429 matches
-
minunilor, virtuților, răutăților. Este icoana în sensul restrâns al cuvântului, și este de două feluri: înfățișarea celor petrecute în scris și în al doilea sens, zugrăvirea chipurilor sfinților și celor virtuoși. Plecând de la această clasificare, Ioan Damaschin va defini închinarea, adorarea, venerarea și va stabili astfel legitimitatea întrebuințării icoanelor. Un text al lui Maxim Mărturisitorul, scris cu mult înaintea vremii disputei iconoclaste, ce interpretează Schimbarea la Față din perspectiva scopului Întrupării, ne dă dimensiunea complexității sub care stă relația chiparhechip: „Căci El trebuia
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Paul Sterian - observase criticul - reînvie în poemul său acatist, o prea venerabilă tradiție a bisericii și a literaturii religioase [...] reușita d-sale șse vede și într-un pasaj luat dintr-un icosț împletit în imagini autohtonizate [...] poemul continuă în această adorare enumerantă [...] o susținută revărsare de poezie devotă"23. În acest context, o parte dintre afirmațiile lui Sahia se vădesc pripite, injuste. Impulsiv, poetul va răspunde înmuindu-și pana în cerneala pamfletului: el își minimalizează preopinentul, numindu-l "criticuș", "băiețaș", iar
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
cu Sabin Orcan într-o emisiune de la același post, după care jurnalistul afirma, tot într-o postare pe Facebook că "se mai gândește dacă mai merge" la talk-showuri la B1, despre care Cristoiu afirma într-un comentariu că este "Biserica Adorarea lui Traian Băsescu". Ulterior, Radu Banciu a comentat dreptul lui Ion Cristoiu de a părăsi postul B1 TV. "(Ion Cristoiu - n.r.) Nu are cea mai proastă scriitură, dar nici nu am căzut în admirație citindu-l vreodată", a afirmat Banciu
Scandal la B1 TV: Cristoiu, foc și pară că Banciu l-a înjurat măgărește by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/61644_a_62969]
-
pământul bun și negru,/ pământ proaspăt în care dormiră toți ai mei,/ pământ tânăr în care mi-i tânără chemarea,/ pământul unde-n urmă vreau să adorm și eu.”// (Femeie luminoasă) Poemele au ceva din implorarea prin rugăciune și din adorarea prin plecăciune, într-un amestec de iubire profană și iubire sacră, de înălțare și umilință: „Dacă mi-ai da surâsul ca un pelin amar,/ ai birui pământul din celălalt cântar,/ te-aș curăța de blastăm ca pe-un oțel de
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
tradiția populară românească” (lps-suceava.ro); „Dragobete, zeul dragostei la românii de la nord și sud de Dunăre, este un zeu pastoral, imaginat că un tanar frumos, puternic și bun” (informatia.dntcj.ro); „E zeul DRAGOBETE”; „În numărul viitor, ipostazele, înălțimea și adorarea zeului Dragobete” (Gazeta Viața CM, 572, 14-20 febr. 2003); „Dragobete, fiu al Babei Dochia” (stiri.tvr.ro/calendar). Cele mai riscante sînt explicațiile etimologice: de la sugestia produsă de simplă asociere formală și semantica („Chiar numele - Dragobete - semnifică întruchiparea unei fapturi
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
ca obște și am existat ca fii ai acestei glii și ai împărăției lui Dumnezeu coborâtă pe pământ prin întrupare. De aceea, Crăciunul este cea mai veche sărbătoare. Înainte de întruparea Fiului, strămoșii noștri daci ajunseseră pe calea revelației naturale la adorarea Creatorului, la Părintele Cerului și al luminilor, la Acela care face legătura cu toată creatura și are grijă de urmași. Însuși Zamolxe era zeitate protectoare, după ce fusese rege, profet și mare preot, un „Crăciun“ al geto-dacilor. Venind lumina cea neapropiată
Agenda2003-51-03-gen1 () [Corola-journal/Journalistic/281849_a_283178]
-
în unele creații semnate de Hans Helms ori Karlheinz Stockhausen în anii ^60 al secolului 20. Conceptualismul formal, în care compozitorul își enunță sintagma sonoră printr-o formulă (ecuație) logico-matematică, pariază pe o schemă abstractă (ceea ce înseamnă în fond o adorare mai mult sau mai puțin motivată a formulei), schemă ce poate încorpora și coduri ale unei posibile forme muzicale ca, de pildă, în anumite muzici semnate de Anatol Vieru, Haubenstock-Ramati sau Javier Darias. în sfîrșit, conceptualismul schematic se deosebește de
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
Mihail Gălățanu Adorarea poeziei Am îngenunchiat să ador poezia și poezia nu s-a arătat. Mi s-a arătat abia cînd, într-un han soios, nebărbierit și murdar, m-am dezbrăcat și, la capătul puterilor, m-am întins să mă culc. și era
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
creștină este o milostenie religioasă. Esența sa este să redea și să o continue pe cea a Mântuitorului față de toți oamenii, în special față de credincioși. Fiu al lui Dumnezeu, credinciosul nu poate fi decât un milostiv, arătându-I Tatălui său adorarea și bunătatea sa. În Hristos, are sentimentele Mântuitorului și întruchipează modelul dragostei pe care o constituie viața lui Hristos Întrupat, Răstignit, Înălțat. Pătruns de Sfântul Duh, creștinul ia parte din plin și imediat la mila divină; aceasta-i conduce mintea
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
