581 matches
-
dezvoltate de A.I. V`șinski `n audiențele pe care le-a avut la regele Mihai pe 27 și 28 februarie 1945, `n prezența lui C. Vișoianu, ministrul român de Externe, și a lui D. Negel, mareșalul Palatului (Mircea Ciobanu, op.cit., „Addenda. Documente”, pp. 238-241). Același demnitar sovietic, aflat la București cu ocazia instalării guvernului Petru Groza, expedia la Moscova, pe 10 martie 1945, un memorandum cu aceleași observații (`n România și armistițiul cu Națiunile Unite, ed. cit., vol. II, pp. 257-268
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
28 februarie 1945, `n ibidem, pp. 134-135, document de la AVP RF (Arhiva Politicii Externe a Federației Ruse), fond 012, op. 6, mapa 82, dos. 199, ff. 2-3. Nicolae Rădescu, op.cit., p. 112. Horia Sima, op.cit., p. 96. Mircea Ciobanu, op.cit., „Addenda. Documente”, p. 244. ASRI, fond „D”, dos. 4244, f. 12. ANIC, fond „Ministerul de Interne-Diverse”, dos. 1/1945, f. 52; ASRI, fond „D”, dos. 4683, f. 4 (f.). ASRI, fond „D”, dos. 4244, f. 13. Raport `naintat de NKVD lui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
premergătorii revoltei literare universale, unul din profeții dislocării formelor sociale, ale gândirii și ale limbajului din lumea asta, care, astăzi, sub ochii noștri, se dezagregă, absurdă ca și eroii autorului nostru. EUGEN IONESCU SCRIERI: Urmuz, îngr. Sașa Pană, București, 1930; Addenda, în G. Ciprian, Scrieri, II, pref. Petre Pintilie, București, 1965, 295-317; Pagini bizare, îngr. Sașa Pană, București, 1970; ed. bilingvă (Pagini bizare - Weird Pages), tr. Stavros Deligiorgios, București, 1985; ed. îngr. și pref. Gheorghe Glodeanu, Piatra Neamț, 1996; ed. plurilingvă (Pagini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
de Ion Nuță. Iași: Junimea, 1980, 460 p. (Eminesciana; 20) * BULGĂR, Gh. Eminescu. Coordonate istorice și stilistice ale operei. Iași: Junimea, 1980, 191 p. (Eminesciana; 21) * CARACOSTEA, D. Arta cuvîntului la Eminescu. Studiu introductiv de Ion Apetroaie. Ediție îngrijită, note, addendă bibliografică și indice de nume de Nina Apetroaie. Iași: Junimea, 1980, 487 p. (Eminesciana; 22) * NEGOIȚESCU, I. Poezia lui Eminescu. Ediția a 3-a. Iași: Junimea, 1980, 183 p. (Eminesciana; 23) * BOGDAN-DUICĂ, G. Mihai Eminescu. Studii și articole. Ediție îngrijită
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
p. 21. 95 M. Eminescu, op. cit., p. 47. 96 Ibidem, p. 48. 97 Ion Agrigoroaiei, op. cit., p. 45. 98 M. Eminescu, op. cit., p. 50. 99 Ibidem, p. 51. 100 Ion Agrigoroaiei, op. cit., pp. 26-27. 101 M. Eminescu, Opere, XV. Fragmentarium. Addenda ediției, Editura Academiei Române, București, 1993, p. 50. 102 Ibidem, p. 98. 103 M. Eminescu, Opere, X., p. 53. 104 Proiectul eminescian național Dacia Ideală va trece la generațiile următoare, la Duiliu Zamfirescu, la Nicolae Iorga și Constantin Stere. Duiliu Zamfirescu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
123. 195 Ibidem, p. 130. 196 Ibidem, pp. 314-315. 197 Ibidem, p. 315. 198 Ibidem. 199 Apud Gheorghe Buzatu, Românii în arhivele Kremlinului, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, p. 26. 200 M. Eminescu, Fragmentarium, ediție după manuscrise, cu variante, note, addenda și indici, de Magdalena D. Vatamaniuc, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, p. 377. 201 Apud Larry L. Watts, Ferește-mă, Doamne, de prieteni... Războiul clandestin al blocului sovietic cu România, trad. din engleză, de Camelia Diaconescu, Editura Rao, București
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Windisch, R., 25, 33-34, 72-73, 88, 90-92, 187 Winkler, E., 76, 79, 189 Wheatstone, 142 Whitehead, A.N., 202-204 Wolf, O., 146 Wolff, 142 Wuttke, 155 Y Young, 152 X Xenofon, 13, 14, 15 Z Zaborowski, 142 Zeuss, J.C., 128 Addenda După definitivarea acestei cărți, adică după predarea manuscrisului și alcătuirea indicelui, am mai descoperit câteva informații pe care țin să le consemnez în addenda. Astfel: (1) Adăugire la p. 21: Într-o conferință ținută la Pitești pe 8 mai 2001
