59,393 matches
-
autorii nu fac nici un secret din convingerea lor intimă că nu sînt altceva decît instrumente predilecte ale Divinității. Pe urmele lui Novalis, aproape toți poeții încep să creadă, cu sinceritate, că prin opera lor nimeni altcineva decît Dumnezeu însuși se adresează direct restului umanității. Ceea ce s-a întîmplat în secolul XX a atins alt prag al acestei spirale continue. Stimulați de numeroase și variate mass media, încurajați de cinematograful ce le ecranizează operele, proiectați apoi prin imaginea TV în imaginarul colectiv
Suferința scriitorului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/12239_a_13564]
-
că aceste radioscopii ale lui Jacques Chancel nu s-au pierdut, ele reprezintă o bogăție extraordinară. Apropo de stilul oral: e de remarcat că acesta predomina înaintea secolului XIX cînd mulțimea nu știa să citească, mesajele trebuind să-i fie adresate pe cale orală. Asta a dezvoltat oratoria ecleziastică, au apărut mari predicatori practicînd elocința religioasă, un Bossuet, de exemplu. S-a dezvoltat de asemenea elocința politică, arta de a vorbi în public. Revoluția franceză e un veritabil festival de discursuri politice
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
faceți rost de ele?" Claude Gallimard îi încredințează fiului său Christian arma cu misiunea de a o înzestra cu gloanțe. În acea vreme, André Malraux, Ministru al Culturii, se deplasa însoțit de o gardă de corp. Christian Gallimard i se adresează acestei gărzi: " Este chiar calibrul armei mele", spune omul și-i încarcă lui Claude Gallimard revolverul pe care acesta i-l înapoiază îndată lui Montherland. Deci, cu gloanțele destinate protecției lui Malraux. S-a omorît Montherland. Vestea am aflat-o
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
de caritate dintr-un cartier zis "sensibil". Un grup de adolescenți observă micul nostru cortegiu. Unul se desprinde dintre ceilalți, se apropie de noi, se oprește în fața mea, scoate un revolver și trage. Revolverul e încărcat cu... gloanțe oarbe. Mă adresez ziaristului de la "Le Provençal" aflat lîngă mine. Dacă m-ar fi ucis, ce minunat fapt divers ați fi avut voi! Altădată, am fost înfruntat cu o armă albă în văzul întregii Franțe. Mă găseam la emisiunea de televiziune a lui
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
am simțit mai ușurat cînd nici Ciubik nu a vrut să se dea de gol. Nici coperte, nici un fel de legitimație - nu le-a arătat, nimic: pasămite, îmi pare rău, dar n-am buletinul la mine. - Petrovici, mi s-a adresat el. Ai buletinul la tine? Am ezitat. Dacă rostesc două cuvinte cu voce groasă, de om beat, ar putea să mă salte, dacă vocea mi-ar fi prea trează, ar intra la bănuială Ciubik; am tăcut, medie de aur, nu
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
cuceritoare când e omul tânăr... Fila 6. Tot la "Național Tv", o prezentatoare: "-Ne-au plecat neuronii de-acasă..." Și mie mi s-a părut, dar parcă mai luaseră ceva cu ei... Fila 7. 21 iulie. Ministrul agriculturii, domnul Petru Daea, adresându-i-se pentru a patra sau a cincea oară lui Robert Turcescu ("Realitatea Tv"): "-Domnu' Tucă, dacă-mi dați voie... Moderatorul, exasperat: "-Turcescu, domnu' ministru! Turcescu... Tucă e la Antena 1. Domnul ministru, ceva mai vesel: "-Am înțeles, domnu' Tucă-Turcescu
File de jurnal estival by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12635_a_13960]
-
și mititeii prezenți la fiecare colț de stradă îmi dădeau un sentiment de abundență; chiar și cerșetoarele îmi păreau pitorești, bătrâne maiestuoase îmbrăcate în negru; arhitectura cu linii rotunjite; apoi oamenii care, în marea lor majoritate voiau să li te adresezi cu "doamnă" sau "domnule". Iar pe țărani îi recunoșteai imediat. Totul era altfel decât la noi. În acea primă vizită, soțul meu mi-a făcut cunoștință cu prietenii lui de dinainte de război, basarabeni stabiliți în București. Un destin mai interesant
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
poemele sau eseurile în ediții bilingve româno-ruse, executate în manieră art-book. Iată câteva exemple: Ștefan Augustin Doinaș, Mistrețul cu colți de argint, Marin Sorescu, Craiova văzută din car, Ana Blandiana, Arta de a chinui un arbore. Toate aceste cărți se adresează unui public restrâns, ale cărui granițe nu pot fi depășite de strădaniile, oricât de mari, ale unui singur editor. Continuă să mă uimească indiferența părții române față de modul în care se prezintă literatura română în Rusia. C.B.: Care sunt proiectele
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
