1,041 matches
-
pentru acest proces este de alterări genetice multiple, secvențiale, desfășurate în trepte; oncogenele (K-RAS, c-MYC) care normal controlează diviziunea celulară și diferențierea suferă mutații datorate carcinogenilor externi, care se traduc la nivelul colonului, prin modificări de la mucoasa normală, la adenom, cancer in situ, culminând cu cancerul invaziv (fig.15). În peste 85% din cazuri, mutația inițială apare la nivelul genei APC (adenomatous polyposis coli) situată pe cromozomul 5, urmând apoi mutații la nivelul sistemului K-RAS, DCC și p53 (tumor suppressor
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
o complianță redusă, nu identifică pacienții cu polipi adenomatoși care nu sângeră; varianta rehidratată are sensibilitate mai mare, dar specificitate mai mică și duce la teste inutile. Rectosigmoidoscopia flexibilă investighează primii 25-30 cm din colon și nu descoperă 40-50 % din adenoame, 30% din CCR; are avantajul că nu necesită sedare și este mai ieftină.Clisma baritată nu identifică 50% din adenoame și nici 510% din CCR. Colonoscopia este cea mai bună metodă de screening, deoarece vizualizează în peste 90% din cazuri
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
mai mică și duce la teste inutile. Rectosigmoidoscopia flexibilă investighează primii 25-30 cm din colon și nu descoperă 40-50 % din adenoame, 30% din CCR; are avantajul că nu necesită sedare și este mai ieftină.Clisma baritată nu identifică 50% din adenoame și nici 510% din CCR. Colonoscopia este cea mai bună metodă de screening, deoarece vizualizează în peste 90% din cazuri întreaga mucoasa a colonului, permite biopsierea, polipectomia și marcarea leziunilor; este standardul de aur în diagnosticul polipilor și baza pentru
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
și rectosigmoidoscopie la 5 ani. 2. Populația cu risc crescut: un caz de CCR la o rudă de grad I diagnosticat la orice vîrstă (risc x2), sau înainte de 45 ani (risc x4), CCR la două rude grad I (risc x4), adenoame diagnosticate înainte de 60 de ani și/sau mai mari de 1cm, la o rudă de grad I (riscx 2), rectocolită ulcerohemoragică cu evoluție mai lungă de 15 ani. 3. Populația cu risc foarte crescut: antecedente de polipoză familială adenomatoasă (risc
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
tip de icter: 1) Icter obstructiv extrahepatic care se datorează îngustării ductelor extrahepatice; cea mai frecvent afectată este regiunea papilei, care poate fi sediul obstrucției prin calculi inclavați, stenoze inflamatorii, tumorale, compresie sau invazie a unui cancer pancreatic, diverticul juxtapapilar, adenoame. Alte cauze mai frecvente sunt: compresia coledocului de către o piatră inclavată în cistic (sindrom Mirrizzi), hemobilie, paraziți (ascarizi) etc. Biochimic, se observă hiperbilirubinemie, în special directă, creșterea FA, a GGT, colesterolului, 5-NU, a acizilor biliari conjugați. Apare steatoreea, care determină
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
prin deschiderea accidentală a unei colecții închistate (piosalpinx); - Peritonite apărute fără legătură cu intervenția primară, în cazul intervenției pe alte organe, din cauza stresului (pot apare colecistite acute alitiazice perforate, perforația unui ulcer duodenal sau gastric preexistent, în cazul intervențiilor pentru adenom de prostată, nefrectomii). Sârbu V (1999) realizează o clasificare în funcție de modalitatea însămânțării peritoneului precum și de prezența sau absența factorului infecțios (230). I. Peritonite secundare infecțioaseDeterminate de afecțiuni și traumatisme ale tractului gastrointestinal: - apendicită - diverticulită perforația dată de tumorile maligne - ulcer
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
