489 matches
-
de chila; 2.4 Buzunare pentru lateuri. Sunt transversale pe voalura, cusute la intradosul acesteia. <br> O caracterisitică a voalurii este suprapunerea intradosului peste extrados, măsurată în procente. Cu cat suprapunerea este mai mare cu atat profilul va fi mai aerodinamic și aripa va avea performanțe mai bune. Deltaplanele de școală au o suprapunere cuprinsă între 5-30% în timp ce deltaplanele de performanță pot ajunge până la 100%. 3. Termeni constructivi Anvergură reprezintă lungimea aripii măsurată între extremitățile aripii. Se notează cu litera b
Deltaplan () [Corola-website/Science/322998_a_324327]
-
și de presurizare, cu pereți interiori compartimentați care reduc oscilațiile fluidelor conținute în timpul funcționării motoarelor. Pentru motoarele de rachetă cu propergoli solizi, și unele motoare de rachetă cu propergoli lichizi, se utilizează rezervoare de propergol exterioare. Rezervoarele suplimentare, au formă aerodinamică, sunt dispuse în exterior, sub aripă sau la extremitățile acestora și sunt utilizate la mărirea distanței de zbor, putând fi largate după consumarea combustibilului conținut.
Propergol () [Corola-website/Science/335725_a_337054]
-
cu propulsor fără elice, cu turbină (suflanta centrifuga). Avionul avea fuselajul de lemn, acoperit cu placaj subțire. Secțiunea fuselajului era triunghiular-rotunjită, având elementele de direcție situate în coadă ce era de forma crucii Sfanțului Andrei. Dimensiunile aripilor erau inegale. Profilul aerodinamic a fost cel ales că cel mai bun dintre cele testate. Pe intrados prezenta cuțite aerodinamice ce canalizau curgerea aerului. Tren de aterizare avea două roți și câte o patina în față și în spate Centrul de greutate era plasat
Coandă-1910 () [Corola-website/Science/305510_a_306839]
-
subțire. Secțiunea fuselajului era triunghiular-rotunjită, având elementele de direcție situate în coadă ce era de forma crucii Sfanțului Andrei. Dimensiunile aripilor erau inegale. Profilul aerodinamic a fost cel ales că cel mai bun dintre cele testate. Pe intrados prezenta cuțite aerodinamice ce canalizau curgerea aerului. Tren de aterizare avea două roți și câte o patina în față și în spate Centrul de greutate era plasat sus pentru facilitarea virajelor, iar aripa superioară era deformabila elastic la capete pentru efectuarea de manevre
Coandă-1910 () [Corola-website/Science/305510_a_306839]
-
din interiorul motorului să ajungă în exterior și să intre în contact cu aparatură propulsorului și cu rezervorul exterior de combustibil. Această a condus la separarea legăturii din spate a propulsorului din dreapta și la distrugerea rezervorului din dreapta. După aceasta, forțele aerodinamice au distrus imediat vehiculul. Compartimentul echipajului și multe alte fragmente ale vehiculului au fost în cele din urmă recuperate de pe fundul oceanului după o îndelungată operațiune de căutare. Deși nu se cunoaște momentul exact al morții echipajului, se știe că
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
maximă nominală, iar coordonarea misiunii a fost predată de centrul de control al lansării de la Kennedy și preluată de centrul de control al misiunii de la centrul spațial Johnson din Houston, Texas. Pentru a preveni supraîncărcarea structurală a vehiculului de forțele aerodinamice, la Ț+28, motoarele principale au început să decelereze pentru a reduce viteza navetei în troposfera, conform procedurii normale. La Ț+35,379, au decelerat până la 65%. După încă cinci secunde, la aproximativ altitudine, "Challenger" a depășit Mach 1. La
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
