11,268 matches
-
de legături bazate pe securitate sau întreruperea/pierderea acestei legături atrage după sine o serie de riscuri pentru bunăstarea copilului. În domeniul adopției copiilor, teoria atașamentului își găsește utilitatea pentru a oferi un răspuns cu privire la efectele separării asupra dezvoltării copilului adoptat și abilitatea acestuia de a forma o nouă legătură de atașament cu părinții adoptatori 277. Totodată explică abilitatea părinților adoptatori de a înțelege și răspunde nevoii de atașament a copilului și de a-i oferi îngrijirea necesară în condițiile în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
atașament după trei-patru ani de la adopție au fost cei care au prezentat probleme de sănătate sau probleme psihologice asociate, cum ar fi de exemplu prezența unui nivel de dezvoltare intelectuală scăzut. Clinicienii care au lucrat în mod deosebit cu copii adoptați internațional au identificat o serie de cauze care stau la baza dificultăților copiilor adoptați de a-și manifesta comportamentul de atașament față de membrii familiilor adoptatoare pe care le enumerăm mai jos: Copilul care a petrecut o perioada de un an
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sănătate sau probleme psihologice asociate, cum ar fi de exemplu prezența unui nivel de dezvoltare intelectuală scăzut. Clinicienii care au lucrat în mod deosebit cu copii adoptați internațional au identificat o serie de cauze care stau la baza dificultăților copiilor adoptați de a-și manifesta comportamentul de atașament față de membrii familiilor adoptatoare pe care le enumerăm mai jos: Copilul care a petrecut o perioada de un an sau doi intr-o instituție de ocrotire nu și-a format și nu înțelege
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dezvoltat relații de atașament bazate pe insecuritate cu îngrijitorii, nevoile lui au fost frecvent ignorate, dezvoltarea unei relații bazate pe încredere în raport cu părinții adoptatori poate solicita o durată mai lungă de timp283. Tabelul 3.3. Dezvoltarea atașamentului la copiii români adoptați internațional Autor Populația studiată Metode de cercetare Dezvoltarea atașamentului Markovitch et al., 1997 56 de copii români adoptați în Canada perioada adopției 1990-1991 vârsta copiilor în momentul adopției: 37 adoptați înainte de a împlini 6 luni, 19 adoptați după vârsta de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
studiului: 3 5 ani Child Behavior Checklist Scala de Inteligență Stanford-Binet Scalele Bayley pentru dezvoltarea nou-născutului Scalele Merrill Palmer Scalele de Performanță Leiter; Scalele Vineland de măsurare a comportamentului adaptativ; o grilă de observație semistructurată pentru observarea atașamentului mamă adoptivă-copil adoptat s-a constatat dezvoltarea unui model normal de atașament față de mama adoptivă. În mod neobișnuit pentru această categorie de copii, autorii au identificat lipsa completă a atașamentului evitant, considerat ca reflectând neglijarea continuă și lipsa de răspuns a persoanelor din preajma
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mai lungă de timp în instituții; nu s-au înregistrat ameliorări semnificative între cele două etape de studiu 6% dintre copii au manifestat modele de comportament autist sau cvasiautist PARTEA a IIa CERCETĂRI EMPIRICE Capitolul 4 Părinți adoptatori și copii adoptați 284 4.1 Obiectivul general 4.2 Definirea variabilelor 4.3 Designul cercetării 4.4 Profilul părinților adoptatori 4.5 Profilul copiilor adoptați în România 4.6 Motivația adopției 4.7 Copii preferați pentru adopție 4.8 Adopția copiilor cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
modele de comportament autist sau cvasiautist PARTEA a IIa CERCETĂRI EMPIRICE Capitolul 4 Părinți adoptatori și copii adoptați 284 4.1 Obiectivul general 4.2 Definirea variabilelor 4.3 Designul cercetării 4.4 Profilul părinților adoptatori 4.5 Profilul copiilor adoptați în România 4.6 Motivația adopției 4.7 Copii preferați pentru adopție 4.8 Adopția copiilor cu nevoi speciale 4.1 Obiectivul general În acest capitol al lucrării ne propunem să prezentăm rezultatele unui demers de cercetare descriptiv și explorator
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
speciale 4.1 Obiectivul general În acest capitol al lucrării ne propunem să prezentăm rezultatele unui demers de cercetare descriptiv și explorator, care a avut ca obiectiv principal investigarea trăsăturilor actorilor individuali implicați în procesul de adopție (părinți adoptatori, copii adoptați). O primă întrebare la care vom încerca să răspundem în cadrul acestei secțiuni este Cine sunt părinții adoptatori din România? și, în strânsă conexiune cu prima întrebare, dorim să identificăm Care este rațiunea pentru care se recurge la adopție? Pornim de la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
