554 matches
-
primesc forme (informo) și, astfel, sunt actualizate de către specii în virtutea faptului că sunt înțelese într-un anumit mod. Faptul că puterea cognitivă înțelege într-un anumit mod spe ciile poate fi interpretat fie accentuând verbul „a intelege“, fie accentuând locuțiunea adverbiala „într-un anumit mod“. Prima interpretare conduce către un reprezentationalism tare, unde speciile sunt obiectul cunoașterii, pe când a doua interpretare conduce către un reprezentationalism mo derat sau, cum mai este denumit, un realism indirect. Consecințele primei interpretări, cea realizată în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
adevărului va fi unul subiectiv, anume felul în care X sau Y percep asemănarea culorii. Pentru ca aceste consecințe sau altele de același fel să fie evitate, este suficient să se apeleze la cea de-a doua interpretare, centrată pe locuțiunea adverbiala, care, la rândul ei, poate fi abordată din două perspective: fie spunem că, deși puterile cognitive au o relație cu speciile, deci că le cunosc într-un anumit mod, cele pe care le percepem, deci cele pe care le cunoaștem
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
le reprezintă există o relație de identitate formală a atunci cand înțelegem specia înțelegem, în același timp, și forma obiectului, deoarece ambele au același conținut infor mational. Mă voi opri puțin asupra resurselor primei pers pective a interpretării centrate pe locuțiunea adverbiala. Strategia de interpretare a lui Robert Pasnau, care do reste să demonstreze că speciile sunt cunoscute într-un anumit mod de către puterile cognitive, fără ca această stare de lucruri să degenereze într-o formă de reprezentationalism idealist, care s-ar putea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
realizează prin articularea formei de comparativ, în limba română cu articolul demonstrativ-adjectival, iar în celelalte limbi romanice cu articolul hotărît. Pentru a reda superlativul absolut, limbile romanice recurg la mai multe adverbe: rom. foarte înalt (< lat. forte, neutrul, cu valoare adverbială, al lui fortis "tare, puternic"), it. molto alto (< lat. multus), fr. très haut (< lat. trans), prov. forço aut (< lat. fortis), sp. muy alto (< lat. multus), pg. muito alto (< lat. multus). Pe lîngă aceste mijloace, limbile romanice recurg la numeroase altele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
propoziției și, pe de altă parte, la transformarea în adverbe a unor substantive în ablativ (lat. de una hora > rom. odinioară) sau precedate de prepoziții (lat. ad foras > rom. afară, sp. afuera, pg. afora, v.it. affuori, v.fr. afors). Sufixele adverbiale latinești nu au fost moștenite de limbile romanice, dar cele occidentale au un astfel de sufix, -mente, care provine din ablativul substantivului latinesc mens,-ntis "mod de a gîndi sau de a simți; pricepere, minte". Acest sufix a devenit în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ca adverbe numai prin atribuirea statutului de determinant (prin vecinătate) al verbului, încît adjectivul fleißig, de exemplu, cu semnificația "harnic, silitor, sîrguincios", devine adverb în propoziția Er lernt fleißig. "El învață cu sîrguință, mereu". Totuși, așa cum româna realizează și forme adverbiale propriu-zise cu ajutorul unui sufix (de obicei, -ește), germana uzează deseori de sufixoidul -weise69 pentru a forma adverbe de mod, pornind de la substantive (das Stück + -weise > stückweise "bucată cu bucată", uneori cu intercalarea consoanei -s-: das Beispiel + -s+ -weise > beispielsweise "ca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de la participii), de această dată numai cu elementul de legătură -er(glücklich + -er+ -weise > glücklicherweise "din fericire"). Există deseori în limba germană posibilitatea ca, alături de adverbul construit cu -weise să circule, eventual cu o semnificație parțial deosebită, și o formă adverbială fără acest sufix, deci, omonimă cu adjectivul: natürlicherweise "în mod firesc" / natürlich "fireș-te, desigur", normalerweise "în mod normal" / normal "nor-mal, obișnuit; regulat". În limba neerlandeză, orice adjectiv calificativ poate fi folosit ca adverb, fără nici o schimbare a formei, dar trebuie
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
normal "nor-mal, obișnuit; regulat". În limba neerlandeză, orice adjectiv calificativ poate fi folosit ca adverb, fără nici o schimbare a formei, dar trebuie să urmeze după un verb, pentru care este determinant. Aceasta face posibil ca semnificația adjectivală "bun" și semnificația adverbială "bine" să fie reunite sub aceeași formă lingvistică goed [xu:t], la fel ca în alte limbi germanice, de altfel (cf. germ. gut). Ținînd cont că în neerlandeză adjectivul cu valoare de nume predicativ este invariabil (ca în germană și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a adjectivului. Ca atare, fair alături de un substantiv este adjectiv (a fair lady "o femeie frumoasă"), dar este adverb cînd determină un verb (you didn't play fair "nu ai procedat frumos, cinstit"). În mod evident, derivatul fairly poartă marca adverbială în sine, indiferent de vecinătate: We treated him fairly. "L-am tratat frumos (cum se cuvine)". Individualizată în familia limbilor romanice prin procedeul adverbializării prin distribuție a adjectivelor calificative și a unor substantive considerate ca atribuind o calitate, limba română
