545 matches
-
ce se dovedesc insensibile la afecțiunea afișată sincer a unor adoratori (Elena din VIII. 7 este arogantă, îi place să fie curtată și 1018 Ibidem, p. 166. 1019 Ibidem, p. 405. 1020 Giovanni Boccaccio, Decameronul, vol. II, p. 138. 273 admirată, îl păcălește pe un student, lăsându-l să o aștepte o noapte într-un frig cumplit, dar acesta îi va da o lecție vindicativă usturătoare, numind-o totodată „șarpe otrăvit”1021, „ființă mârșavă și rea”1022). Prefăcătoria poate fi dublată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de importante pentru istoria noastră, câteva copii ale scenelor de pe columnă, executate la Roma în prejma celui de-al doilea a război mondial, au fost aduse în anii '60 la Muzeul de istorie din București, unde pot fi văzute și admirate. Migratorii Peste pământul patriei noastre au trecut mai multe populații, pe care istoricii le numesc migratoare, din pricină că migrau, adică rătăceau dintr-un loc în altul. Unele năvăleau din părțile de miazănoapte ale Europei; altele dinspre răsărit, tocmai din Asia. Cu
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
aici, transportat în Franța și instalat în locul său de veci, de la Domul Invalizilor. Interesant este că trupul lui Napoleon, după 19 ani de la deces, s-a păstrat intact, deși n-a fost îmbălsămat. Napoleon a fost urât, idolatrizat, temut și admirat. lată ce serie unul dintre dușmanii săi, cancelarul austriac Metternich, despre Napoleon: ...Ceea ce m-a șocat întotdeauna cel mai mult în relațiile mele cu Napoleon a fost mai întâi eminenta sa perspicacitate și marea sa modestie în raport cu gândirea și inteligența
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
cele mai faimoase produse ale influenței lui Boileau"148, iar pe de altă parte independent de acesta, asemănările datorându-se unor surse comune, cum ar fi Horațiu sau Longinus.149 Dincolo însă de trasarea cu exactitate a liniilor inspirației, trebuie admirat produsul final, care a fost considerat drept unul din cele mai valoroase texte ale timpului său, nu doar în spațiul cultural britanic, ci și în restul Europei, unde a fost propagat prin intermediul traducerii în franceză, care, după cum știm, era limba
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
însușire (2); luminos (2); mîndru (2); natural (2); oricine (2); plăcut la vedere (2); prieten (2); primăvară (2); prost (2); relativ (2); sincer (2); special (2); telefon (2); timp (2); trecător (2); vară (2); veselie (2); -; acceptat; ademenitor; adevărul; adjectiv; admirat; Alba-ca-Zăpada; anotimp; aparte; apreciat; aranjat; aranjată; armonie; arogant; aspect; aspectuos; și atît; aventură; balenă; beatitudine; beautiful; BMW; brînzos; călătorie; călduros; calități; caracter; carte; cățelușa mea; ceva satisfăcător optic; cîmp; cîntec; ciocolată; ciudat; codru; colț de rai; comoară; compliment; concediu; copie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
narcisism (2); nesimțire (2); omagiu (2); pedeapsă (2); preamări (2); preamărire (2); prefăcut (2); respect (2); pe sine (2); a slăvi (2); slăvire (2); stimă (2); super (2); urare (2); vorbă bună (2); vorbe (2); acasă; de acasă; adjectiv; admira; admirat; admirație; afară; aiurea; alintat; alții; amară; aplauda; se apreciază singur; arogant; aspiră; atenție; aur; baftă; beton; a bine; nu e bine; bogat; bondar; brad; nu-i a bună; bunătate; bunică; bunicii; cadou; calități; candoare; caracter; caracterizare; cărți; ceartă; cer; ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
acești foști germani a fost probabil faptul că nu aveam cu ei nimic în comun” (II, 21). Transformate în ideologie, accesele de violență din tinerețe ilustrează această nevoie de a fi, prin construcție de sine, altul, cel visat și, indiscutabil, admirat. Deducem, firește, că ura e provocată tocmai de elementele comune. Și, mai departe, Cioran generalizează: „Întotdeauna, spre nefericirea mea, am căutat în ceilalți ceea ce nu găseam în mine, în loc să mă limitez la slăbiciunile mele și să mă mulțumesc cu ele
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
pe mistic” (I, 122), Cioran o spune la fel de clar: „Sunt sceptic prin fiziologie, ereditate, obișnuință și vocație, și de asemeni prin gust filozofic”. Oricum, cuvintele lui despre scepticism definesc mai degrabă o carență adâncă a ființei, chiar dacă e o carență admirată și exploatată filozofic. Să fie carența care salvează? Limita care amână? Negura care luminează? Mai degrabă e de crezut Cioran atunci când vede în scepticism natura adâncă a ființei sale. Spune într-un loc: „La mine, scepticismul e visceral înainte de a
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