statusul marital, etnia, religia, nivelul educațional, prezența copiilor biologici, veniturile și proprietățile deținute. Pentru a determina motivația pentru care se adoptă un copil am optat pentru un demers explorator, categoriile și subcategoriile motivaționale identificate sunt prezentate mai jos. Profilul copilului adoptat a fost construit din variabilele: gen, vârstă în momentul adopției, etnie, stare de sănătate, istoric de plasament, maternitate recunoscută, paternitate recunoscută, fratrii multiple. Profilul copilului care se dorește a fi adoptat a fost conturat pe baza preferințelor exprimate de părinții
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în arhivele a șase Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din țară. Am folosit analiza directă în sensul prezentat de Rotariu 286, adică am folosit informația din documente, luată ca atare, ca informație care ne comunică despre copii adoptați și părinți adoptatori și nu ne-am propus analiza felului în care se relatează despre aceștia. Documentele care au făcut obiectul analizei au fost de natură personală, documente oficiale și neoficiale: acte de identitate (certificate de naștere, buletine/cărți de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
În majoritatea studiilor naționale și internaționale interpretarea vârstei părinților adoptatori se face raportat la vârsta părinților biologici la prima naștere. Cercetând datele culese prin analiza documentelor sociale din dosarele părinților constatăm însă că numai pentru 70,5% dintre părinți copilul adoptat este și primul copil, restul părinților mai având în momentul adopției unul sau mai mulți copii biologici sau adoptați. Pentru o analiză mai adecvată am recurs la calculul mediei de vârstă a părinților pentru care, copilul adoptat la care se
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
naștere. Cercetând datele culese prin analiza documentelor sociale din dosarele părinților constatăm însă că numai pentru 70,5% dintre părinți copilul adoptat este și primul copil, restul părinților mai având în momentul adopției unul sau mai mulți copii biologici sau adoptați. Pentru o analiză mai adecvată am recurs la calculul mediei de vârstă a părinților pentru care, copilul adoptat la care se face referire în dosarul de adopție, este de rang întâi, respectiv calculul mediei de vârstă a părinților care, anterior
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a părinților pentru care, copilul adoptat la care se face referire în dosarul de adopție, este de rang întâi, respectiv calculul mediei de vârstă a părinților care, anterior adopției copilului în cauză mai aveau și alți copii fie biologici, fie adoptați. Astfel am constatat o diferență de vârstă de aproximativ 2 ani, atât în cazul mamelor adoptatoare, cât și a taților adoptatori. Pentru mamele adoptive care nu au și alți copii în afara copilului adoptat, media de vârstă este de 37,3
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
aveau și alți copii fie biologici, fie adoptați. Astfel am constatat o diferență de vârstă de aproximativ 2 ani, atât în cazul mamelor adoptatoare, cât și a taților adoptatori. Pentru mamele adoptive care nu au și alți copii în afara copilului adoptat, media de vârstă este de 37,3 ani, în timp ce media de vârstă pentru mamele adoptive care mai au și alți copii, fie biologici, fie adoptați este de 39,3 ani. Pentru tații adoptatori, media de vârstă în cazul în care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și a taților adoptatori. Pentru mamele adoptive care nu au și alți copii în afara copilului adoptat, media de vârstă este de 37,3 ani, în timp ce media de vârstă pentru mamele adoptive care mai au și alți copii, fie biologici, fie adoptați este de 39,3 ani. Pentru tații adoptatori, media de vârstă în cazul în care nu au și alți copii este de 39,8 ani, în timp ce pentru cei care au și alți copii, media de vârstă este 42,17 ani
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
86 de ani media de vârstă la naștere indiferent de rangul copilului 289. Această diferență de vârstă se reduce însă, dacă luăm în considerare diferența reală de vârstă dintre părinții biologici și copiii lor, respectiv dintre părinții adoptatori și copiii adoptați. În timp ce, pentru părinții biologici această diferență este egală cu vârsta părinților în momentul nașterii copilului, în cazul părinților adoptatori acest lucru în mod evident nu este valabil. Calculând diferența de vârstă între mamele adoptive și copiii adoptați, constatăm o medie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptatori și copiii adoptați. În timp ce, pentru părinții biologici această diferență este egală cu vârsta părinților în momentul nașterii copilului, în cazul părinților adoptatori acest lucru în mod evident nu este valabil. Calculând diferența de vârstă între mamele adoptive și copiii adoptați, constatăm o medie generală a diferenței de 34,4 ani. Diferența minimă înregistrată este de 18 ani (de altfel aceasta este diferența minimă permisă de legislația românească în vigoare, cu câteva excepții), iar diferența maximă înregistrată este de 59 de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
