583,813 matches
-
care face (reiese din articol) apologia comunismului. Că teoria, că practica, comunismul e bun el, o teorie frumoasă ușor utopica, practica l-a mâncat. De la articolul cu pricina am ajuns rapid la blog-ul acesta (am am dat un google să aflu mai multe despre domnul Bucurenci), si la replică asta la care comentez. Păi domnule Bucurenci, ce are sula cu prefectura? Menționarea mașinii nu este decât o ironie colaterala (deși bine plasată), grosul comentariului este altundeva. Domnul Pleșu explică (scurt și
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
coerentă va fi dificil să fie întreprinsă evaluarea holistica a impactului ambiental real, atât la nivelul local, cât și la nivelele regional și global, atât în amonte față de sistemul de productie industrial, cât și în aval, unde de pildă se află impacturi ambientale produse chiar de către ‘echipamentele pentru depoluare’, cum ar fi cazul filtrelor depoluante ce trebuiesc înlocuite după încărcarea lor cu substanțe poluante, ori catalizatorii care accelerează « depoluarea », ghilimelele sunt obligatorii. O perspectivă nouă asupra relațiilor dintre mediul ambiant, om
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
perturbarea unor vaste arii de habitat. Capitolele Ecologiei Industriale propun căi de rezolvare efective pentru stoparea acestei deteriorări, soluții ideologice primare, în sensul că sunt realmente niște idei eficiente, care pot să fie credibil înscrise pe o listă de alternative aflate dincolo de „globalizare”, pe care economistul Joseph Schumpeter (1883-1950), -care a predat la universitățile din Cernăuți și Harvard-, o numea “distrugere creativă”. În principiu, alternativele la “distrugerea creativă” pot fi alese că enunțuri decizionale cu valoare adăugată, într-o democrație participativa
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
un ‘parc industrial’ care folosește corect, -din punctul de vedere al Ecologiei Industriale-, terenul pe care l-a primit este un ‘parc industrial ecologic’.Punctul nostru de vedere nu este singular. Căci primul exemplu de ’simbioza industrială’ evidențiat în teren, aflat la Kalundborg, pe coasta marină daneză, este numit atât ‘parc industrial’, cât și ‘parc eco-industrial’. Kalundborg mai este citat în studii semnate de autori foarte diferiți, ca exemplificare pentru conceptele : “simbioza industrială localizată”, “coagulare industrială” (’industrial cluster’), “complex industrial echilibrat
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
lizate, ele au fost făcute de comuniști pentru comuniști. Or, ele trebuie folosite, trebuie creat un intreg eșafodaj de cercetare în jurul lor. Experiență comunistă trebuie asumată și depășită, pentru a putea vorbi cu intelectualii din vest. Mă bucur că am aflat ce cred un numar de intelectuali de dreapta despre marxism. Dați-mi voie să deconstruiesc câteva mituri ale anticomunismului românesc, pe care le-am auzit rostite aici. 1. Marxismul nu este o “critică a sărăciei”, este o critică a inechității
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
o dictatură de dezvoltare” și alte asemenea timpenii. În timpul ăsta, fostul deținut politic se tot ducea în uitare, ajutat de obsesia tembela de a-i recupera mai întîi pe “fiii rătăcitori”, evident dacă au rătăcit pe unde trebuie, ca să fi aflat toată lumea de ei! Pt Codruț: îți repet încă o dată că i-am citit și pe Eliade, si pe Durând, și mulți alții (Guenon de ex) și știu ce spun fiecare. Dincolo de ce spun ei există ceea ce gândesc EU, cu alte
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
salturi în fața lor. Străvechiul, universalul reflex omenesc care-i opune pe estropiați indivizilor valizi translează și în lumea valorilor spirituale: "Știți care e visul scriitorului colaboraționist? Simplu! Acela ca toate personalitățile preeminente ale culturii universale să fi fost colaboraționiste. O aflăm fără surpriză, dar cu încîntare, de la aceeași voce, pornită pe panta unor confesiuni de nimeni cerute, dar înalt-edificatoare" (e avut în vedere directorul de tristă memorie al TVR, dl. Paul Everac). Modulația ironică prin care e ținut isonul impudicei pretenții
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
treapta intelectuală ce asigură posturii suportul cel mai substanțial, Mihai Zamfir se vădește în următoarea circumstanță: vizionînd una din renumitele emisiuni ale lui Bernard Pivot, Bouillon de culture, consacrată acelei instituții "fără rival în Europa", numită École Normale Supérieure, a aflat că unul din cei mai buni zece studenți ai acesteia, puși a defila în fața telespectatorilor, era românul Ilarion Pavel, care a comunicat că mai are încă cinci colegi compatrioți și că, statistic, cei șase conaționali ai noștri alcătuiesc națiunea străină
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
trei fac o risipă de farmec și de magie actoricească demnă de case oricît de mari. Apropo de case mari, nu e greu de imaginat cum ar fi fost exploatată această triplă mină de talent, dacă ea s-ar fi aflat în California, să zicem, și nu într-o zonă defavorizată cinematografic, în care actoria de film a rivalizat, ani de zile, cu șomajul forțat. Din acest punct de vedere, Turnul din Pisa marchează o revenire spectaculoasă a micului nostru star
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
zgomot, dus de anii mulți, care l-au scutit, totuși, de o lungă suferință. Lasă în urmă o foarte frumoasă amintire și un număr de cărți, dintre care două, Literatura fanceză în epoca barocului și Mitul lui Don Juan, se află și în românește, pe rafturile cele mai vii ale bibliotecilor noastre.
