2,293 matches
-
dorinței de a fi cineva". Drept care urmează constatarea apoftegmatică: ,Snobismul și originalitatea se aseamănă în mai multe puncte; dacă snobul nu este niciodată original, originalul este de multe ori snob". Un astfel de snobism al ,originalului" e benefic răspunzător de aderența la curentele artistice noi, la omologarea și propagarea lor: ,Ideile revoluționare, formele nouă, tot ceea ce era făcut să sperie spiritul de tradițiune meschină al burghezului și să deștepte neîncrederea, trebuia, prin forța lucrurilor, să placă acestor oameni dornici de neobișnuit
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
a unui Emil Giurgiuca și ajugînd la neoexpresionismul tumultuos al unor șaizeciști precum Ioan Alexandru, Ion Gheorghe, Gheorghe Pituț, George Alboiu, Mihai Elin. Ce presupune această ruralitate, ca un numitor comun al unei diversități frapante? Un simț al concretului, o aderență sensibilă specifică la real, un amestec de senzații delicate și aspre, precum pipăirea unor țesături ori covoare produse la țară. Ochiul și degetul se plimbă pe o claviatură de sugestii plastice care evocă o lume tradițională. Bucuria, o bucurie melancolică
Simbolismul rustic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11032_a_12357]
-
consecvență, dă oricărui om o elementară și obligatorie viziune asupra lumii. Intensitatea cu care același om își trăiește emoția pe care însăși ficțiunea i-a provocat-o este cea care îl îndreptățește să rostească cuvîntul: credință. Credința este gradul de aderență sufletească la imaginea dominantă din mintea unui om. Iar gradul în care credem într-un ideal este cel care ne configurează etica noastră în lume. Căci nu se poate închipui o etică fără existența unui ideal și totodată a unui
A fi ateu din prea multă credință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10850_a_12175]
-
e atât aroganța, reacționarismul sub forma noului! a celor care-l stipulau, cât ciudatul entuziasm al maselor pentru aceste idei ce păreau condamnate odată pentru totdeauna de progresul social și de civilizație. Eugen Ionescu a încercat să explice această masivă aderență a maselor la hitlerism ca o formă a unui efect de hipnoză și m-a mirat întotdeauna felul acesta cam grosolan de simplificare a unui proces atât de vast și de eficient, sursă a milioane de destine contorsionate și de
Vinovati fara vina by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/10161_a_11486]
-
mișcări; ochelarii săi cu lentilă groasă erau de neuitat". Gelu Ionescu îi aduce reproșul că n-a comentat niciodată alipirea sa juvenilă la mișcarea legionară: "Nu resimt decât o mare perplexitate în fața obstinațiilor lui Mircea Eliade de a nu recunoaște aderența sa, după unii doar temporară, la mișcarea și Ťideologiať legionară". E foarte probabil că extrema dreaptă l-a fascinat prin aceea că a fost "o sectă mistică", animată de un ideal de "salvare". Cărturarul atras de religie a văzut în
Tablou de epocă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10218_a_11543]
-
perspectiva prin raportarea la geologie (Muntele întunecat). Ori de-a dreptul la misterul locului-timp de obîrșie: „iată-s la marginea lumii/ cobor tot mai tăcut/ timpul și locul/ știute către nemaiștiut” (Spre înserare). Toate acestea nu pot decît să mixeze aderența emoțională cu durerea unei separări ireversibile. Mediul rustic nu mai poate fi restaurat în datele sale inițiale, ci doar instaurat în efigie, grație viziunii autorului precum o actualitate dolorică în care „mușcăm (...) dintr-o pîine tîrzie/ neagră uscată și plînsă
Într-o nouă variantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4146_a_5471]
-
De la o vîrstă singurul remediu împotriva uzurii e cufundarea în trecut, senescența avînd neajunsul că, spre a te simți bine în propria piele, trebuie să recurgi la rețeta amintirilor. Orice alt refugiu se dovedește derizoriu: prezentul e fad prin scăderea aderenței la actualitate, iar viitorul se îngustează prin stingerea elanului vital. Și atunci reminiscențele ex illo tempore devin principiu de regenerare lăuntrică, și nu formă cabotină de epatare a cititorului. De aceea e o eroare să vezi în memoriile lui Barbu
Tacticos și mustuos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4034_a_5359]
-
unui titlu al poetului pentru propria carte de călătorii în istoria literaturii: Filtru era o carte de poeme, din 1968, a lui Ion Omescu). Arta portretului, narativitatea, artificiul stilistic, știința de a face atractive subiecte considerate, îndeobște, aride, alunecoase, fără aderență la comentator (dară-mi-te la fratele cititor!) - acestea sînt cîteva dintre atributele unei cărți care se citește ca un roman: repede, cu folos și cu încîntare. Figurinele lui Florin Faifer nu duc lipsă de definiții și de "formulări pregnante
Hermes și istoria literaturii by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/10089_a_11414]
-
