizic, hipertermiei, inflamației etc. Tot ca hormon local, histamina stimulează musculatura netedă gastro-intestinală, bronșică și uterină, precum și unele secreții glandulare (gastrică, intestinală, pancreatică, salivară, lacrimală etc.). Activarea receptorilor histaminergici produce modificări ale conținutului în nucleotide
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]