516 matches
-
supraviețui sau vor deveni democrații autentice, dacă nu sunt consacrate protejării drepturilor individului pe termen lung. Spus în alt mod, consider că atâta timp cât individul este în pericol, democrația este un sistem viabil pentru societatea aflată în pericol. Vor exista pericole ademenitoare și riscuri subtile pe care s-ar putea chiar să nu le putem recunoaște decât după ce deja s-au instalat. Trebuie să fim vigilenți astăzi pentru a nu mări prețul cerut de vindecarea din viitor. Trebuie să ne protejăm cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
lui de optsprezece luni. Hovhannes se zbătea În neliniște ca un scufundător care, după ce s-a scufundat prea adânc, nu reușește să-și convingă trupul să Înoate Înapoi, până la suprafață. Vârtejul scrisului era imens și Încorsetant, Însă de asemenea extrem de ademenitor. Cuvintele săreau Încoace și-ncolo pe hârtia pergamentoasă, implorându-l să Încheie această ultimă poveste și să le călăuzească spre destinul lor Îndelung așteptat. — Bine atunci, a ciripit Micul Porumbel Rătăcit. Spune-mi povestea Micului Prumbel Rătăcit. Însă te avertizez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
mâna pe rană, cobora În vârful picioarelor până În bucătărie sau În grădină, se asigura că era destul de departe ca să nu poată fi auzită, și abia atunci, abia acolo, dădea drumul unui plâns Îndurerat. Sub toate astea se ascundea o speranță ademenitoare, Însă niciodată Îndeplinită - aceea că, dacă te comportai corect, tatăl nu avea să se enerveze. În fiecare seară când tatăl lor se Întorcea de la muncă, frații se adunau În fața mesei, Înainte de cină, așteptând să fie controlați. Nu-i Întreba niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
cînd am parcurs revista: nu mai văzusem niciodată pînă atunci un portjartier, ca să nu mai vorbesc de un corset pentru talii de viespe, veșminte care pentru mine țineau de domeniul science-fiction, singurul la care mă puteam gîndi contemplînd acele făpturi ademenitoare. CÎnd, lungit fiind pe canapeaua unui psihanalist, mă voi lăsa În voia unui istoric minuțios al măreției și servituților masturbării, voi avea plăcerea să aud spunîndu-mi-se că noțiunea de auto-erotism nu se aplică aceluia care se masturbează uitîndu-se la poze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
cîteva bănci mai sus, pîndisem momentele În care Îi puteam zări profilul de Lady Godiva sud-americană. O comparam cu tot ce văzusem pînă atunci, În cărți de artă și În muzee, În materie de femei cu păr lung și zîmbet ademenitor: cu Venus a lui Botticelli, Callisto a lui Tizian, Danae a lui Correggio, Leda lui Rafael, femeia goală care se Întinde Într-un colț al unui tablou intitulat Triumful castității - toate femeile pictate de care Îmi aminteam privind-o pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
sesiză aroma savuroasă expresia i se schimbă. Nările îi tresăriră și își linse buzele, înghițând în gol, zâmbind și visând la festin minunat. Abia apoi reuși să disocieze mirosul mâncării de visul său și înțelesese că această senzație puternică și ademenitoare era reală. Când în sfârșit își deschise ochii și se uită în jur, avea o privire uimită și înfricoșată. ă Poți sta ridicat? îl întrebă Porfiri. Virginski se ridică singur în coate și îi permise lui Profiri, așezat lângă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
și picturile dispar. Noapte! comandă ea și luminile se sting, tavanul se transformă Într-un cer Înstelat și de undeva Începe să se audă o nocturnă de Chopin. — Putem să vedem un film? Întreabă Wakefield, tolănindu-se pe o canapea ademenitoare. Canapeaua se ajustează pe formele trupului lui și Îi proptește o pernă perfectă sub cap. Somnul Îl copleșește. — Desigur. Ultimul tango la Paris, Neva? Întreabă Maggie. Se presupune că este o casă a viitorului de familie! se scuză Neva. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
urzicile prăfuite și frigiderele stricate, coborând râpa. Metroul care trecea pe deasupra, protejat de un trotuar Îngust și de un zid jos din cărămidă, În locul acela cobora pătrunzând În tunel. La lumina lampioanelor se zărea intrarea: un semicerc perfect, amenințător și ademenitor În același timp - ca porțile din carton colorat din Luna Park. Tunelul dragostei, sau ceva asemănător, Îi trecu prin gând. Maja coborî atentă. Îi era teamă să nu cadă, nu cumva să piardă copilul a cărui existență până astăzi părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