2 cazuri. Toate cazurile înregistrate au fost de sex masculin, iar 4/5 cazuri au provenit din mediul rural (80%) (χ2=1,11; GL=1; p=0,292). Antecedente patologice personale s-au evidențiat la 3 pacienți (60%), după cum urmează: - adenom de prostată+HTA+cardiopatie ischemică cronică dureroasă - 1 caz; - insuficiență cardiacă cl III NYHA - 1 caz; - bronhopneumopatie cronică obstructivă + hernie inghino-scrotală dreaptă - 1 caz. VII.4.10. Peritonita secundară prin perforație ansă ileală S-au înregistrat 7 cazuri cu peritonită
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
aluminiu, abuz de diuretice tiazidice. În hipercalciuria de absorbție, deci prin absorbție intestinală crescută de Ca, cauzele pot fi: o dereglare a producției renale de calcitriol, fie prin hipofosforemie (ca în hipercalciuria idiopatică), fie prin hipersecreție de parathormon (ca în adenomul, carcinomul sau hiperplazia paratiroidiană). Precizarea acestor cauze de hipercalciurie de absorbție se poate face în instituții specializate și ele se bazează pe următoarele constatări: a) pentru hipercalciuria de absorbție idiopatică: calciul (total și ionizat) seric este normal, parathormonul este normal
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
neagresive și deosebit de utile pentru investigarea bolnavilor litiazici suspecți de hiperparatiroidie primitivă, se găsesc eco și scanografia. Drouillaud J. și colab. într un studiu pe 27 de bolnavi semnalează și limitele acestor metode: talia mai mică de 9 mm a adenomului paratiroidian, scurtimea gâtului (care jenează explorarea porțiunii cervico-toracice), care pot explica unele rezultate fals negative, cât și unele artefacte provocate de respirație și de deglutiție, sau de absența de grăsime mediastinală - cauze ale unor rezultate fals pozitive. În seria autorilor
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
de respirație și de deglutiție, sau de absența de grăsime mediastinală - cauze ale unor rezultate fals pozitive. În seria autorilor precizia diagnostică a fost de 92,5% (25 din 27 de cazuri), cele două rezultate fals negative fiind datorate unor adenoame mai mici de 8 mm diametrul. Progrese recente permit uneori ablația adenomului paratiroidian localizat prin scintigrafie de foarte mare calitate, cu Te 99, prin intervenție chirurgicală minimă, dirijată prin radiodetecție și efectuată ambulator sub anestezie locală (Ann. Surg., 1998, 64
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
ale unor rezultate fals pozitive. În seria autorilor precizia diagnostică a fost de 92,5% (25 din 27 de cazuri), cele două rezultate fals negative fiind datorate unor adenoame mai mici de 8 mm diametrul. Progrese recente permit uneori ablația adenomului paratiroidian localizat prin scintigrafie de foarte mare calitate, cu Te 99, prin intervenție chirurgicală minimă, dirijată prin radiodetecție și efectuată ambulator sub anestezie locală (Ann. Surg., 1998, 64: 391-395). Se adaugă clinica și examenele de laborator, în primul rând valorile
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
a arătat di-ferențe evidente între subiecții normali (n=82; 1,2-9,4 mol/l) și cei hiperparatiroidieni (n=55; 9-200 mol/l). În hipercalcemia malignă, cantitățile de parathormon erau normale sau suprimate (0,8-5,2 mol/l). La purtătorii de adenom paratiroidian, valorile parathormonului au crescut în urma injecției intramusculare cu calcitonină (100 u). Mai mult, s au constatat diferențe între valorile parathormonului în cazurile de adenom și de hiperplazie paratiroidiană. În toate cazurile, suprimarea chirurgicală a adenomului paratiroidian sau a unei
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
cantitățile de parathormon erau normale sau suprimate (0,8-5,2 mol/l). La purtătorii de adenom paratiroidian, valorile parathormonului au crescut în urma injecției intramusculare cu calcitonină (100 u). Mai mult, s au constatat diferențe între valorile parathormonului în cazurile de adenom și de hiperplazie paratiroidiană. În toate cazurile, suprimarea chirurgicală a adenomului paratiroidian sau a unei paratiroide hiperplazice, este urmată de normalizarea nivelului parathormonului și de stabilizare a litiazei, litiază de cele mai multe ori fosfo-calcică și mai rar oxalo-calcică. Rosset P. și
