2,420 matches
-
fi reactualizate pentru elaborarea unui plan de bază, incluzând planificarea investițiilor, pentru a se atinge standardele Uniunii Europene privind administrarea apei. Sistemul existent de canalizare constă în rețele de colectare locale în orașe independente. În general sistemul este parțial inutilizabil. Afluenții din Lupeni, Vulcan și Aninoasa au fost colectați la început în canalul colector principal care traversează orașele spre Stația de epurare a apelor uzate Danutoni. Acest canal este întrerupt în câteva locuri, determinând scurgerea la suprafață și/sau direct în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136224_a_137553]
-
risc ridicat de poluare din cauza deversărilor de apă uzată. În plus, o parte din canalele colectoare deversează direct în râul Bârzava, iar situații similare au fost observate în Anina, Bocșa și Oravița, unde se deversează direct în pârâul Anina, un afluent al râului Caraș, în râul Miniș, un afluent al râului Nera și al râului Bârzava. În vederea îmbunătățirii situației sistemului de canalizare și reducerii infiltrării, sunt propuse următoarele investiții: - renovarea/înlocuirea a 31 km de rețea de canalizare în Reșița: 7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186561_a_187890]
-
uzată. În plus, o parte din canalele colectoare deversează direct în râul Bârzava, iar situații similare au fost observate în Anina, Bocșa și Oravița, unde se deversează direct în pârâul Anina, un afluent al râului Caraș, în râul Miniș, un afluent al râului Nera și al râului Bârzava. În vederea îmbunătățirii situației sistemului de canalizare și reducerii infiltrării, sunt propuse următoarele investiții: - renovarea/înlocuirea a 31 km de rețea de canalizare în Reșița: 7,4 km de colectoare principale, o joncțiune, 23
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186561_a_187890]
-
Articolul I Anexa nr. II/97 "Amenajare râu Trotuș și afluenți pe tronson Ghimeș-Urechești, județul Bacău" la Hotărârea Guvernului nr. 446/2007 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiții prioritare din infrastructura de mediu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 343 din 21 mai 2007, cu modificările
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258903_a_260232]
-
publice, Daniel Chițoiu p. Ministrul delegat pentru buget, Gheorghe Gherghina, secretar de stat București, 5 februarie 2014. Nr. 65. Anexa (Anexa nr. II/97 la Hotărârea Guvernului nr. 446/2007 ) INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI ai obiectivului de investiții "Amenajare râu Trotuș și afluenți pe tronson Ghimeș-Urechești, județul Bacău" Titular: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Beneficiar: Administrația Națională "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Bacău Amplasament: pe malurile râului Trotuș. Indicatori tehnico-economici
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258903_a_260232]
-
min) = 6205 mc. Apele necontaminate radioactiv și neimpurificate tehnologic, provenite de la stația de compresoare aer industrial și de la standurile de testare echipamente și instalații în afara reactorului, împreună cu apele pluviale se evacuează în Valea Vieroși. Evacuarea apelor pluviale în Valea Vieroși afluent mal stâng al Râului Doamnei se asigură prin retenția temporară a acestora într-un bazin de 1750 mc format prin bararea Văii Vieroși în incinta Sucursalei Cercetări Nucleare Pitești. Rolul acestui bazin constă în atenuarea debitelor maxime de apă pluvială
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181341_a_182670]
-
acest sector au mai avut loc două accidente majore cu efecte transfrontaliere, în ianuarie și martie 2000, respectiv ruperea iazurilor de decantare Bozânta-Aurul și Novăț-Roșu din județul Maramureș. Aceste evenimente au produs poluarea cu cianură a Dunării și a unor afluenți ai Tisei, nu numai pe teritoriul României, ci și în aval. Accidentele au fost larg mediatizate, iar comunitatea internațională îngrijorată a reacționat prin evaluări ulterioare, realizate de comisii internaționale de experți, constatându-se faptul că valori ridicate ale concentrațiilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199208_a_200537]
-
apele lacului de acumulare Dubăsari. Un rol deosebit în formarea albiei îl are ieșirea la zi a rocilor dure, care contribuie la formarea unor repezișuri și praguri, cele mai cunoscute fiind Cosăuți (raionul Soroca), unde în albie apar roci cristaline. Afluenții principali sunt cei de stânga (Camenca), și Răutul, afluent pe dreapta. În cursul inferior valea fluviului se lărgește, atingând 16-22 km la vărsarea în liman. Versanții văii sunt asimetrici: cel drept este, în mare parte, puternic înclinat și înalt de