al lui. Nu-mi trebuie mult, spun, cu glasul răgușit de dorință. Când naiba am devenit atât de directă ? — Serios, chiar n-am mult timp. Se uită la ceas. Cam șase minute. — Șase minute sunt arhisuficiente, murmur cu o privire ademenitoare, iar Nathaniel zâmbește, de parcă aș glumi. — Serios, zic, încercând să par modestă și totuși sexy. Sunt foarte expeditivă. Cam atâta îmi ia, vreo șase minute. Câteva momente, e liniște. Pe chipul lui Nathaniel citesc stupefacția. Cumva, nu pare chiar atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
nu trebuie să devină idealul vieții noastre, deși oferă senzația de putere și dominație, lucruri ce au transformat această invenție a omului într-un idol modern. În zilele noastre, există o piață de oferte religioase, tot felul de surogate spirituale ademenitoare, care iți promit că, odată ce ai trecut la ele, ești ca și mântuit. Doar cei naivi și neștiutori în profunzimea Adevărului absolut, revelat, pot accepta așa ceva. Mântuirea este darul lui Dumnezeu și nu al omului, deși adevărat este că Dumnezeu
Aspecte ale religiei contemporane. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Elena-Georgiana Amăriuţei, Răzvan Ciobanu, Ioana-Ruxandra Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_951]
-
ți restabilești creditul. Ce pierzi? Argumentul l‑a atins. Să mulgi un editor de câteva mii de dolari și, În același timp, să nu mai trebuiască să te sucești și să te Învârtești pentru un ban era un lucru foarte ademenitor. În concepțiile lui, Ravelstein era departe de a fi mărunt. Dar nu se așteptase ca inspirația mea utopică să ducă la ceva concret. El se obișnuise cu teatrul intrigilor minore, În care putea dramatiza ironic, satiric, impunându‑și excepționala statură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
cu piciorul și-am dislocat zigzagul de scânduri. Prin deschizătură l-am îmbrâncit pe O’Hare afară pe palier. Balustrada l-a oprit pe O’Hare și privirea lui a alunecat în jos pe casa scărilor, în jos pe spirala ademenitoare până la locul unde moartea era sigură. — Eu nu sunt destinul tău și nici Satana! i-am zis. Uită-te la tine! Ai venit să ucizi răul cu mâinile goale și acum pleci frumușel la fel de glorios ca un individ lovit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
urma doi cățelandri dolofani, crăcănați, abia ținându-se pe picioare. Ea a dat să-i alunge, a strâns câteva pietricele, a aruncat după ei, dar ghemotoacele acelea nu se dezlipeau de pașii lor. Le adulmecau urmele, stârniți de cine știe ce mirosuri ademenitoare, de scârțâitul pantofilor lui, de umbrele lor lungite mult în țărâna drumului. Magda se pomenise dintr-o dată povestindu-i de copilăria ei, petrecută într-un sat din apropiere, peste pădure. Tatăl ei, Georgiu Osirică, fusese șeful Ocolului Silvic Obancea. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
în această noapte necunoscută și fără sfârșit. ... Se făcea, parcă Iorgu, cu pași șovăitori, mergea pe o margine de genune... în față se căsca o prăpastie fără capăt, din ea ieșeau flăcări, fum și ceață... Din adâncuri îl chemau voci ademenitoare, ca de sirene... ”Goguu.Goguuuu... Hai, vină!” și ecoul se prelungea fără capăt. De sus, de pe margine, simțea niște brațe nevăzute care-l țin, îl opresc... totuși, el începu să coboare pe o scară care se afunda în ceață, se
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Trebuie să văd ce e dincolo de eschimosul meu. Avionul a decolat. Azi nu mergem la film. *** — Puvirnituq Înseamnă „locul unde miroase a hoit“, ne lămurește Tukalaq, aruncând sclipiri ghidușe cu ochii ce-i râd perpetuu. Nu e un nume prea ademenitor, remarcă Jonas. De ce se numește așa ? vrea să afle Emily. Există două legende. Una spune că, demult, când turmele sălbatice de caribou au Încercat să traverseze râul, au fost prinse Într-un vârtej și s-au Înecat. Hoiturile au fost
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Trebuie să văd ce e dincolo de eschimosul meu. Avionul a decolat. Azi nu mergem la film. — Puvirnituq înseamnă „locul unde miroase a hoit“, ne lămurește Tukalaq, aruncând sclipiri ghidușe cu ochii ce-i râd perpetuu. Nu e un nume prea ademenitor, remarcă Jonas. De ce se numește așa ? vrea să afle Emily. Există două legende. Una spune că, demult, când turmele sălbatice de caribou au încercat să traverseze râul, au fost prinse într-un vârtej și s-au înecat. Hoiturile au fost
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
-se Într-o joacă nebună, cu fata. Lia nici nu observă când i se dezgoliră picioarele, ceva mai sus de genunchi, fusta, largă și lungă, alunecându-i pe margini. Bubu Întinse mâna, cu siguranță, și-ncercă să-i acopere pulpele ademenitoare. Ea glumi, așezându-se mai apăsat pe bancă: nu plac picioarele goale ale fetelor frumoase? Lui, da; mie - nu prea. De ce, oare? Din motive multe și diverse. Vi se face rău? Nu. Dar? Mă răscolesc. Asta-i bine. Nu totdeauna