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
numai româna uzează de și în mod consecvent. 67 Acest procedeu de adverbializare s-a putut extinde și la determinanții adjectivului: e gol pușcă; e frumoasă foc, uneori însă, prin elipsa adjectivului care determină la rîndul lui un substantiv, elementul adverbial ajunge adjectival: e o fată trăsnet (= e o fată grozavă ca trăsnetul). 68 Limba română are desigur și mărci sufixale pentru adverbe, dintre care cea mai frecventă este -ește. 69 Prin formă și prin conținut, sufixoidul -weise se apropie de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pentru a delimita sfera acestei categorii (prin gradul de opacitate al construcției) și care e abandonat apoi (în stadiul clasificării și al analizei propriu-zise) în favoarea unui criteriu pur gramatical (acela al substitutelor morfologice: substantive compuse; determinanți compuși; locuțiuni verbale, adjectivale, adverbiale, prepoziționale și conjuncționale). Faptul că această marginalizare a semanticului nu reprezintă o excepție, ci o adevărată "regulă" a frazeologiei franceze contemporane e confirmat de însăși tema amplului colocviu internațional organizat de către École Normale Supérieure Fontenay/Saint-Cloud în perioada 24-26 noiembrie
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
scaun la cap, O scrisoare pierdută, Viața la țară etc. Tot în această categorie credem că ar trebui incluse și cazurile de determinare nominală prin intermediul prepozițiilor (pe de rost, de-a berbeleacul etc.), încadrate de către gramatica tradițională în categoria "locuțiunilor adverbiale"; b) determinarea verbală, în cazurile în care nucleul segmentului de "discurs repetat" îl constituie un verb, care e supus unor operații de determinare ce ar putea fi descrise prin intermediul claselor de funcții sintactice (determinare obiectivă: a face cu ou și
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
stereotipe" rămân, pe de o parte, numeroase comparații gramaticalizate (de tipul lungă cât o zi de post, tare ca piatra, iute ca săgeata, iute ca vântul și ca gândul etc.), iar, pe de altă parte, expresiile construite doar cu determinanți adverbiali (a îngheța bocnă, a se îmbăta turtă, a tăcea ca mortu-n păpușoi etc.). Acestea din urmă se deosebesc de texteme prin trei trăsături semantico-sintactice: (a) sub raport semantic, funcția tuturor elementelor non-verbale din cadrul lor se reduce la rolul de amplificatori
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
amplificatori/intensificatori ai acțiunii pe care o desemnează verbul; (b) chiar dacă "sintagmele stereotipe" verbale cuprind și elemente nominale, acestea nu îndeplinesc niciodată rolul de actanți (cum se întâmplă în cazul textemelor), ci se limitează la statutul de substitute cu valoare adverbială; (c) spre deosebire de texteme, "sintagmele stereotipe" se pot converti cu ușurință în determinanți adjectivali sau adverbiali, asemănători comparațiilor gramaticalizate. (A se confrunta din acest punct de vedere transformarea atributivă Vecinul [meu] a înghețat bocnă → Am întâlnit un vecin înghețat bocnă cu
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și elemente nominale, acestea nu îndeplinesc niciodată rolul de actanți (cum se întâmplă în cazul textemelor), ci se limitează la statutul de substitute cu valoare adverbială; (c) spre deosebire de texteme, "sintagmele stereotipe" se pot converti cu ușurință în determinanți adjectivali sau adverbiali, asemănători comparațiilor gramaticalizate. (A se confrunta din acest punct de vedere transformarea atributivă Vecinul [meu] a înghețat bocnă → Am întâlnit un vecin înghețat bocnă cu transformarea Vecinul [meu] s-a făcut luntre și punte → *Am întâlnit un vecin făcut luntre
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
anterioară, abandonată pe parcursul câtorva enunțuri. 2.1.2. Sprijinirea unor mecanisme ale implicitului Participând la mecanisme pragmatice bazate pe implicit, pronumele devine suport pentru vehicularea forței ilocuționare sau a unor implicații discursive, declanșator de presupoziții sau gazdă sintactică pentru cliticele adverbiale prin care vorbitorii atașează enunțului semnificații și valori modale suplimentare. În aceste situații, actualizarea pronumelui subiect are justificări discursive. Ca suport pentru vehicularea forței ilocuționare, pronumele sprijină expresia lingvistică a unor acte de vorbire cum sunt reproșul, oferta, blamarea, ironia
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