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Wuttke, 155 Y Young, 152 X Xenofon, 13, 14, 15 Z Zaborowski, 142 Zeuss, J.C., 128 Addenda După definitivarea acestei cărți, adică după predarea manuscrisului și alcătuirea indicelui, am mai descoperit câteva informații pe care țin să le consemnez în addenda. Astfel: (1) Adăugire la p. 21: Într-o conferință ținută la Pitești pe 8 mai 2001, Coșeriu îl amintește pe Hașdeu pentru contribuția sa legată de circulația cuvintelor: "Deja Hașdeu semnalase criticând sau precizând cu privire la unele afirmații ale lui Cihac
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
studii și articole cu tematici de anglistică și americanistică publicate, în ultimul deceniu și jumătate, în reviste culturale importante din țară, precum România literară, Observator cultural, Însemnări ieșene, Vatra, Dacia literară, Suplimentul de cultură ș.a. Lor li se adaugă o Addenda cu un număr de abordări hermeneutice ale unor opere din literatura universală. Comentariile critice urmăresc scriitori de prim rang ai patrimoniului cultural internațional, mergînd de la epocile elizabethană și iacobită, pînă la momentele modernității și postmodernității. Noi, românii, avem tendința uneori
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Eroarea lui Descartes. Emoția, rațiunea și creierul uman. Traducere de Irina Tănăsescu, Col. "Pași peste graniță", București: Humanitas, 2005. Oliver Sacks. Omul care își confunda soția cu o pălărie. Traducere de Dan Rădulescu, Col. "Pași peste graniță", București: Humanitas, 2005. ADDENDA LITERATURĂ UNIVERSALĂ Despre estetica lui Theodor W. Adorno La începutul anilor nouăzeci, căpătasem din motive, bănuiesc, obiective o fobie intensă față de orice variantă de gîndire filozofică sau pur culturală ce ar fi acceptat, fie și parțial, epitetul de "marxistă". Eram
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
222 Viața lui Holden Caulfield așa cum (ar fi) fost 230 Istoriograful Drakul 236 Despre profesorat 246 Doris Lessing: între social și psihologic 253 Sîmbăta învingătorului 259 Experimentele postmodernității 267 Poezia Irlandei profunde 274 Despre comedia englezească 280 Parabole neurologice 287 ADDENDA LITERATURĂ UNIVERSALĂ 297 Despre estetica lui Theodor W. Adorno 299 Mitul american. O variantă sovietică 306 Supraviețuirea pinguinului. Un tablou postcomunist 312 Despre facerea și desfacerea literaturii 320 Literatura și existența. Deschiderea portalului 326 Magister ludi 331 Tempus fabulosum 336
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
indice de Virgil Bulat, cu "Un dosar al memoriei arestate" de George Ardeleanu, volum apărut la Editura Mănăstirii Rohia/Polirom. La Editura Mănăstirii Rohia/Polirom, apare volumul Principiile clasice și noile tendințe ale dreptului constituțional: critica operei lui Léon Duguit; Addenda: Dreptul social, ediție îngrijită, note, studiu introductiv și referințe critice de Florian Roatiș. Alții despre Steinhardt "N. Steinhardt a fost fără îndoială un om tobă de carte, dar mai presus de asta un creștin, un exemplar călugăr care a avut
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
urmă e chiar tatăl meu"7. Profesorul George Ardeleanu, în cartea sa, N. Steihardt și paradoxurile libertății, scrie că Alexandru Paleologu a dat note și "sub numele de cod Alexandru" și publică o astfel de notă dată de "Alexandru" în Addenda capitolului 1 din partea a II-a. În aceeași prefață la care am făcut referire, Toader Paleologu susține că în 1980 Steinhardt știa de "pactul" tatălui său: Această ultimă notă a fost scrisă cu aprobarea lui Steinhardt, care știa, la acea