anilor. O superficialitate îngrozitoare și descurajantă plutește și pe deasupra acestei ediții, ca de fiecare dată când deschidem o scriere a culturnicului. Un verbiaj îngrozitor, o repetare la infinit a acelorași propoziții și formulări stridente prin opacitatea lor, o lipsă de aderență la subiectul tratat dă impresia că avem de-a face cu un personaj din altă lume, care nu și-a mai adus la zi instrumentul critic și informația de peste trei decenii. Suntem surprinși de orgoliul și inconștiența de “goghist” a
Ediție Goga la “Univers Enciclopedic” by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13419_a_14744]
-
retrospectiv o privire înspre complexa, dar cu limite finite istorie telurică de până acum a creației lui Dumnezeu. Când diavolul a însemnat pe frunte lumea, copiii lui nu au mai fost în stare să vadă Lumina de pâcla întunericului decadent. Aderența lor fățișă la perimetrul irespirabil al deconstructivismului ateu nu mai miră, cred, deja pe nimeni de mult. Pentru închinătorii la portretul îngerului căzut, trecerea prin coridorul spiritual al acestei lumi n-a însemnat niciodată absolut nimic. Pierduți sufletește în templul
ODRASLELE DIAVOLULUI ŞI CONTRAFACEREA ACTULUI DEMOCRATIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349179_a_350508]
-
răsuci-o analitic. Și nu doar în relațiile sistematic alterate cu mai toți scriitorii contemporani ori precursori, stupefiant sortiți oprobriului, ci și în chiar structura propriei personalități productive, iremediabil destructurată. Marino „ajunge să-și recunoască tot mai limpede lipsa de aderență față de proză și de poezie, respingerea teatrului ca artă «neautentică» și «convențională», încît te poți întreba, pe drept cuvînt, cum se poate face, totuși, teoria literaturii, de pe pozițiile unei asemenea austerități sau lipse de vibrație față de ceea ce este cu adevărat
Un iubitor al cumpănirii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2834_a_4159]
-
a gata, să acumuleze pur și simplu cunoștințe, ci să mediteze, să trăiască și să verifice personal problemele. Ori este tocmai dezideratul de astăzi al învățământului românesc, european sau mondial. Este din nou momentul să ne întrebăm ce a garantat aderența fără precedent pe care Profesorul a avut-o în fața unei întregi generații. Evident că întregul arsenal de calități îi explică succesul, dar toate acestea țin întrucâtva de formă, de ceea ce e exterior și de fapt, adevăratul ingredient care a făcut
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
reprezintă debutul editorial al poetului CĂTĂLIN NICOLAE MOLDOVEANU, cu o lirică modernă, novatoare și îndrăzneață, protejată de draperii grele de sensuri noi (...). Poetul își asumă, deliberat, riscul promovării unei poezii cu totul nouă, modern peste poate, virtual învingătoare și cu aderență la un cititor (...) - fără rezerve și profesional, promovează și impune, în lirica românească de ultimă generație o tehnică poetică foarte nouă, cu accente cyber-poetry, manieră cunoscută doar în mediile literare din SUA și Canada... etc. etc. etc... Ai impresia că
UN DEBUT PE DEPLIN ONEST: MEANDRE, DE CĂTĂLIN NICOLAE MOLDOVEANU [Corola-blog/BlogPost/93305_a_94597]
-
nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Eseu de Al.Florin ȚENE Alianța discretă și fecundă dintre Poezie și Filosofie Relațiile între Poezie și Filosofie îi preocupă foarte mult pe filosofi, poeți și pe esteticieni, încercând să descopere aderențele ori inaderențele organice pe care le trezesc cele două, poezia ca artă și filosofia ca știință, răsunetul lăuntric oricât de îndepărtat ale acestora. Tudor Vianu în “Filosofie și poezie “, prima ediție din 1937, scria: “ ... Evident, ca întotdeauna în astfel de
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364559_a_365888]
-
șir. Conștiente de acest lucru, autoritățile austro-ungare au considerat-o ca un semn al răzvrătirii. Purtarea tricolorului și chiar folosirea limbii române stârneau represiuni aspre. Cântarea sau chiar fredonarea Doinei putea fi motiv de întemnițare, deoarece simboliza rezistența activă și aderența la scopurile propovăduite de părintele Vasile Lucaciu. Interesant mi se pare și faptul că dintre toate marile personalități care au condus lupta românilor din Ardeal pentru dezrobirea și întregirea neamului, „Leul de la Șișești” a devenit cel mai popular. Poporul închină
CÂNTEC ŞI POVESTE – DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362511_a_363840]
-
nu au asemănare nici în cer, nici pe pământ. Cât de puerile, ca să ne exprimăm cu prea multă blândețe, ne par prin comparație „minunile” OZN-iste și „puterile” paranormale cu care suntem asediați în mass media contemporană. Acestea pot avea aderență și succes numai la acei la care legătura cu Biserica, Tainele - deci Harul - învățătura și liturghia s-au diluat la extrem prin fenomenul secularizării. Doar în condițiile acestea se poate explica și pierderea acelei facultăți esențiale dobândită în chip haric
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
relația lor cu Dumnezeu, cu semenii, cu ei înșiși. Pretențiile și solicitările lor religioase sunt „satisfăcute mecanic, prin obișnuințe de familie sau uzanțe sociale, cărora ei nu le adaugă nimic care să însemne un fior sufletesc, o cutremurare lăuntrică, o aderență cerebrală” . Într-o asemenea situație, globalizarea ideologică încearcă să se substituie unității în Iisus Hristos, universalității creștine și lovește puternic în demnitatea persoanei umane, afirmată și susținută de creștinism: „În timp ce pare că-i unește pe oameni în exterior sau favorizează