inventariate ocurențele pronumelui nehotărât unul, având în vedere valorile lui multiple, uneori de graniță, care presupun interpretări contextuale de detaliu. 18 Au fost incluse în statistică toate formele flexionare. 19 De ce are un statut morfologic controversat: pronume interogativ sau locuțiune adverbială; l-am inventariat aici datorită prezenței în structura sa a pronumelui ce și, în special, datorită utilizărilor de graniță (pronominale/adverbiale) cu care apare. 20 O clasificare a întrebărilor în GALR II: 31 ș.u. 21 Nu au fost inventariate
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Au fost incluse în statistică toate formele flexionare. 19 De ce are un statut morfologic controversat: pronume interogativ sau locuțiune adverbială; l-am inventariat aici datorită prezenței în structura sa a pronumelui ce și, în special, datorită utilizărilor de graniță (pronominale/adverbiale) cu care apare. 20 O clasificare a întrebărilor în GALR II: 31 ș.u. 21 Nu au fost inventariate aici unitățile cu valoare adjectivală și adverbială, ci doar cele cu valoare pronominală. Pentru valoarea exclamativă a pronumelui ce am avut
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
în structura sa a pronumelui ce și, în special, datorită utilizărilor de graniță (pronominale/adverbiale) cu care apare. 20 O clasificare a întrebărilor în GALR II: 31 ș.u. 21 Nu au fost inventariate aici unitățile cu valoare adjectivală și adverbială, ci doar cele cu valoare pronominală. Pentru valoarea exclamativă a pronumelui ce am avut în vedere enunțuri de tipul: A: io m-am fript de prea multe ori↓ B: CE te-ai fript tu mă↓ CE te-ai fript↓ tu
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
4% trebuie doar (576.000 de ocurențe) 93,59% vreau numai (24.200 de ocurențe) 8,79% vreau doar (251.000 de ocurențe) 91,2% Tabelul 2. Tendința de specializare a semiadverbelor restrictive sinonime Conform statisticii, nu numai, corelativul 9 adverbial obligatoriu al conjuncțiilor adversative dar/ci și, este concurat destul de puternic de sinonimul său, nu doar. Secvențele numai și numai și toată/tot numai au sensul "complet, total, exclusiv" și preponderența apariției lui numai în defavoarea lui doar poate fi un
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
în existențiala devenire care le face să parcurgă nuanțele flăcării, să se aprindă, să pâlpâie, să ardă învăpăiate, să apună ca ea] (Ana Blandiana, Calitatea de martor) Am zis că Caragiale e universal R> nu numai [național] (CORV). * un grup adverbial, având drept centru un adverb sau o profrază adverbială: B: tu CÎND faci. // C: NUmai [dimineața] (IVLRA) numai [ieri] erau complet tufliți că:: trebuie s-o ia de la capăt (IVLRA) acolo numai [acolo] te vedeam (IVLRA) Numai [așa] înțelegem că
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
flăcării, să se aprindă, să pâlpâie, să ardă învăpăiate, să apună ca ea] (Ana Blandiana, Calitatea de martor) Am zis că Caragiale e universal R> nu numai [național] (CORV). * un grup adverbial, având drept centru un adverb sau o profrază adverbială: B: tu CÎND faci. // C: NUmai [dimineața] (IVLRA) numai [ieri] erau complet tufliți că:: trebuie s-o ia de la capăt (IVLRA) acolo numai [acolo] te vedeam (IVLRA) Numai [așa] înțelegem că gândirea asupra naturii intelectuale a omului are loc în
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
nu poate edita un fișier .swf, ci poate doar [să-l "vizioneze"] ("Revista Informatică"). Nu vor face nimic, doar [vor extrage aurul] (Forum Radio Guerilla) Nu mai vorbesc despre costurile celelalte, pe care doar [le bănuim] (Forum Radio Guerilla). * grup adverbial: De fapt, ajungi cu adevărat la maturitate sexuală doar [atunci când ajungi să trăiești un ciudat solipsism în doi (Mircea Cărtărescu, De ce iubim femeile). Iubirea există doar [acolo unde este libertate] ( www.radiovaticana.org/rom/). * grup prepozițional: Nu sunt cafegii profesioniști
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
nu-i așa?, da?); manifestă preferință pentru anumite subiecte și tendința de a-și exprima sentimentele, au gesturi și mișcări discrete, zâmbesc mai mult, privilegiază comunicarea nonverbală, recurg mai frecvent la acte de vorbire indirecte, folosesc frecvent calificări adjectivale și adverbiale, folosesc adeseori atenuatori de expresie, cuvinte de umplutură, își cer frecvent scuze, își întrerup interlocutorii relativ rar, sunt mai puțin argumentative decât bărbații. Vârsta se reflectă în abilitățile lingvistice și comunicative ale vorbitorilor, în temele de discuție abordate în pronunțarea
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pentru a o negocia pe parcursul interacțiunii verbale. Vorbitorul este constrâns în autodezvăluire de reguli ale modestiei și de riscurile pe care le comportă dezvăluirile personale. Printre mărcile discursive specifice sunt formele verbale și pronominale de persoana I, determinările adjectivale și adverbiale, modalizatorii subiectivi (părerea mea, zic că, cred că), frecvența deicticelor, constituirea unor opoziții discursive eu/alții, enunțurile metadiscursive (dacă mi-aduc aminte, să-ți spun un secret), mărci ale afectivității. Comportamentul ludic (umorul) este o formă de comportament comunicativ prin
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]