Nistru () [Corola-website/Science/297408_a_298737]
-
formarea albiei îl are ieșirea la zi a rocilor dure, care contribuie la formarea unor repezișuri și praguri, cele mai cunoscute fiind Cosăuți (raionul Soroca), unde în albie apar roci cristaline. Afluenții principali sunt cei de stânga (Camenca), și Răutul, afluent pe dreapta. În cursul inferior valea fluviului se lărgește, atingând 16-22 km la vărsarea în liman. Versanții văii sunt asimetrici: cel drept este, în mare parte, puternic înclinat și înalt de 100-150 m, iar cel stâng mai domol, cu înălțimea
Nistru () [Corola-website/Science/297408_a_298737]
-
cursul inferior valea fluviului se lărgește, atingând 16-22 km la vărsarea în liman. Versanții văii sunt asimetrici: cel drept este, în mare parte, puternic înclinat și înalt de 100-150 m, iar cel stâng mai domol, cu înălțimea de 30-70 m. Afluenții fluviului îi influențează regimul doar în perioada primăverii, când are loc topirea zăpezilor. Dreapta: Bistrița, Strîi, Svicia, Sivka, Limnîția, Lukva, Răut, Ichel, Bîc, Botna. Stânga: Strighivor, Vereșciția, Hnîla Lîpa, Zolota Lîpa, Strîpa, Siret, Nicilava, Dzvina, Zbruci, Jvancik, Smotrîci, Ușîția, Liadva
Nistru () [Corola-website/Science/297408_a_298737]
-
de circa 447 km (aproximativ 277 de mile), o lățime ce variază între 400 de metri și 24 de km și atinge o adâncime maximă sub nivelul platoului de până la 1.600 de metri (circa o milă). Fluviul Colorado și afluenții săi și-au tăiat cursurile prin straturile de roci, simultan producându-se o mișcare de înălțare a Platoului Colorado, acestea determinând o expunere pe verticală a unei secvențe de circa 2 miliarde de ani din istoria Geologică a Pământului. În timp ce
Grand Canyon () [Corola-website/Science/304194_a_305523]
-
Poiana-Nicorești, ambele subunități ale Podișului Moldovei, la cofluența râului Bârlad cu pâraul Tecucel, aproape de valea Siretului (10 km), în cuprinsul câmpiei de terase care poartâ numele orașului, Câmpia Tecuciului. Este situat într-o zonă de câmpie, pe malul râului Bârlad afluent al râului Siret și pe malul râului Tecucel, afluent al Bârladului. Este un oraș mijlociu, cu un comerț în continuă dezvoltare. Așezată la o răspântie de drumuri vechi comerciale, localitatea s-a dezvoltat în vatra unei așezări geto-dacice și apoi
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
Bârlad cu pâraul Tecucel, aproape de valea Siretului (10 km), în cuprinsul câmpiei de terase care poartâ numele orașului, Câmpia Tecuciului. Este situat într-o zonă de câmpie, pe malul râului Bârlad afluent al râului Siret și pe malul râului Tecucel, afluent al Bârladului. Este un oraș mijlociu, cu un comerț în continuă dezvoltare. Așezată la o răspântie de drumuri vechi comerciale, localitatea s-a dezvoltat în vatra unei așezări geto-dacice și apoi daco-romane. Atestat încă din 1435, târgul Tecuci era un
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
Bahlui este un râu din Moldova centrală, afluent al Jijiei. Izvorăște în județul Botoșani la o altitudine de 500 metri și curge spre sud în județul Iași prin municipiul Iași, vărsându-se în Jijia în apropiere de localitatea Chiperești. Are o lungime de 119 km și un bazin
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
Cartierele prin care trece Bahluiul sunt de la NV spre SE: Dacia, Alexandru cel Bun, Mircea cel Batrân, Podul de Piatră, Podul Roș, Tudor Vladimirescu, Grădinari, Dancu. De-a lungul parcursului său, în Bahlui se varsă mai multe râuri, principalii săi afluenți fiind Gurguiata, Durușca, Ciric, Bahluieț, Nicolina, Voinești și Valea Locei. Bahluiul se varsă în râul Jijia, în apropiere de localitatea Chiperești (județul Iași). În secolul al XlV-lea, în bazinul superior al Bahluiului apar primele formațiuni politice prestatale, în apropierea
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
Davidoaia, Dealu Crucii și Vorniceni (reședința). Comuna Vorniceni este situată la 47 grade și 59 minute latitudine nordică și 26 grade și 39 minute longitudine estică, cu o poziție NE în cadrul țării, central-nordică, în Câmpia Moldovei, pe valea pârâului Ibăneasa, afluent de pe stânga Jijiei. Ocupă o poziție centrală în cadrul teritoriului județului Botoșani. Poziția geografică a favorizat în trecut legăturile comerciale care se stabileau între munte și „câmp”, cât și cu drumul comercial dinspre Liov spre Marea Neagră și Valea Siretului. Față de căile
Comuna Vorniceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300932_a_302261]
-