PARINTELE GHEORGHE ISPAS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367334_a_368663]
-
nu au asemănare nici în cer, nici pe pământ. Cât de puerile, ca să ne exprimăm cu prea multă blândețe, ne par prin comparație „minunile” OZN-iste și „puterile” paranormale cu care suntem asediați în mass media contemporană. Acestea pot avea aderență și succes numai la acei la care legătura cu Biserica, Tainele - deci Harul - învățătura și liturghia s-au diluat la extrem prin fenomenul secularizării. Doar în condițiile acestea se poate explica și pierderea acelei facultăți esențiale dobândită în chip haric
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
nemuritoarea Doină, specie literară ce se află numai la români. Antologiile tematice, publicate până acum de către Ligya Diaconescu, fac ca autoarea să marcheze un câștig de luciditate în abordarea unor aspecte sensibile. Selecția pe care o face, relaționările libere de aderențe internaționale și contextualizările operate, asigură necesarul echilibru cerut de configurarea unei geografii spiriuale deloc lineare. Tematica prezentei crestomații fiind dorul, sentiment care este foc ce arde inima, e boala care îngălbenește pe cel în care se așează și-l usucă
PROFILURI LITERARE ÎNTR-O POSIBILĂ ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363632_a_364961]
-
bună dreptate, au falimentat, aceastea sînt fie o copie palidă a celor interbelice, fie moștenitoare ale ceaușismului târziu. Fie că sînt de extracție „istorică”, fie că vin pe filiera național-comunistă, aceste elite mărturisesc aceeași indecvare la real. Din acest motiv, aderența lor la valorile modernității a fost superficială, lacunară, dacă nu chiar simulată. Pe de altă parte, această clasă politică în întregul său ne reprezintă, noi am produs-o în peste cincisprezece ani de pluralism politic și ideologic, după două rotații
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
mai credeam, pe deasupra, că așa se va și întâmpla, era „iepoca” de început a „iluminării” naționaliste a unui sistem care își vlăguise energiile internaționaliste, când îndemnurile lui Marx păreau a se goli de voință, își emaciau dîrzenia încrederii, optimismul și aderența atât de clamate pentru a atrage vulgul. Un „socialism românesc” era pe cale de a se „zbârli” provocator la „stârvul” cominternist ce-și evacuase ultimile pale fetide dinspre mausoleul din Piața Roșie, și care mirosea cam de multișor a faliment doctrinar
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]
-
a intereselor cetățenilor comunitari odată cu libera circulație și cu dreptul de muncă în tot spațiul U. E.. Uniunea Europeana este un simbol firav, iar sentimentul de apartenență la spațiul comun european este timid, primînd identitatea etnică și națională a fiecărui cetățean. Superficialitatea aderenței la spiritul european nu va fi învinsă, bătrînul continent este deja zguduit de contradicții și mișcări sociale de amploare. Precum am afirmat mereu, căile politicii au fost întotdeauna mîloase, îmbîcsite de interese meschine, de trădare, de crime, de șantaj, de
OXIGEN PE DATORIE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 92 din 02 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350464_a_351793]
-
Securitatea a reușit destul de greu să înfrângă haiducii care mai sperau într-o Românie creștină, democrată și liberă. Chiar dacă fenomenul rezistenței în munții și codrii României nu poate fi catalogat ca un fenomen de masă el a avut o extraordinară aderență la mase, în munți nu au fugit mii de români dar mii de români au ajutat într-un fel sau altul aceste mișcări, și deasemenea mulți aveau ascunsă câte o armă în speranța venirii unui moment prielnic când o vor
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
Securitatea a reușit destul de greu să înfrângă haiducii care mai sperau într-o Românie creștină, democrată și liberă. Chiar dacă fenomenul rezistenței în munții și codrii României nu poate fi catalogat ca un fenomen de masă el a avut o extraordinară aderență la mase, în munți nu au fugit mii de români dar mii de români au ajutat într-un fel sau altul aceste mișcări, și de asemenea mulți aveau ascunsă câte o armă în speranța venirii unui moment prielnic când o
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
nr. 375 din 10 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Eseu de Al.Florin ȚENE Alianța discretă și fecundă dintre Poezie și Filosofie Relațiile între Poezie și Filosofie îi preocupă foarte mult pe filosofi, poeți și pe esteticieni, încercând să descopere aderențele ori inaderențele organice pe care le trezesc cele două, poezia ca artă și filosofia ca știință, răsunetul lăuntric oricât de îndepărtat ale acestora. Tudor Vianu în “Filosofie și poezie “, prima ediție din 1937, scria: “ ... Evident, ca întotdeauna în astfel de
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361909_a_363238]