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
tresărit, indecent de flămânde, Întâlnindu-li-se, ca două săbii de dor, la nivelul umerilor. Și, În aceeași clipă, se ridicară În picioare. El Înaintă către ea. Cu mâinile Întinse. Ea, sfiicioasă, parcă, totuși, dornică, și le Întinse, drept Înainte. Ademenitor. Cu o ademenire trepidant de nesățioasă. Și gurile li se lipiră; li se apăsară, una de alta; li se topiră, una În cealaltă. Se făcuse, parcă, o, de când lumea, sudură, Între gură și gură. El Își Îndoi, puțin, lin și
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
nevăzut arc, și-și Înfipse buzele, fierbinți și cărnoase, ca două pulpe de caise, În acel triunghi. În același timp, trupul i se alungi, duse În sus, ca un nevăzut cârlig de viță-de-vie, mâinile Îi cuprinseră, Corinei, mijlocul, subțire și ademenitor, de deasupra coapselor, și și-l lipi, blând și elegant, de al său. Ea, atrasă de nevăzutul liant al iubirii, se lipi, strâns de tot, de el. Buzele lui se mutară, involuntar, pe ale ei. Îmbrățișarea deveni materializarea unei nemaipomenite
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
de către cine era perfect sănătos, și avea mirosul nealterat, se cam putea deduce, despre ce putea fi vorba, În partea ascunsă, deocamdată, publicului prezent la serbare. Căci, veneau, de dincolo de perdeaua de viță-devie, niște mirosuri, niște curenți, cu niște unduiri ademenitoare și apetisante, de, mamă-mamă! În fine, serbarea, marea serbare, propriu-zisă, a luat sfârșit. Participanții au fost invitați la a doua parte a manifestării, care avea să devină de pomină, ca să nu spun, care avea să intre, definitiv, În istoria sfârșiturilor
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
vis, plutind, peste un rai de verdeață, rai, În care, arbuști și pomi fructiferi, laolaltă cu numeroase specii de flori de grădină și de câmp, printre rondouri și alei străjuite de iarbă, de un verde crud, și de o prospețime ademenitoare - toate astea invitându-l, pe trecător, să-și Încetinească pasul, să privească, să admire, săși Încânte sufletul și să și-l Încarce de plăcere și de fericire. Mai avea de făcut câțiva pași, până la portiță, când, a auzit, simțindu-se
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
vino-ncoa. Și au traversat, astfel, aleea, ajungând În partea opusă a casei. Acolo, sub un vișin mare, rotat, cu o primitoare și binefăcătoare umbră - o masă, o bancă, douătrei scaune cu spătar, și, mai spre gărduțul din față, un ademenitor scrânciob-leagăn. Fu invitat: alege locul preferat. Își alese banca. E, apreciase el, mai Încăpătoare și mai comodă. În cazul ăsta, ciripi ea, mie-mi rămâne scrânciobul-leagăn. Da. Da. Se așezară. Nu, Însă, Înainte ca, ea, să tragă de o parte
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
cameră că putem intra, așa că am intrat În pridvor și chiar dacă nu am Îndrăznit să mergem mai departe, prin ușa deschisă a camerei am putut constata cu mare surprindere că părintele se ospăta cu o friptură cu un miros extrem de ademenitor pentru noi, care nu mai mîncaserăm așa ceva de vreo cîteva săptămîni, că... era mare păcat! Mi-am spus În sinea mea: Doamne, cum se poate ca părintele să păcătuiască așa?! Părintele a avut, e drept, destul de tîrziu prezența de spirit
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
Thomas tot clătina pomul. Antonia spunea că, demult, fusese o epocă de aur. Povești! Lumea nu avusese nimic edenic vreodată, de vreme ce tot Antonia zicea că totul se dovedise, de la Început, mai mult stricăciune. Păcatul, spre disperarea ei, răspîndea un parfum ademenitor; și Rusoaica respira, uneori, noaptea, otrava lui, cînd, fie și pentru a vedea pînă unde a ajuns dezmățul, se uita la filme nepotrivite. Sodoma fusese un fleac. Pe ecranul televizorului, Dumnezeule, ce era! Și mai avea bunica, pentru a și
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
și de acolo te-ai cățărat pe acoperiș ca să vezi de sus tot orașul. ai simțit că ești urcat chiar pe creștetul orașului, dominîndu-l cu privirea și cu simțurile. L-ai simțit cald și viu, deschis la picioarele tale docil, ademenitor. abia acolo, pe acoperișul orașului, disperat dar puternic în masculinitatea ta flămîndă, ai reușit să posezi orașul, să-l simți ca pe un al doilea corp.” 59. te rog să mă scuzi. GUȚĂ ? mă auzi ? sunt eu, easY. sunt sincer
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]