Cele 108 scrisori dau seama de pașii făcuți de Ioan Petru Culianu în sistemul universitar occidental și de "temperatura" relației sale cu Mircea Eliade. În primele scrisori, de la începutul amiciției lor, tonul profesorului este rece, expeditiv, politicos-glacial. El i se adresează corespondentului său cu "Stimate domnule Culianu", își declină orice posibilitate de a-l ajuta să obțină o bursă în Statele Unite și îl redirecționează către prieteni de-ai săi din Europa (Italia și Franța). Ulterior începe să-i trimită cecuri "pentru
Epistolar inițiatic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12640_a_13965]
-
subtil, într-o stare de adversitate față de Uniunea Scriitorilor. În textul meu nu există nici o referire la această instituție, pentru că habar n-aveam că Adrian Năstase a acordat banii Uniunii din care fac și eu parte. Știam că el se adresase scriitorilor în general - or, nu toți scriitorii sunt membri ai Uniunii Scriitorilor! Acest lucru ar fi fost încă mai grav, dacă dl Năstase și-ar fi direcționat "generozitatea" doar spre sediul din Calea Victoriei 115. În realitate, lucrurile nu stau așa
Sponsorul XXL by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12638_a_13963]
-
să excludem cu totul comentariul muzical de la radio. Îl putem nuanța, colora afectiv și susține prin exemple muzicale inteligent alese. Seminarul a declanșat destule resorturi, prejudecăți, reacții și reflecții. Studenții de la Universitatea Națională de Muzică bucureșteană - cărora li s-a adresat în special seminarul și apoi atelierul de muzicologie radiofonică (un fel de continuare practică a seminarului) - au ajuns la un moment dat să se întrebe care ar fi rostul, scopurile și finalitatea meseriei pe care și-au ales-o. Tinerii
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
școli de jurnalism spre a se pregăti pentru această carieră." Ancheta citată continuă să enumere provocările principale pentru cel ce susține o rubrică muzicală radiofonică: vor câștiga cei cu un stil concis, pregnant, cu un vocabular restrâns care să se adreseze unei largi mase de auditori. Trebuie abordat un spectru divers, inclusiv pop, dar și afirmate opțiunile proprii asupra "muzicii bune" (în ce accepțiune, nu mi-este foarte clar). Era firesc ca unii dintre tinerii participanți români să se întrebe la
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
proprie. În fine, din rândul studenților sau al absolvenților de muzicologie, cei aplecați mai mult spre cercetare și analiză au uneori probleme de a se adapta stilului radiofonic. Ei învață să scrie și mult mai puțin să vorbească, să se adreseze accesibil, să strecoare informații de valoare într-un discurs simplu, clar, eventual presărat cu poante. Pericolul este să nu poată ieși ușor din mecanismele exprimării scrise, docte, poate prea complicate uneori, să nu poată improviza, să nu-și poată valorifica
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
ar fi, în esență: "există o muzică țigănească?", "ce credeți că o definește?", "care credeți că e diferența între românesc și țigănesc în melodii, tipul de repertoriu, maniera de execuție?", ""muzică țigănească" e același lucru cu "muzică lăutărească". Autoarea își adresează ei înseși, "în avalanșă", un șir de interogații în introducerea cărții, din care citez: "Ce se înțelege la urma urmei prin "muzică țigănească"? Muzica creată de romi? Muzica vehiculată de romi? Muzica de care romii se simt atașați, cu care
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
glumeață (oare?) ca nimeni să nu mă încline Ťcătre meseriile literareť". îmi menea modul cel mai complet de exprimare, tăcerea, al cărei cod îl cunoștea, acest om trăitor între oameni și, totuși, atît de secret". Urare ce consună cu cea adresată de Caragiale odraslelor sale, în ambele rînduri nesocotită de destin. E adevărat că fiul lui Șerban Cioculescu a crescut într-o atmosferă ce constituia o permanentă ispită. Providența, mărturisește d-sa, i-a acordat favoarea de a se forma încă
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
și friptură, nu era exact momentul desertului, dar am hotărât să joc acoperit și s-o desfac pe loc, afirmându-mi astfel dreptul de proprietate asupra ei. Pe când mușcam din prima bomboană, l-am auzit pe Luis, șeful meu direct, adresându-mi-se: „Bomboană de ciocolată Înainte de friptură? Este un obicei românesc?” Pusese Întrebarea mânat de plictiseală și de dorința de a-i face plăcere VP-ului. Punct ochit. VP-ul a râs sardonic. Mai mult, și-a săltat propria cutie
Petrecere cu vin roșu și ciocolată Lindt. In: Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_283]
-
Pavel Chihaia, Dorel Cazaban Mihadaș, Tudorel Duțu și alți câțiva care ne nimeriserăm atunci să fim acolo... Ni se spune că la cămin va veni în vizită Ică Antonescu. Apare elegant, cu o batistă mov la buzunar, și ni se adresează în hol cu formula lui cunoscută, dragii mei, dragi... Suntem puțini. Dă mâna cu fiecare din noi. Când ajunge în dreptul meu, simt că miroase tare a Paciuli, iar mâna mi-o strânge cu o mână moale, feminină. De această mână