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
la o uluitor de vastă lectură în toate domeniile culturii umanistice și chiar științifice moderne... Atitudinea sa, la început ostilă regimului, a devenit cu timpul din ce în ce mai rezonabilă, acceptând realitățile așa cum sunt, fără a protesta sau blama situația existentă". "Alexandru" (Notă, Addenda, capitolul 1 din partea a II-a, N. Steinhardt și paradoxurile libertății). Diferența dintre discursul adresat spațiului public și cel adresat Securității este evidentă. Și e de înțeles. Nimeni nu e absurd. George Ardeleanu consideră chiar că "cele câteva note date
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
important. Bunăoară, partea de comentarii, covârșitoare la ultimul volum, concurează adesea cu eseul monografic. O contribuție notabilă pentru repunerea în circulație a memorialisticii lovinesciene este și E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte (1998), prima reeditare integrală a textului, cu o substanțială Addenda, unde se recompune, din periodice, sumarul proiectatului volum al cincilea. Ediții: Ion Minulescu, Versuri, postfața edit., București, 1972; Dimitrie Bolintineanu, Poezii, postfața edit., București, 1977; E. Lovinescu, Sburătorul. Agende literare, I-VI, pref. Alexandru George, București, 1993-2002 (în colaborare cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288532_a_289861]
-
Bibliografia, o instanță inevitabilă? / 160 Mihail Mihailide. Cartea albă a medicilor-scriitori / 163 Gabriel Liiceanu. De la madonizarea femeii la morala lumească / 168 Gabriel Dimisianu prin el însuși / 174 Cornel Mihai Ionescu. Autoportret în palimpsest / 181 Eugen Negrici. Mitomahie, lustrație, desvrăjire / 186 ADDENDA / 193 Mariana Câmpean. Cinci proze de Eminescu în limba italiană / 195 Poezii de Eminescu în limba italiană. Însemnări despre traducerea "nativului" Sauro Albisani / 200 Angelo Moretta. AUM sau cuvântul-necuvânt / 207 Jurnalul fericirii în limba italiană / 213 Alexandru Balaci. Profesorul de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
unui nou scenariu biografic eminescian. Aceasta cu riscul de a intra în contradicție cu eminescologia consacrată, începând cu Maiorescu, Ibrăileanu, Călinescu și terminând cu editorii, biografii și exegeții mai vechi sau mai noi. Extrem de interesantă ni se pare și acea addendă a textelor eminesciene din "Timpul", ce se îmbină fericit cu albumul incomod al caricaturilor de epocă. Nicolae Georgescu Romanul edițiilor eminesciene Eminescu și editorii săi (București, Editura Floare albastră, 2000, 2 volume, 446 și 320 pagini) reprezintă o parte din
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
normalității" de conspirație antinațională. Concluzia criticului Eugen Negrici e că, în privința destrămării iluziilor și miturilor, istoricii și interpreții fenomenului artistic românesc, în ciuda nu puținelor tentative de higienizare a maladiilor și complexelor semnalate încă din 1981, mai au mult de trudit. Addenda Mariana Câmpean Cinci proze de Eminescu în limba italiană Adevărul este că anvergura ideatică, estetică și filosofică din poemele eminesciene (incompatibilitatea ireversibilă dintre ideal și real, între divin și uman, între cer și pământ) provine sau revine din proza poetului
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
un fel, ieșit parcă din rezerva de geniu solitar." De atunci și multă vreme mai apoi, dacă nu mereu, Dinu Pillat a văzut în G. Călinescu un alt părinte spiritual. Când antologiei nu i s-ar fi adăugat și o Addenda, însumând răspunsuri ale însuși celui studiat, la defăimări, critici, obiecții ori eronate interpretări, o coloană ar fi lipsit unui așa de cuprinzător edificiu. Cel care - cum se exprimă - cu nici un cuvânt nu și-a închipuit că o carte precum Istoria