Amintirea lui Jean Rousset by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/14683_a_16008]
-
povestirii, se va așeza, prosper, la casa lui, întruchipînd supremul ideal burghez. Totuși, lucrurile nu stau chiar așa prozaic. Fiindcă Portia e doar fata vitregă a împăratului. Ceea ce nu înseamnă, cred că împăratul e neapărat malefic - chiar dacă pe fratele său aflăm, în final, că îl cheamă Abel. Înseamnă că Portia nu este numai un obiect al căutării; că ea cucerește în aceeași măsură în care se lasă cucerită. Și că înrudirea-i minimă - și mai mult convențională - cu împăratul are o
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
opus. E lipsit de simțul nuanțelor. Dar cum l-ar putea avea, cînd în loc de creier are aur - și acela, mult împuținat? Imediat, vine pedeapsa. Prietenul care i-a mai rămas îi fură, în timpul somnului, din creier. E singura dată cînd aflăm că operația îl doare. Nu se spune în povestire dacă ceea ce îl doare este gestul prietenului de a-l fura sau e faptul că un străin se folosește de creierul lui. O parabolă posibilă a unei combinații inedite între plagiat
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
am audiat-o, spre exemplu, pe pianista Raluca Știrbăț în realizarea primului Concert de Ceaikovski; ieșeancă de origină, tânăra artistă își continuă studiile profesionale superioare la Viena; este o prezență muzicală comunicativă, consistentă ...în primul rând în ceea ce privește dinamica sonoră mare, aflată la limitele existenței mai mult fizice și mai puțin artistice a sunetului. În compania aceluiași colectiv orchestral pianistul Horia Mihail demonstrează că se situează la nivelul artistic al unui tânăr maestru; a revenit definitiv din Statele Unite ale Americii și desfășoară
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
un giuvaer de mare preț. În deschiderea serii de muzică, lucrarea "Jocuri II" de Sabin Pautza, ne-a amintit o dată în plus de fervoarea cu care Andreescu promovează în concertele sale valorile de semnificație ale repertoriului simfonic românesc; s-a aflat în aceste zile în Germania pentru a imprima creații românești ale mijlocului de secol trecut, imprimări comandate de cunoscuta Societate de Radio de la West Deutsche Rundfunk. Alte momente ale debutului de stagiune la București? Un ciclu de concerte lecție dedicate
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
povestirii, se va așeza, prosper, la casa lui, întruchipînd supremul ideal burghez. Totuși, lucrurile nu stau chiar așa prozaic. Fiindcă Portia e doar fata vitregă a împăratului. Ceea ce nu înseamnă, cred că împăratul e neapărat malefic - chiar dacă pe fratele său aflăm, în final, că îl cheamă Abel. Înseamnă că Portia nu este numai un obiect al căutării; că ea cucerește în aceeași măsură în care se lasă cucerită. Și că înrudirea-i minimă - și mai mult convențională - cu împăratul are o
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
opus. E lipsit de simțul nuanțelor. Dar cum l-ar putea avea, cînd în loc de creier are aur - și acela, mult împuținat? Imediat, vine pedeapsa. Prietenul care i-a mai rămas îi fură, în timpul somnului, din creier. E singura dată cînd aflăm că operația îl doare. Nu se spune în povestire dacă ceea ce îl doare este gestul prietenului de a-l fura sau e faptul că un străin se folosește de creierul lui. O parabolă posibilă a unei combinații inedite între plagiat
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
și pînă la Vasile Grigore, și plenerismul expresionist, insurgent, patetic și crud, care absorbe personalități extrem de diferite, dar toate așezate sub raza frustă a unei puternice vitalități și a unei mari urgențe a exprimării. Aici intră firile neliniștite și grave, aflate uneori la limita exploziei, în rîndul cărora se așază deopotrivă Sandor Ziffer, Kiss Karoly, Camil Ressu, Gh. Vînătoru, pînă la un anumit punct chiar Marius Bunescu, Vasile Popescu, Ion țuculescu, Ion Vlasiu etc. Însă dincolo de numele mari ale artei noastre
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