frați întru Cristos, În acest An Euharistic vă îndemn în mod special la împlinirea poruncii bisericești de a asculta Sfânta Liturghie în duminici și sărbători, și chiar mai des; vă îndemn la primirea cât mai deasă a Sfintei Euharistii, la adorarea lui Isus Cristos prezent în Sfânta Euharistie pe altarele noastre. Harul Domnului Nostru Isus Cristos și dragostea lui Dumnezeu-Tatăl și împărtășirea Spiritului Sfânt să fie cu voi cu toți. Amin! Cu arhierești binecuvântări, † Alexandru Mesian, Episcop român unit, greco-catolic, al
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
În armatele SS, devine un băutor Înrăit; În mamă - prin oroarea provocată de chelie și prin amestecul de „scârbă și lăcomie, de frică și febrilitate” cu care mânca Întotdeauna cartofi, amintire a foamei cronice suferite În lagăr; În bunică - prin adorarea acordeonului fiului ei, mort pe front; În bunic - prin completarea În derâdere, cu cantități derizorii, a chitanțierelor pentru mărfare de la fabrica de cereale pe care o administra Înaintea colectivizării. Lupte pe care fiecare le duce cu propriul sine, Într-o
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
Ieșirii (Exodului) și suferințele îndurate de popor în deșert (de unde interdicția pâinii dospite în mesele festive), ca și de întâlnirea lui cu Dumnezeu. Istoric vorbind, sărbătoarea repetă o practică sacrificială uzuală în vechiul Orient, sacrificiu care era modul comun de adorare al unui zeu pentru religiile tribale pre-mozaice și contemporane lui Moise. Paștele evreiesc este o sărbătoare anuală fixă din calendarul iudaic, care începe în ziua de 14 Nisan. Spre deosebire de Paștile creștine, care începe obligatoriu într-o duminică, data de început
Paști () [Corola-website/Science/310133_a_311462]
-
său. Noua religie este simplă: Dumnezeul românilor este el, Nicolae Ceaușescu. Preoții lui sunt activiștii Partidului Comunist. Credincioșii de rând sunt locuitorii României. Bisericile sunt toate locurile unde poate fi adorat Nicolae Ceaușescu. Unul dintre modurile cele mai dorite de adorare e munca. Noua religie se numește, neoficial, Ťceaușismť. Înțelesul Tezelor din iulie e acesta: la baza oricărui act spiritual din România trebuie pusă concepția lui, a lui Nicolae Ceaușescu." (pag. 237) Plauzibil, așadar, în definitiv, deductibil. Ceea ce iese, în schimb
Cartea cărților by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7949_a_9274]
-
tinereții ei. La rugămințile celor doi nepoți (orfani ce nu-și cunosc părinții) acestea devin, scoase din valijoara scorojită, acolo, în pierduta localitate siberiană Saramza, prilej de evocare a unor vechi evenimente ale tinereții ei, și nu mai puțin de "adorare" a "grefei franceze" din familie. Spiritul francez (de fapt, europenismul) este cel care ajută personajele să treacă prin evenimente-limită, prin ororile războiului și ale foametei (ce adusese o parte a populației pînă la canibalism). Cine l-a citit pe Șolohov
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
mai poate dezlipi de ecran, nevoia de a privi regulat la altarul ecranului spre a-și regăsi idolii, ca într-un veritabil ritual al venerației autentice, perceperea timpului și spațiului din interiorul ecranului ca pe dimensiuni învestite cu puteri sacre, adorarea unor personaje "mitice" precum vedetele mediatice sau figurile politice - Rambo, prințesa Diana, Madona, Michael Jackson sau Elvis Presley nu mai sînt de mult oameni, ci figuri mitice -, autoritatea profetică pe care previziunile făcute la televizor o au în ochii noștri
Căpcăunul din ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9921_a_11246]
-
același timp, nu e cazul să fie comentat - pentru cei care-l înțeleg, comentariul sună ca o profanare, pentru cei care nu-l înțeleg, oricum e inutil: "E iarăși toamnă, iasomia / cea albă și pătrunzătoare - / îndată ce-o atingi, în adorare / îți intră în piele, în suflet ca-ntr-un tron, / împărătesc / și-alege iar domnia. // Sînt apele în tremurare / de frunze atinse / stinse astre / din ceruri cad iar pe pămînt / ca petecele dintr-un sfînt vestmînt). E mîna mea moale
O retrospectivă by Romulus Bucur () [Corola-journal/Journalistic/8478_a_9803]
-
neputințele. Minte-mă, îmi cer ele, blocându-mă într-o rețea de analfabetism monden și umanitar. Patima lor îmi subțiază chiar calitatea de cititor împătimit, încântat de „zgârieturile” pe care le poate lăsa pe suprafața textului. Sunt cărți care cer adorare mută, mângâietoare, nu lectură interpretativă, zgrunțuroasă. Iată ce scrie Lucian Raicu, citat de aceeași Simona Sora: „Jurnalul (și într-un anume sens orice literatură care vrea să intereseze pe lacomul de secrete cititor) presupune neapărat un act sacrificial, o jertfire
Minte-mă! – sau despre lectura confidențială by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5318_a_6643]
-
însăși și pentru ea însăși. Aceasta trebuie să lumineze calea pentru schimbările și reformele posibile pe care trebuie să le realizeze pentru salvarea sufletelor. 4. (În ceea ce îl privește pe următorul papă) un om care, după contemplarea lui Isus Hristos și adorarea lui Isus Hristos să ajute Biserica să iasă din ea însăși către periferiile existențiale, să o ajute să fie mama dătătoare de viață care trăiește din "bucuria încântătoare și reconfortantă a evanghelizării".