acest tu însuți? Abandonul, nihilismul, mortificarea, într-un cuvânt, înțelepciunea, par surogate care îi alterează ființa, dar cu care se identifică într-atât, încât Cioran pare să se regăsească întreg aici. Mai mult, toți cei care se realizează în istorie, admirați adesea, i se par superficiali. În apetența sa către mortificare, datorată poate tocmai neputinței de a acționa, Cioran își dorește refugiul din fața oricărei angajări: „De ani de zile, singurul meu scop se reduce la acesta: să nu mă mai agit
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
spună ceva în dezacord cu aprecierile oficializate sau emise de critici în vogă, Maria Pavnotescu elogiază răspicat ceea ce consideră valoros la orice poet indiferent de cota lui de reputație și denunță tranșant, fără trac, ceea ce găsește neizbutit în versurile poeților admirați chiar de ea însăși: Nichita Stănescu, Nina Cassian, Marin Sorescu, Ion Gheorghe, Adrian Păunescu. Strădania de-a stabili notele individualizante ale producției fiecărui poet e însoțită de cea de încadrare a poetului într-o serie configurativă, de semnalare a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în timp ea își atestă succesele. Praticile pedagogice, practici ale umbrei, se confirmă pe durata lungă și nu în imediatul creației. Pedagogia e un proces de maturare lentă... Alexa a trecut de la vizibilitatea scenei la refugiul studioului și astfel, artistul admirat s-a impus ca un pedagog respectat. El s-a consacrat școlii și foștii elevi îi recunosc implicarea totală. Auzindu-le mărturiile am recunoscut succesul drumului pe care Alexa l-a urmat. Alegere semnificativă: el semnează la Sibiu spectacolul Noaptea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pentru Statele Unite ale Europei. Astfel, Robert Buron, Jacques Robin, Gérard Rosenthal, Jean-François Boissel și René Passet au făcut parte din această mișcare europeană. Robert Buron a jucat un rol fundamental în istoria Grupului celor Zece. Fondator al Objectif 72, foarte admirat și respectat, el oferea impulsul pentru dorința de a concepe un proiect de societate ce făcea apel la solidaritate, înțelegere și cooperare. Concepțiile sale umaniste îl determinau să-și mobilizeze forțele și pe cele ale celorlalți pentru a instala bazele
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
subordonate instinctelor, în primul rând instinctului de posesiune. Caracterizarea Otiliei Mărculescu Otilia impresionează prin complexiatea sufletului, prin imprevizibil, farmec și delicatețe, prin dinamism, încât evoluția sa aduce note de modernitate în roman și o problematică existențialistă. E o fată vioaie, admirată, iubită de moș Costache, de Felix, de Leonida Pascalopol, curtată de Stănică, agresată de Titi, invidiată de femeile din anturaj, și care rămâne pentru toți "o enigmă". În relație cu Felix, ea este ocrotitoare, îl introduce în atmosfera familiei, face
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pe pământ cu mult înaintea omului, împărțind cu acesta, vreme îndelungată, teritoriul, prada și peștera, ursul a acumulat de-a lungul câtorva mii de ani aproape toate titlurile de glorie, pentru a cunoaște, în ultima vreme, ce înseamnă nenorocirea. Stimat, admirat și folosit ca sursă a imaginarului de omul paleolitic, considerat o rudă apropiată (vânează, pescuiește, stă în două picioare, are un schelet și o structură osoasă asemănătoare cu ale omului), aflat la baza tuturor mitologiilor europene, revendicat ca strămoș de
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
poată obține o delectare și mai mare de la superioritatea sa, este suficient ca imaginația să treacă pragul de unde aceasta devine obsedantă, existînd astfel riscul transformării nervozității în nevroză: AR TREBUI să fac totul ca să devin la fel de perfect ca și el, admirat, adorat ca acela pe care îl iubesc, pe care îl ador mai mult decît pe oricine și decît orice. Este limpede că sarcina devenită tot mai vanitos exaltată, tot mai irealizabilă, începe să dea naștere unor culpabilități exaltate, unor vanități
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
știe cel mai bine să bage ața în ac. De aici, el poate dezvolta și alte activități în care să fie performant. Uneori, chiar mai performant decât colegii săi mult mai bine cotați de colectiv și, astfel, devine și el admirat. Încrederea în sine crește și competiția îl introduce într-o formă de socializare. Este un început pe care doar măiestria defectologului îl poate exploata. Un alt punct tare poate fi stimularea cerințelor aspirații. Cu cât acestea sunt mai încurajate, cu
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