35,379, au decelerat până la 65%. După încă cinci secunde, la aproximativ altitudine, "Challenger" a depășit Mach 1. La Ț+51,860, motoarele principale au început din nou să accelereze până la 104% vehiculul depășind Max Q, perioada de maximă presiune aerodinamică asupra vehiculului. Când naveta s-a apropiat de Max Q, a suferit cea mai bruscă schimbare a direcției vântului întâlnită până atunci în programul Space Shuttle. La Ț+58,788, o cameră video a imortalizat începutul unei emisii de gaze
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
de ). În condițiile în care rezervorul exterior se dezintergra (și propulsorul din dreapta, semidetașat, contribuia cu puterea sa într-o direcție anormală), "Challenger" a virat de la altitudinea să corectă în raport cu fluxurile de aer locale și a fost dezmembrat imediat de forțele aerodinamice anormale ce au avut ca rezultat un factor de încărcare de până la 20G — mult peste limita nominală de 5G. Cele două propulsoare care pot suporta forțe mai mari s-au separat de rezervorul exterior și au continuat în zbor necontrolat
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
urmărirea listelor ce asigurau că datele relevante sunt înregistrate și păstrate. Contrar a ceea ce a spus inițial ofițerul de dinamică zborului, naveta și rezervorul exterior nu au „explodat”. De fapt, ele s-au dezintegrat rapid sub acțiunea unor uriașe forțe aerodinamice, întrucat naveta trecuse cu puțin peste punctul „Max Q”, de maximă presiune aerodinamică (presiunea dinamică începuse să scadă după ce atinsese maximul). Când s-a dezintegrat rezervorul, combustibilul și oxidantul stocate în acestă s-au împrăștiat, lăsând impresia unei mingi de
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
ceea ce a spus inițial ofițerul de dinamică zborului, naveta și rezervorul exterior nu au „explodat”. De fapt, ele s-au dezintegrat rapid sub acțiunea unor uriașe forțe aerodinamice, întrucat naveta trecuse cu puțin peste punctul „Max Q”, de maximă presiune aerodinamică (presiunea dinamică începuse să scadă după ce atinsese maximul). Când s-a dezintegrat rezervorul, combustibilul și oxidantul stocate în acestă s-au împrăștiat, lăsând impresia unei mingi de foc. Totuși, conform echipei NAȘĂ care a analizat imaginile după accident, a fost
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
SUV-urile sunt criticate pentru consumul de carburant (și, implicit, emisiile poluante) considerabil mai mare decât al unei berline sau al unui break cu spații pentru pasageri similare. Constructorii încearcă să combată acest defect al SUV-urilor printr-un design aerodinamic, prin folosirea de sisteme de tracțiune 4x4 care afectează mai puțin consumul, prin diverse sisteme de reducere a consumului (de exemplu oprirea automată a motorului la o staționare mai lungă ), sau prin folosirea de sisteme de propulsie hibridă (Lexus RX
SUV () [Corola-website/Science/311611_a_312940]
-
Försvarets Materielverk", abreviere FMV). Avionul studiat urma a fi monomotor, monoloc, cu greutate redusă și să includă tehnologie "fly-by-wire" (sistem electronic de control automat). Aeronava urma a avea ampenaj "canard" (de tip rață) și un design care să confere instabilitate aerodinamică. Sistemul de propulsie urma a fi turboreactorul cu dublu flux (turboventilator) Volvo-Flygmotor RM12, o variantă sub licență mai ușoară și cu mai puține piese a General Electric F404-400. Pe 30 iunie 1982, având acordul Parlamentului Suediei, FMV a încheiat un
JAS 39 Gripen () [Corola-website/Science/303995_a_305324]
-