dezvoltat de timpuriu agricultura, prin existența unui ”petic” de pădure, prin descoperirea unor urme de locuire continuă, este o comună căreia i se acordă o atenție tot mai mare, în ultimii ani. Localitatea Vorniceni este așezată pe valea râului Ibăneasa, afluent de pe stânga Jijiei, în nordul Câmpiei Moldovei. Coordonatele geografice ale localității sunt: 47059’ latitudine nordică și 26039’ longitudine estică. În cadrul acestor limite geografice localitatea are o suprafață de 6292 Ha. Prima atestare documentară despre satul Vorniceni este strâns legată de
Comuna Vorniceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300932_a_302261]
-
Caracal. Hidrografia este amplu ilustrată înfățișând cursurile de apă până la cele mai mici. Sunt de asemenea redate lacurile, bălțile și chiar fântânile mai importante. Râurile poartă, în majoritatea lor, denumirile de astăzi: Cerna, Topolnița, Bistrița, Vedea, Jiul. Oltul are 9 afluenți pe partea dreaptă și 5 pe stânga, iar Dâmbovița și Argeșul - 24 de afluenți. Pe cursul Dunării sunt 18 ostroave și, alături, numeroase bălți cu denumirea lor. Sub raport economic sunt redate bogățiile minerale (ocnele de sare, minele de fier
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
de asemenea redate lacurile, bălțile și chiar fântânile mai importante. Râurile poartă, în majoritatea lor, denumirile de astăzi: Cerna, Topolnița, Bistrița, Vedea, Jiul. Oltul are 9 afluenți pe partea dreaptă și 5 pe stânga, iar Dâmbovița și Argeșul - 24 de afluenți. Pe cursul Dunării sunt 18 ostroave și, alături, numeroase bălți cu denumirea lor. Sub raport economic sunt redate bogățiile minerale (ocnele de sare, minele de fier, aramă și sulf), dar și regiunile cu vii vestite. De asemenea sunt trecute hotarele
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
și Franches-Montagnes se află în această regiune. Termenul "jurasic" provine de la Alpii Jura, strat ce datează din acea epocă. Râurile Doubs și Birs drenează acest canton. Doubs se varsă apoi în Saône și apoi în Ron, iar Birs este un afluent al Rinului. Regele Burgundiei a donat în 999 cea mai mare parte a teritoriului cantonului de astăzi episcopului de Basel. A rămas un stat suveran în cadrul Sfântului Imperiu Roman pentru mai mult de 800 de ani. După Tratatul din Westfalia
Cantonul Jura () [Corola-website/Science/303720_a_305049]
-
de 2.5 km, tăiată de ravene și rigole, din Podișul Podoliei și apoi se varsă printr-o vale cu lățimea de 300-500 m în lacul Chițăi, în zona de șes a Câmpiei Dunării. În dreptul satului Cotul-Chitaiului, se unește cu afluentul sau, râul Chirghiș. În sezonul de vară, debitul sau scade foarte mult. Apele sale sunt folosite pentru alimentarea cu apă potabilă a zonei și pentru irigații. Principalele localități traversate de răul Chirghiș-Chitai sunt satele Tvardița, Malu-Mare, Iserlia, Ivăneștii Noi, Dunăreanca
Râul Chirghiș-Chitai () [Corola-website/Science/318228_a_319557]
-
este cunoscut sub numele "podișul Hârtibaciului", fiind o parte a podișului Târnavelor. Denumirea vine de la cel mai important rău ce străbate regiunea în diagonală, de la NE la SV. Râul Hârtibaciu, care are o lungime de circa 90 de km, este afluent al râului Cibin, care la rândul lui se varsă în râul Olt. Râul Hârtibaciu curge printr-o vale largă și are afluenți mici ca dimensiune și volum și care deobicei poartă numele satului din bazinul lor de origine, așa cum este
Marpod, Sibiu () [Corola-website/Science/301716_a_303045]
-
în diagonală, de la NE la SV. Râul Hârtibaciu, care are o lungime de circa 90 de km, este afluent al râului Cibin, care la rândul lui se varsă în râul Olt. Râul Hârtibaciu curge printr-o vale largă și are afluenți mici ca dimensiune și volum și care deobicei poartă numele satului din bazinul lor de origine, așa cum este și răul Marpod. Altitudinea medie este aici în jurul a 650 m, văile sunt largi, cu lunci netede, care către obârșie prezintă unele
Marpod, Sibiu () [Corola-website/Science/301716_a_303045]
-
Orbeni (în ) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Orbeni (reședința) și Scurta. Comuna se află în partea de sud a județului, pe colinele de pe malul stâng al Siretului, în bazinul afluentului acestuia, râul Orbeni. Este străbătută de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani și trece prin estul comunei, dar și de șoseaua județeană DJ119D, care o leagă spre nord de Parava și spre sud de Valea Seacă (unde se
Comuna Orbeni, Bacău () [Corola-website/Science/300688_a_302017]
-
este un râu mic afluent al lui Pinnau. El străbate o serie de păduri și pășuni din landul Schleswig-Holstein situate între localitățile Norderstedt și Hasloh în apropiere de autostrada - 7. După unire cu mai multe pâraie dintre care mai important este Moorbek, traversează localitățile Bönningstedt
Mühlenau (Rellau) () [Corola-website/Science/313110_a_314439]