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
se vede, în modul insinuării laborioase: Georgian ucide modelul ca semn al evoluției individuale - și parte a parvenitismului profesionist? Sau răzbună, de fapt, aderența greșită, și astfel gestul său e unul justițiar, față de genocidul comunității țigănești? Echivocul plutește. Din păcate, Addenda din final redirecționează simbolic cititorul. Sunt procese-verbale ale diriguitorilor despre drama țiganilor deportați în Transnistria. Spun din păcate, pentru că deja romanul înregistrase, fie și fugar, dar îndeajuns de simbolic, prigoana cu pricina. Așa s-ar putea înțelege că deasupra individului
Antidot pentru înfrângeri by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3138_a_4463]
-
autorul eseului excepțional despre Spațiul literar, ar fi meritat să fie dezvoltate. La fel și acelea despre "femeia prizonieră, femeia captivă", astfel cum apare mai ales în prozele de început ale Hortensiei Papadat-Bengescu, dar și în teatru. Într-o scurtă addenda la volum, autoarea spune câteva lucruri despre experiența raporturilor sale cu cenzura de odinioară, în calitate de editoare a Hortensiei Papadat-Bengescu. Nefasta instituție procedase intransigent, potrivit oportunităților politice, eliminând din textele prozatoarei mai ales referirile la bolșevism, la armata rusă (fie ea
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
fiind apropiată Istoriei contimporane a României de Titu Maiorescu. Dl. Valeriu Râpeanu, editorul specializat al operei lui N. Iorga, are dreptate cînd, în prefață, îi acordă meritul ce i se cuvine, elogiind-o pe bună dreptate. Îi adaugă, într-o addenda, cele două scrieri explicative din 1932, întregit cu un aparat de note atotcuprinzător, care călăuzește bine lectură. Să adaug că aceasta impresionantă carte a lui N. Iorga reapare, prima oară, după 66 ani de la ediția princeps. N. Iorga, Supt trei
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
altele, evitarea abordării supraviețuirii dacilor și a rolului lor în sinteza daco-romană, din care s-a născut poporul român. Drept urmare, el ridica, pentru prima dată în cultura română, chestiunea moștenirii dace, deschizând calea atât a rodnicei direcții a autohtonismului." în Addenda ediției, I. Oprișan a inclus și conferința lui B. P. Hasdeu, Cine au fost dacii?, susținută la Ateneul Român, nereprodusă niciodată până acum. Pentru a facilita consultarea celor două ediții critice anastatice ale revistelor lui B. P. Hasdeu, I. Oprișan
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8760_a_10085]
-
să vedem cum se explică inegalitățile. Capodopera e atinsă de trei ori, o dată în trei din cele patru secțiuni. Splendidele grădini ale aurului, Poemul despre poezie (cu care se deschide secțiunea a doua) și Izgonirea din poezie, poemul desfășurat în Addenda, sînt vîrfurile acestei cărți. Le urmează, valoric, Cît despre frumusețe și Înălțarea la cer, a treia secțiune neoferind nici un text comparabil și deci încadrabil în cele două clase. Absolut atipic pentru poezia încărcată, ceremonioasă și ceremonială a tînărului Mureșan, pentru
Tînărul Mureșan (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3397_a_4722]
-
acest gen, prezentând mai întâi cronologia vieții și activității lui Emil Giurgiuca, bazată pe o amplă și temeinică documentare, după care întreprinde o sugestivă analiză a operei sale. în partea finală apelează și la unele modalități ale edițiilor critice, în Addenda reproducând integral și comentând succint articolele-program ale lui Emil Giurgiuca la revistele pe care le-a inițiat și le-a condus, Abecedar (1933-1934), Dacia (1941) și, de asemenea, prefețele scrise la antologiile pe care le-a întocmit, Poeți tineri ardeleni
Destinul unui poet by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9820_a_11145]