coborâre rapidă și o aterizare scurtă, cu oprire rapidă. Deși nu este dotat cu retroversori de jet care să permită folosirea motorului la frânare, ampenajul rață poate fi bracat la unghi mare în jos pentru a fi utilizat ca frână aerodinamică. Aripa delta este prevăzută cu voleturi și elevoane pentru a redirecționa forțele aerodinamice formate în jurul său. Pe lângă faptul că poate transporta o încărcătură de 6,5 tone de rachete, bombe sau proiectile reactive nedirijate, Gripen este dotat de asemenea cu
JAS 39 Gripen () [Corola-website/Science/303995_a_305324]
-
cu retroversori de jet care să permită folosirea motorului la frânare, ampenajul rață poate fi bracat la unghi mare în jos pentru a fi utilizat ca frână aerodinamică. Aripa delta este prevăzută cu voleturi și elevoane pentru a redirecționa forțele aerodinamice formate în jurul său. Pe lângă faptul că poate transporta o încărcătură de 6,5 tone de rachete, bombe sau proiectile reactive nedirijate, Gripen este dotat de asemenea cu un singur tun automat de calibrul 27 mm Mauser BK-27. Piesele avionului provin
JAS 39 Gripen () [Corola-website/Science/303995_a_305324]
-
că la întrebuințarea unui tub lung de 60 cm, după 4-5 minute de scufundare survin la nivel pulmonar deteriorări serioase. Diametrul optim al tubului de respirat este în jur de 20 mm. Un diametru mai mic creează, nefavorabil, o rezistență aerodinamică mai mare la inspirație, iar un diametru mai mare al tubului ar favoriza acumularea de dioxid de carbon. Alegerea unui tub de respirat cu diametru optim va conduce la o respirație mai eficientă și la o golire mai bună a
Tub de respirat () [Corola-website/Science/313634_a_314963]
-
abstractul pur. Așa a fost și cu Hans Arp (1987-1966), care a realizat sculpturi de piatră șlefuite, care păreau doar pietre extrem de mari, dar care dădeau o impresie captivantă de viu-organic. Românul Constantin Brâncuși (1876-1957) a creat statui de bronz aerodinamice, cu supratețe șlefuite, de exemplu renumita serie de Păsări, care în ciuda formelor liniare, clare inspiră mister. Cel mai mare sculptor englez al secolului, Henry Moore (1898-1986) a creat modele simplificate sau abstracte, ale căror cavități, spații interioare au uluit de
Sculptura secolului al XX-lea () [Corola-website/Science/321557_a_322886]
-
dacă este folosit cu grijă nu va ceda niciodată. De exemplu, o parapantă obișnuită are 30 de corzi conectate la coloane și fiecare dintre ele este atât de rezistentă încât poate susține întreaga greutate a pilotului. Din punct de vedere aerodinamic parapantele noi, din afara categoriei celor avansate sau de competiție, tind să-și revină din majoritatea incidentelor fără intervenția pilotului. Dat fiind faptul că echipamentul omologat nu va ceda, se poate spune că parapantismul este un sport foarte sigur. Pilotul însuși
Parapantism () [Corola-website/Science/306649_a_307978]
-
a, b, c, d denotă evoluția modelului: Diferitele tipuri de motorizări: 180: 1953, la Motor Show Paris este prezentat primul Mercedes turism monococ. Ulterior (1955-1970), vehiculele europene sunt inspirate de principiile apărute odată cu modelul 180 (bare de protecție elastice, frâne aerodinamice, tablou de bord căptușit, oglindă zi / noapte ..). Această mașină adresată clasei de mijloc este destul de simplă, spațioasă și are calități reale în ciuda motorului învechit: modelul cu 1767 cm3 cu arborele cu came laterale având performanțe scăzute. Este foarte flexibil (a
Mercedes W 120 / W 121 Ponton (Bondar) () [Corola-website/Science/323874_a_325203]
-
ogivă foarte alungită, al cărei vârf are forma asemănătoare cu vârful de lance, se numește „lansetă”. Tot „ogivă” se numește și partea anterioară a unui proiectil de artilerie, a unei bombe sau a unei rachete, toate acestea având o formă aerodinamică.