privitorilor sînt lucrările unor artiști apropiați în timp, aproape contemporani, cum ar fi Lucia Dem. Bălăcescu sau Michaela Eleutheriade, pe care le cunoaștem doar fragmentar și cu totul insuficient. Lucia Dem. Bălăcescu este prezentă cu vreo cîteva lucrări extrem de puternice, aflate oarecum în spațiul stilistic al Vameșului Rousseau, iar M. Eleutheriade cu o peisagistică de un rafinament rar, în care lirismul de fond se conjugă cu o remarcabilă forță a expresiei. Dar surpriza absolută a întregii expoziții și, într-un fel
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
Gabriel Dimisianu Aflu din ziare și de la televizor că edilii constănțeni și-au propus să restaureze orașul vechi, acela pe care l-a evocat Pavel Chihaia în romanul Blocada. înseamnă că ar putea să învie și ceva din farmecul de odinioară al acestei
De ce nu și Brăila? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14696_a_16021]
-
sînt convins, nimeni nu avea cum să audă pentru că nimeni nu o născocise. Ne-o propune însă, cu eleganța gestului ce-și uită forța de noutate, consumîndu-se cu noblețea unui fapt vechi, Sanda Nițescu, scriitoare și pictoriță de origine română, aflată de mai bine de treizeci de ani la Paris. Cititorului român îi e cunoscut numele dintr-o carte la fel de fermecătoare apărută cu cîțiva ani în urmă - Un fir de mărar și cerul albastru. Cea de acum, Café, cu subtitlul O
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
în carte. E destabilizată apoi o știință veche și respectabilă precum etnologia, preocupată de tezaurizare, uitînd însă de prezent, de Coca-Cola, cu privirile țintă în urmă, către neolitic. "Prezentă, nenumită, dar resimțită, o nouă disciplină vine să dubleze etnologia clasică aflată în plină criză de concepte, de metodă, de perspective. "(Carmen Huluță, în Con-text-ul final) Aduce proiectul acesta cu un ritual de trecere. Unul reușit, din moment ce am trecut de eclipsă, suficient de teferi ca să înțelegem și să apreciem așa cum se cuvine
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
Flers, este mama lui Șeicaru, care orbise și pe care fiul ei o venera ca pe o sfântă." În exil, scrisul i s-a menținut tot atât de neconciliant năvalnic, precum fusese și în țară. Sunt grăitoare, printre altele, paginile publicației "Carpații", aflate în Biblioteca Institutului Român din Freiburg, frecventată de membrii redacției "Jurnalul literar". În ele a scris Pamfil Șeicaru asprele judecări ale marilor creatori, ca Mihail Sadoveanu și Tudor Arghezi, pentru că au acceptat să facă regimului comunist din țară concesii. Ceva
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
de gust să spun al Metafizicii?... - în care presiunea spiritului rămâne la beau-fixe ca și presiunea atmosferică favorabilă unei gândiri necontrariate de nici un exces, de nici un impediment natural - căldură sufocantă, răcoare imposibilă, - o meteorologie prielnică, și uneia și alteia. Te afli cu adevărat în centrul Existenței permanent secondată de alternativa fatală pentru care faraonii se pregăteau din timp cu atâta grijă și cu o studiată risipă de materiale folositoare pe parcurs. O călătorie finală spre Necunoscut în care ar fi fost
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14699_a_16024]
-
m-a băgat în literatura română. - În continuarea întrebărilor anterioare, ar fi interesant de făcut o paralelă între programul unei zile-tip din viața Dvs., înainte și după 89. Cel puțin în ce privește prezentul, cred că mulți cititori ar vrea să afle cum se desfășoară o zi de lucru a lui Cristian Tudor Popescu, ce se ascunde în spatele editorialelor din Adevărul și Adevărul literar și artistic, ori în "culisele" aparițiilor (mai rare, azi) la talk-show-uri. La noi, în România, foarte mulți sunt
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
celălalt "abținere". Toate institutele de lingvistică din țară au dezaprobat decizia. ... Pentru că, prin readoptarea lui â din a, ortografia românească se complică în mod artificial, introducîndu-se un criteriu mecanic, arbitrar și străin spiritului limbii române: acela dacă un sunet se află în interiorul cuvîntului sau la una din extremitățile sale. Ar trebui, e.g., să scriem a târî (cu două litere diferite pentru exact același sunet), dar eu târâi (schimbînd din nou litera, pentru că e în altă poziție)... A scrie un sunet într-
De ce scriu cu î din i by George Pruteanu () [Corola-journal/Journalistic/14685_a_16010]