Figură și fond – note 1944 – (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12737_a_14062]
-
piese expuse permanent sechestrului. La fel se întîmplă și cu biblioteca, prin ale cărei titluri se poate verifica încă o dată temeinicia erudiției posesorului unui adevărat "depozit de carte", unic la vremea aceea. Descoperite mai tîrziu, cele aproximativ 3000 de scrisori adresate în special mamei, Catinca, și soției sale, Sașa, par concepute în stilul lui P. Mérimée - "maître des lettres familières" - și se constituie în veritabile bruioane ale unui roman autobiografic. De altfel, Călinescu nu ezită a-și face mîna de viitor
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12740_a_14065]
-
mai mult întâlnirea cu prezența fizică a personajului. Aici intervine însă o situație întrucâtva bizară deoarece nu am fost, fie și numai ocazional, elevul profesorului Lovinescu și nici nu am avut vreodată prilejul să-l aud vorbind sau să mă adresez lui. De aceea, "prezența lui fizică" implică o notă cu totul aparte, care mi s-a întipărit în memorie tocmai prin ineditul ei. L-am văzut pentru prima oară pe unul din coridoarele liceului (cel pe care se afla și
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
și, în limita timpului, mă dedicam lecturii citind cărți de literatură din biblioteca liceului. Nu știam pe atunci nimic despre Mihail Șerban și memoria mea nu-i reținuse nici măcar numele, dacă vreodată îl voi fi știut, pentru că de obicei mă adresam lui cu "domnule pedagog". Surpriza de a-l identifica mi-a oferit-o volumul IV din Agendele lui Lovinescu, mai cu seamă adnotările foarte prețioase ale lui Alexandru George și ale Gabrielei Omăt. Pe Șerban mi-l amintesc foarte bine
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
felul în care OBSERVATORUL CULTURAL găzduiește solemn și fără umor orice inepție care privește revista noastră ori pe redactorii ei. în loc să-și exprime bărbătește eventualele dezacorduri, Observatorul se folosește de interpuși sau de terți. De ce dl. Petrescu nu i-a adresat Scrisoarea deschisă dlui Nicolae Manolescu, din numărul 224 al Observatorului la România literară ori în Timpul ieșean unde d-sa publicase textul la care dl. Manolescu i-a răspuns cu cîteva săptămîni în urmă? Lăsînd la o parte gentilețea dlui Lefter
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
încheie cu o nouă palmă și cu o nouă sau mai precis veche răfuială personală, aceea a lui Marino cu "Școala de la Păltiniș" și cu mentorul ei, care, el, nu-i mai poate răspunde: În timp ce cartea lui Gelu Ionescu se adresează unui public larg, de bun nivel mediu, Andrei Pleșu este elitist și restrictiv. O reminiscență involuntară și inocentă a Ťșcolii Noicať?" Că democrația occidentală și corectitudinea politică includ respectul pentru domeniul teologic, că teologia este și o chestiune de cultură
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
Nicolae Manolescu Nicolae Manolescu în dialog cu Matei Călinescu Matei Călinescu: E puțin provincială în sensul că, totuși, se adresează unui public care era provincializat ideologic. E vorba de ideologie. Noi nu ne dăm totdeauna seama, dar există anumite limite care sînt stabilite de ideologii, și ideologiile nu sînt numai politice, sînt de toate felurile, și de fapt, chiar și
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
Solomon, deasemenea. Popovici și Pop păreau convinși de dreptatea tânărului, iar Ghilezan Îl privea gânditor. După zece minute, susținut de contele cu monoclu, apăru Iuliu. Față Îi redevenise senina. Avea obrazul alb, ca după o furtună sufletească. În picioare, se adresa celor prezenți : “Am decis sa aprob cererea preotului Marină. Sper că vei ști cum să Întrebuințezi puterile pe care le vei avea În cadrul Bisericii Ortodoxe. Nu uită că mai există și Biserica Unită. Bolșevicii vor Încerca s-o distrugă...Mergi
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
acestora cu postmodernismul literar ("ficțiuni care se hrănesc din ficțiuni, creând deopotrivă lumi ficționale"). Aflăm totodată din Luceafărul că autorul comentat de Dan Cristea, poet, prozator și publicist, colaborator cu intermitențe și al revistei noastre, a devenit cincantenar. Cronicarul îi adresează, fie și cu întârziere cuvenitele urări de bine. Tot o aniversare, pe care am consemnat-o la timpul potrivit, prilejuiește apariția volumului Nicolae Breban 70, alcătuit cu devotament de Aura Christi. Sunt prezenți în pagini confrați ai lui N. Breban
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]