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
l). La purtătorii de adenom paratiroidian, valorile parathormonului au crescut în urma injecției intramusculare cu calcitonină (100 u). Mai mult, s au constatat diferențe între valorile parathormonului în cazurile de adenom și de hiperplazie paratiroidiană. În toate cazurile, suprimarea chirurgicală a adenomului paratiroidian sau a unei paratiroide hiperplazice, este urmată de normalizarea nivelului parathormonului și de stabilizare a litiazei, litiază de cele mai multe ori fosfo-calcică și mai rar oxalo-calcică. Rosset P. și colab. (Lausanne) au publicat (Med. et Hyg., Genève, no. 1899 din
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
și de stabilizare a litiazei, litiază de cele mai multe ori fosfo-calcică și mai rar oxalo-calcică. Rosset P. și colab. (Lausanne) au publicat (Med. et Hyg., Genève, no. 1899 din 11 sept 1991) 76 de paratiroidectomii între 1980 și 1990, 69 pentru adenoame, 2 pentru carcinoame și 5 pentru hiperplazii paratiroidiene. Cazurilor pe care le cunoaștem din literatura medicală, li se adaugă cele 11 cazuri prezentate în clinica noastră de către profesorul Mayor de la Zürich în 1968 și cazul unei tinere (M. P.) operate cu
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
Hedläck S. și colab. analizează 896 de operații efectuate între 1953 și 1982 pentru hiperparatiroidism primar la vârstnici, la care investigațiile efectuate în urma constatării unei hipercalcemii (peste 105 mg sau 2,60 mmoli%), au precizat existența unei superfuncții paratiroidiene prin adenom (84%), hiperplazie (15,8%), sau cancer (0,2%) paratiroidian. Concluzia studiului acestor bolnavi este riscul crescut de decese precoce (comparat cu o populație de aceeași vârstă) prin afecțiuni cardio-vasculare sau prin afecțiuni maligne. O opinie similară este exprimată și de
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
mult sau mai puțin difuze ale tubilor colectori. 3) Hipercalciurii de resorbție osoasă -Patogenia litiazei în hiperparatiroidia primitivă (Bénévent D. și colab. a) Prin hiperparatiroidie primitivă În litiaza fosfo sau oxalocalcică, constatată la 15-30% din bolnavii cu hiperparatiroidie primitivă prin adenom, carcinom sau hiperplazie paratiroidiană precipitarea preferențială a fosfatului de calciu ar fi favorizată de fuga renală de bicarbonați prin pierdere de fosfor, sau s ar datora unei inhibiții a anhidrazei carbonice prin parathormon . Elementul major de diagnostic este hipercalcemia. Aceasta
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
clinicieni și cercetători. Bruce Ettinger semnalează o reducere de aproximativ două ori și jumătate a frecvenței recidivei calculoase în grupul tratat cu tiazidă. Același autor afirmă că terapia tiazidică poate restabili funcția normală paratiroidiană, fiind indicată și în hiperparatiroidia prin adenom paratiroidian cu contraindicație chirurgicală . Pentru reducerea calciuriilor se mai utilizează fitatul de sodiu, care precipită calciul în intestin sub formă de fitat de calciu, care este insolubil și deci inabsorbabil, fiind eliminat pe cale intestinală. Utilizarea citratului de potasiu pentru compensarea
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
Wickham pe 100 cazuri și numai 10% în serii mai numeroase care totalizează 478 cazuri (Lange 8%, Viville 4%, Bollack 18%, Fey 19%, Brisset 10%). Aceste anomalii sunt: 18 hiperuricemii asociate cu calculi coraliformi de acid uric; 15 hipercalciurii cu adenoame paratiroidiene și 4 cistinurii. În 19 cazuri s-a considerat litiaza de decubit. Anomaliile anatomice, considerate cauză a calculilor coraliformi prin stază și infecție urinară, au fost găsite la 15% 64 din 348 calculi coraliformi (Lange 27%, Viville 11%, Bollack