Ce a declarat Jorge Mario Bergoglio în faţa conclavului, înainte de a fi ales papă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/56550_a_57875]
-
de sufii contemporani cu Llull, între care Farid ad-Din Attar), la sărăcie (în mistica sufi, sărăcia, faqr, e o atitudine pozitivă, de indiferență față de orice altceva decât Dumnezeu) etc. Desigur însă că Llull înlocuiește fervoarea monoteismului „pur” cu aceea a adorării Treimii și a Sfintei Fecioare. Toate aceste apropieri teologice conferă cărții o extrem de actuală interculturalitate. Dar mai presus de aceasta, stilul îmbinând - după moda vremii - poezia, dialogul, proza rimată și ritmată face din romanç-ul lui Ramon Llull o operă literară
Un roman medieval despre reforma creștinătății by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4758_a_6083]
-
sau chiar dacă există, nu-l interesează. Dar dacă moartea naturală, odată ce-i inevitabilă, constituie o lege a vieții, moartea spirituală a creatorului, mai ales când ea e provacată de status quo, echivalează cu o crimă supremă. în puținele poeme post-dcembriste, adorarea libertății și frumuseții conștiinței umane este strivită de indiferența deplină a celor puternici ai lumii de azi. “Când o operă pare a o lua înaintea epocii (a o precede) “ scrie Cocteau , “este pur si simplu deoarece epoca a rămas în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
simt ultimul om când nu mă uit nicăieri mă simt ca lumea Cănd parola e un anume surăs cu mâinile legate la spate îți mângâiam fața cu picioarele legate alergam către tine nu din frică nici din confortabilă iubire sau adorare cu gândurile bine legate de îndatoririle zilei te visam în adâncurile mele ci din sperândă disperare nu din deplângere ci din plâns de mic copil de când a murit tata mi-am dat seama cum eu nici în ruptul capului nu
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/7886_a_9211]
-
horă liniștită, tristețea iute mi s-a dus de alb ademenită. Aș vrea s-adun, dac-aș putea, în brațe tot omătul, dar fulgii plâng în palma mea și se topesc cu totul. Pe buze-mi tremură stingher cuvinte de-adorare, iar ochii se lipesc de cer în semn de închinare. Cu-atâta liniște-mprejur simt că mă pierd de lume, aș evada din clarobscur într-un ținut anume, Pe munții cei îmbătrâniți de vânturi și ninsoare, capitonați cu alb veșmânt
Prima ninsoare by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83363_a_84688]
-
de serioasă și de veche cum e etnologia - talent de detectiv. Ordine și Haos, ultima carte a lui Andrei Oișteanu, are un fascinant aspect compozit. E o carte care povestește despre legenda românească a potopului, despre credințe vechi legate de adorarea paltinului ca arbore sacru, despre rostul hotarului în gîndirea satului tradițional, despre felul în care satul își compune, imaginar, propria hartă. Mai povestește cartea lui Andrei Oișteanu despre balaur și solomonar, despre labirint și legenda Sfîntului Gheorghe, despre ritualurile ciudate
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
Audiție celestă Elena Marin Alexe La ceas de amurg agonizând cu lacrimi de sânge, las deschisă ușa sufletului neostoit, împătimit, și neliniștit, tăcerii și adorării liniștei albe, din haosul unei lumi pe cale de dispariție. necuprinsul mă infioară sfâșietor în ultimile acorduri ale cântecului de lebădă. Dirijorul este genial. Ascult..... Oda creației!
Audi?ie celest? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83235_a_84560]
-
o carte între patru destinatari în chip egal îndrep tățiți să o primească, apoi să știți domniile voastre că situația-i departe de-a fi neagră! E roză. Rubicondă. După șapte lansări în trei zile, după sufocări, eviscerări, răscoliri, pietinări, jigniri, adorări și vampirizări, observ că mă simt ca bătrânul boier jucat de Giugaru în nuș’ce film cu haiduci și care, asaltat de-o țigăncușă nurlie (fo coasa pereche, pe ecran, a lui Jean Constantin), exclamă cu frenetică uluire: „Simțăsc! Simțăsc
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]