34,4 ani. Diferența minimă înregistrată este de 18 ani (de altfel aceasta este diferența minimă permisă de legislația românească în vigoare, cu câteva excepții), iar diferența maximă înregistrată este de 59 de ani. Diferența medie de vârstă între copilul adoptat și mama adoptivă, în cazul în care acesta este primul copil al familiei, este de 34 de ani, în timp ce pentru familiile în care mai sunt și alți copii biologici sau adoptați, intrați în familie anterior copilului adoptat, această diferență este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
59 de ani. Diferența medie de vârstă între copilul adoptat și mama adoptivă, în cazul în care acesta este primul copil al familiei, este de 34 de ani, în timp ce pentru familiile în care mai sunt și alți copii biologici sau adoptați, intrați în familie anterior copilului adoptat, această diferență este de aproximativ 35 ani. Diferența generală de vârstă între tații adoptatori și copiii adoptați este de 37,1 ani. Diferența minimă înregistrată este de 23 de ani, în timp ce diferența maximă este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
vârstă între copilul adoptat și mama adoptivă, în cazul în care acesta este primul copil al familiei, este de 34 de ani, în timp ce pentru familiile în care mai sunt și alți copii biologici sau adoptați, intrați în familie anterior copilului adoptat, această diferență este de aproximativ 35 ani. Diferența generală de vârstă între tații adoptatori și copiii adoptați este de 37,1 ani. Diferența minimă înregistrată este de 23 de ani, în timp ce diferența maximă este de 60 de ani. Diferența medie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
este de 34 de ani, în timp ce pentru familiile în care mai sunt și alți copii biologici sau adoptați, intrați în familie anterior copilului adoptat, această diferență este de aproximativ 35 ani. Diferența generală de vârstă între tații adoptatori și copiii adoptați este de 37,1 ani. Diferența minimă înregistrată este de 23 de ani, în timp ce diferența maximă este de 60 de ani. Diferența medie de vârstă între copilul adoptat cu rangul întâi și tatăl adoptiv este în medie de 36,8
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o gospodărie Gospodării ale familiilor adoptatoare 3,29 2,77 Gospodării in general 291 2,99 2,6 O analiză mai detaliată ne permite să constatăm că, familiile adoptive pot oferi în majoritatea cazurilor condiții de confort necesare creșterii copiilor adoptați. Un procent mic de familii, 4,16% dețin locuințe de tip garsonieră cu o singură cameră disponibilă. Toate aceste familii sunt formate din 3 membri, părinții adoptatori și copilul adoptat. Majoritatea familiilor au însă între 2 și 4 camere și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
oferi în majoritatea cazurilor condiții de confort necesare creșterii copiilor adoptați. Un procent mic de familii, 4,16% dețin locuințe de tip garsonieră cu o singură cameră disponibilă. Toate aceste familii sunt formate din 3 membri, părinții adoptatori și copilul adoptat. Majoritatea familiilor au însă între 2 și 4 camere și sunt formate dintr-un număr mediu de 3,25 persoane (80,01%). 15,83% dintre gospodăriile familiilor adoptatoare au 5 sau mai multe camere, dar numărul mediu de membri este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sau reformați. În Argeș, Brașov și Sibiu identificăm o mare omogenitate a adoptatorilor din punct de vedere etnic și religios. Majoritatea sunt români, ortodocși. Evident profilul este generat de caracteristicile sociodemografice ale populației din aceste județe. 4.5 Profilul copiilor adoptați în România Vârsta copiilor adoptați. Media de vârstă a copiilor adoptați în cele șase județe este de 41,7 luni, cu o abatere standard mare de 32,4. Vârsta minimă la care un copil a fost adoptat este de 5
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și Sibiu identificăm o mare omogenitate a adoptatorilor din punct de vedere etnic și religios. Majoritatea sunt români, ortodocși. Evident profilul este generat de caracteristicile sociodemografice ale populației din aceste județe. 4.5 Profilul copiilor adoptați în România Vârsta copiilor adoptați. Media de vârstă a copiilor adoptați în cele șase județe este de 41,7 luni, cu o abatere standard mare de 32,4. Vârsta minimă la care un copil a fost adoptat este de 5 luni, vârsta maximă înregistrată fiind
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]