o serie emoționantă de exerciții de admirație pentru prieteni Mick (Astner), Costică (Acosmei), Caecub (Decuble), Radu Andriescu, gheo ori, surprinzător, pentru figuri underground, egal înfricoșătoare și ispititoare, precum Mihai Avasilcăi, zis și Fanfan sau "Rechinul Pușcăriilor", ale cărui veleități literare, admirate și de Emil Brumaru, sunt reactivate în pitorescul argotic din Homeless. Dar aceste finețuri capricioase subsumate, finalmente, tot literarului una dintre maladiile de care, orice ar face, Ovidiu Nimigean nu poate scăpa slăbesc în intensitate atunci când sunt alăturate textelor în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de opinii contradictorii a contribuit la apariția unui veritabil caz literar Leopardi în care actorii, dialogând de pe poziții antagonice, au menținut viu interesul pentru opera precursorului. Ea trecea astfel pragul secolului XX, ca fenomen literar dezbătut, contestat, refuzat sau, dimpotrivă, admirat. Datorită tuturor acestor preluări sau detractări, la granița dintre veacuri figură acestui poet, asociată firește Iluminismului și Romantismului ce marcaseră începutul secolului anterior, constituia pentru mulți intelectuali sursă principala de inspirație. Alți scriitori sau critici vedeau în versurile sale un
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
autorului recanatez publicată de Mondadori în anii cincizeci o întâmplare menită să sublinieze dimensiunea la care ajunsese influență versurilor acestuia la începutul secolului: Precizez de la bun început că Leopardi era una dintre primele mele lecturi din tinerețe și cel mai admirat poet, alături de Dante și Petrarca, așa încât nu întâmplător m-am simțit solidar cu ceilalți redactori ai 'Rondei'. Tot aceștia erau scriitorii preferați ai celui mai bun prieten al meu din tinerețe, Amedeo Hodnig, coleg cu mine la gimnaziul din Fiume
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
iluziilor destinate să se năruie: la Montale copilăria devine vârstă leopardiană a amăgirilor și iluziilor ce se prăbușesc în fața "norilor grei ai mării celei tulburi" (Sfârșitul copilăriei).148 Căutarea cuvintelor simple, esențiale, naturalețea rafinată, si varietatea limbajului leopardian sunt calități admirate tacit de Montale și constituie, pentru el, un ideal ce poate fi atins.149 Astfel poezia Canturilor se face auzită în opera lui nu atât prin preluarea directă a termenilor sau tematicilor, cât prin apariții fonico-imagistice îndelung filtrate și meditate
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
în unele pagini ale culegerii Zibaldone (1182) Leopardi profetizase apariția unei poezii scurte care să poată îndeplini întrutotul exigențele esențializării, poezie ce, iată, constituie marca distinctiva a ermeticilor.173 Calitatea imaginilor de a reverbera constituie unul dintre pilonii tehnicii romanticului, admirată și împrumutata de poeții secolului trecut, care au recuperat printre altele și componența de nedeterminare, de nedefinit, de ambiguitate la care trimit cuvintele vagi leopardiene, încărcate de lirism. Limbajul poetic constituie, firește, una dintre chestiunile către care atenția lui Salvatore
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Fortunado să renunțe la efort, întrucît locul e prea umed (o altă bizarerie, să spunem, "venețiană": catacombele se află sub apă, sub un rîu mai precis, iar pereții lor sînt, ca atare, plini de igrasie!). Plusează ipocrit: "Ești bogat, respectat, admirat, iubit, ești fericit, cum am fost și eu odată." Să pretindem, și de data aceasta, că nu am înțeles prea bine ce vrea să zică Montresor (ceea ce, de altfel, nici nu este departe de adevăr), dar să păstrăm detaliul undeva
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
al unui asasinat impecabil? La ce se referă straniile "injurii" contrabalansate grav! de o așa-zisă "insultă", menționate la început? Greu de spus. Avem o vagă licărire de speranță atunci cînd Montresor observă cumva fără legătură că Fortunado este iubit, admirat și respectat, așa cum fusese și el cîndva. Să fie așadar motivul rivalității unul social și psihologic? A existat între cei doi un "joc al substituțiilor" în sistem, în interiorul căruia "centralitatea" lui Montresor a fost înlocuită, treptat, de "centralitatea" lupului tînăr
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
preț, acesta a venit de la sine. Tot așa, încredințată fiind că rolul femeii e de a presimți geniul și de a ieși în întâmpinarea bărbatului, Elvira Sorohan a practicat critica literară ca pe o formă de dialog inteligent cu scriitorii admirați, într-o manieră sui generis amintind de rafinamentul doamnelor ce au făcut faima saloanelor de odinioară. De aceea, exigenta selecție operată în volumul de față subliniază polemic, prin rapel la trecut, preferințele "subiective" de lectură ale autoarei în materie de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
sub genuri ca thriller, polițist, sau roman "negru", precum cele ale Camillei Lakberg, Lisa Marklund, Mons Kallentoft, Anne Holt, Arnaldur Indridason, sau Henning Mankell, între alții, vîndute deja în zeci de milioane de exemplare în întreaga lume. Nu mai puțin admirată e și tînăra finlandeză Sofi Oksanen, care a obținut în 2010 premiul Femina pentru cel mai bun roman străin (Purge, ed. Stock). E un adevărat fenomen, de dată recentă, dar nu mai puțin intens, acest vînt tăios venit din Nordul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]