Ogivă () [Corola-website/Science/309308_a_310637]
-
chiar in apropierea insulelor japoneze. Adițional avioanelor modificate în scopuri "kamikaze" și bombardierelor în picaj, au fost construite și avioane cu scopul exclusiv al misiunilor sinucigașe. Aspirantul Mitsuo Ohta a sugerat dezvoltarea unor bombe care să planeze (bombe cu formă aerodinamică uneori beneficiind de sisteme de control, diferite de cele pur balistice, și care au o rază de acțiune sporită) transportate către țintă de avioane. Primul Birou Tehnic Aeronaval ("Kugisho") din Yokosuka a preluat ideea lui Otha. "Yokosuka MXY7 "Ohka"", un
Kamikaze () [Corola-website/Science/320448_a_321777]
-
explozie de radiații electromagnetice distruge o sondă fără pilot trimisă de Leonov și șterge toate datele telemetrice înregistrate de sondă. Floyd suspectează că acesta este un avertisment că oamenii să nu se apropie de Europa. După ce supraviețuiește unei periculoase turbulențe aerodinamice din atmosferă lui Jupiter, echipajul navei "Leonov" ajunge lângă navă "Discovery", abandonată dar întreaga, care orbitează planetă în apropierea satelitului Io. Curnow reactivează navă și Chandra repornește calculatorul Hal, pe care Dave Bowman îl dezactivase cu puțin timp înainte de dispariția
2010 (film) () [Corola-website/Science/324357_a_325686]
-
cu aceea a supraalarelor și o numire corespunzătoare: subalarele mari, mijlocii și mici, precum și tectricele marginale subalare. Marile și mijlociile subalare sunt de formă concavă, pentru a adera cât mai bine pe suprafața ventrală a remigelor, dând aripii o formă aerodinamică. Regiunea humerală este acoperită deasupra de tectricele humerale superioare, iar dedesubt de axilare sau tectricele humerale inferioare. Rectricele (penele codale) sunt penele mari și puternice ale cozii, cu care se cârmuiește pasărea în timpul zborului, fiind numite și pene de cârmă
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
fost calibrat arcul recuperator. Din punct de vedere al alegerii calibrului armei, în principiu, cu cât calibrul este mai mare cu atât proiectilul este mai greu și va provoca daune mai mari. Dar un proiectil mai mare are o rezistență aerodinamică mai mare și implicit distanța utilă de tragere va fi mai scurtă decit la unul de calibru mai mic, dar cu aceeași încărcătură explozivă de lansare. Din acest motiv, dacă se dorește o armă de autoapărare, este preferabil un revolver
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
fabricanți au conștientizat că este mai dificil să stăpânească inovația tehnologică în concepția și producția fiecărei componente a unui produs complex. Este dificil pentru companii să dispună de competențele necesare în tehnologii foarte diferite, cum sunt cele mecanice, electrice, electronice, aerodinamice etc. În multe cazuri, fabricanții păstrează pentru activități interne numai proiectarea și asamblarea, lăsând alte activități în sarcina furnizorilor. Pentru fabricant este important să aibă sub control producția componentelor strategice, mai degrabă decât a fiecărei componente. Relevanța strategică a componentelor
Managementul tehnologiilor () [Corola-website/Science/320333_a_321662]
-
dedice studiului rachetelor. În 1895, după modelul Turnului Eiffel din Paris, introduce conceptul de "Turn Țiolkovski", un lift spațial care să se înalțe de la suprafața Pământului dincolo de orbita geostaționară (la 35.786 km). În 1897 concepe și experimentează primul tunel aerodinamic din Rusia . În 1903 a fost publicat primul articol al lui Țiolkovski referitor la tehnica rachetelor, "Cercetarea spațiilor mondiale cu dispozitive reactive". În această lucrare, el a propus utilizarea combustibililor lichizi (amestec de hidrogen și oxigen lichid) care ar da
Konstantin Țiolkovski () [Corola-website/Science/298989_a_300318]