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
gastric, somatostatina inhibă secreția de GH relină. Toate aceste acțiuni concertate fac din somatostatină cel mai important hormon implicat în inhibiția secreției de GH. Pe acest principiu se bazează acțiunea analogilor somatostatinergici, utilizați în inhibiția secreției tumorale de GH de către adenoamele hipofizare somatotrope. Somatostatina acționează pe 5 subtipuri de receptori cu șapte domenii transmembranare (planșa 9), dintre care subtipurile 2 și 5 se găsesc din abundență la nivel hipofizar. Mesagerii secunzi implicați în medierea acțiunilor somatostatinei sunt activați în diverse moduri
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
mai rar întâlnite la copil în regiunea hipotalamo-hipofizară și care pot fi însoțite de tulburări de creștere sunt: tumorile regiunii mediane a creierului, precum germinoamele, pinealoamele, meningioamele, glioamele, chiștii coloizi ai ventriculului III, ependimoamele . Tumorile cu origine în celulele hipofizare (adenoamele hipofizare) sunt rar întâlnite la copil: și, de obicei, au o evoluție lentă, fiind mult timp asimptomatice în perioada copilăriei și determinând rar deficit de GH (doar atunci când distrucția hipofizei normale este largă) . Atunci când apare o tumoră hipofizară de dimensiuni
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
determinând rar deficit de GH (doar atunci când distrucția hipofizei normale este largă) . Atunci când apare o tumoră hipofizară de dimensiuni mari și agresivă în perioada copilăriei, trebuie exclusă o cauză genetică de tipul neoplaziei endocrine multiple de tip I, care asociază adenomul hipofizar cu hiperparatiroidismul primar și tumorile neuroendocrine gastrointestinale și pancreatice . 2. Afecțiuni infiltrative ale regiunii hipotalamo-hipofizare Dintre afecțiunile infiltrative care pot apărea la vârste mici, o formă particulară este histiocitoza X, localizată exclusiv în regiunea hipotalamică (afecțiune cunoscută și sub
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
multiple, inclusiv ale axei corticotrope, însoțite de diabet insipid . 6. Deficitul de GH și hipofizita autoimună Diagnosticul hipofizitei autoimune se bazează pe asocierea de deficite hormonale hipofizare multiple, de amplori diferite, însoțite de modificări RMN ce pot mima uneori un adenom hipofizar care duce până la intervenția chirurgicală inutilă cu extirparea unei hipofize infiltrate limfocitar sau, într-un număr limitat din cazuri, cu prezența unui titru pozitiv de autoanticorpi antihipofizari. Mai frecvent, hipofizita autoimună se poate instala în primul an după naștere
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
adulților cu nanism hipofizar considerat idiopatic, dar ulterior diagnosticați cu hipofizită autoimună în vârsta adultă sugerează însă că numărul copiilor cu deficit de GH de etiologie autoimună ar putea fi subestimat. Prezența unor modificări RMN care ar putea sugera un adenom hipofizar la un copil cu tulburări de creștere pe fond de deficit de GH pune problema diagnosticului diferențial cu o hipofizită autoimună, cu atât mai mult cu cât existența adenoamelor hipofizare la copil este și ea rară. Condițiile în care
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
subestimat. Prezența unor modificări RMN care ar putea sugera un adenom hipofizar la un copil cu tulburări de creștere pe fond de deficit de GH pune problema diagnosticului diferențial cu o hipofizită autoimună, cu atât mai mult cu cât existența adenoamelor hipofizare la copil este și ea rară. Condițiile în care sindromul tumoral este clinic inexistent și se găsește un titru crescut de anticorpi antihipofizari la acești copii conduc la diagnosticul de deficit de GH prin hipofizită autoimună și implică renunțarea
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]