667 matches
-
vor lega de alte constelații intratextuale. Revenim la hipotextul extras din nuvela Sărmanul Dionis. Aspectul pereților nu sugerează numai un spațiu ca al nimănui, expus și neîngrijit, ci el conotează vechimea (zidurile noi nu ar fi avut vreme să se afume) și, mai ales, marchează mijlocul drumului dintre lumină și întuneric, pe care Dumitru Irimia îl străbate, stilistic și chiar statistic, în fascinația față de limbajul eminescian din poezie : În raportul direct dintre termenii-extremă lumină și întuneric, sub aspectul frecvenței, predomină familia
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
acestora precum și felul ocupațiilor. În zona Tuzla din Bosnia unde se află cele mai multe sate la judecătoria de district ei sunt înregistrați ca populație sedentară. Pentru exemplificarea graiului este redat un fragment de vers popular cules în localitatea Moča: Ceastă casă afumată De cinci ani nemăturată Frunză verde de ovăz Că mi-i ciudă când o văz ... Etnonimul karavlah dispărut astăzi era atribuit acelora care ei înșiși se numeau astfel. Cu acest nume erau înregistrați în actele oficiale pentru a deosebi românii
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și laptele. Lapte proaspăt n-am văzut în niciunul din cele 11 magazine pe care le-am vizitat în două județe. Într-o sâmbătă dimineața, pe la orele 10, într-o alimentară din Sibiu, la secția mezeluri am văzut opt ciolane afumate de porc, trei salamuri și un caltaboș dezgustător la vedere pe care se plimbau niște muște verzi. Când am întrebat de iaurt, vânzătoarea ne-a atras atenția să luăm spirt sanitar, care tocmai sosise. Apă minerală, Pepsi sau Coca-Cola, citronadă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
se apucaseră de vorbă. Noaptea i-a acoperit, stelele s-au aprins și luna întîrzia, parcă anume, să răsară. Eu jur, spune tontul, că am fost mut o săptămînă. Așa este, întărește un alt pămîntean. L-au descîntat, l-au afumat cu păr de cîine și degeaba. Mai bine ai fi rămas mut, să nu mai aud prostiile astea, spune Topuz. De ce ai amuțit? Păi veneam de la Zgîrieta, de la moara din răscruce. Era întuneric ca și acum. Dar cunosc drumul pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
remarcau niște țățoaie enorme, cu mustăți și ochi bulbucați, care transpirau din belșug și niște fețe tuciurii, tăbăcite și îngruzite ca niște opinci la gurgui. O mașină care tocmai descărcase "inimă", cu un șofer rozaliu, era trasă aproape de intrare și afuma de zor măciulia de oameni cu un fum negru, înecăcios, de motorină nearsă. Gîndul mă ducea la un roi așezat pe o creangă și pe care gospodarul îl afumă ca să-l adune în stup. Speram că măciulia se va desface
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
descărcase "inimă", cu un șofer rozaliu, era trasă aproape de intrare și afuma de zor măciulia de oameni cu un fum negru, înecăcios, de motorină nearsă. Gîndul mă ducea la un roi așezat pe o creangă și pe care gospodarul îl afumă ca să-l adune în stup. Speram că măciulia se va desface din clipă în clipă și chiar așa s-a și întîmplat, căci o voce bărbătească a strigat: "Intrați!". Numai că mișcarea măciuliei era contrară tuturor așteptărilor; îngustîndu-se, s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în lacrimi și-l soarbe de drag pe Raul. Acesta este alt om. Copiii îl văd ca pe un Orisha. Pornesc din nou la drum. O răsucire de cheie și bătrîna hodoroagă, sulemenită strident și inutil, pornește hîrîind din plămînii afumați de atîta duhăneală. Drumul este bun și La Habana își arată blocurile semețe, cetatea fortăreață și renumitul Malecon. Marea se zborșise rău de tot și, neavînd vreun vapor de scufundat la îndemînă, s-a înverșunat să înghită La Habana, încercînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
camuflaj bine studiată. Moskvici-uri sprințare, foiesc ca niște balerine bătrîne, care încă mai fac eforturi inutile să arate că au fost odată cineva. Mașini americane, lungi cît un vapor de mare tonaj, cu aripioare stupide, cu lanterne de prost gust, afumă frumoasa Havana fără milă. Noroc că nu sînt multe mașini care să pună umărul în a otrăvi un oraș zidit din lumină, palmieri falnici, și oameni încercați de istorie. Artera Quinta merge paralel cu marea zeci de kilometri, în lungul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
șase curci. Sau șapte. Și un rățoi. Pe rățoi aflăm că îl cheamă Donaldinho. Rățoi deștept. Ciugulește gipsul babei. Îl cloncăne. Nea Ilie, Giudi, Țoc, Mățău, Cârlig, Mosor, Tilică, Mâr, Adrienuș, Lenți. Un trib. Plus Ninel, care a terminat de afumat niște șunci. O masă. Se joacă table. Beau. Trăscău. Genocid. Te-am chelit/gogit se aude din când în când. La ora asta nevestele lor pun sau nu murăturile. Să le dăm și lor numele: Bengioaica, Iubuleasa, tanti Petre, Marilena
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Elisabeta I. Alături de pirați și corsari Caraibele au fost bântuite și de alți "haiduci ai mă-rilor", numiți "Bucaneros" și "Filibusteri". Bucanerosii cuvânt derivat din francezul "boucanier" vicios, pervertit dat colonilor spanioli din Antile -, sau din "bucan" o barbacoa pe care afumau carnea cu lemne verzi, provizie de bază în incursiunile lor marine. Filibusterii termen de origine franceză provenit și el din danezul "vrijbuiter" pirați care acționau liberi. Termenul ar mai putea proveni de la navele lor ușoare, care "parcă zburau" Free booter
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
lumina este "electrică", nici vorbă de a se produce "din nimic"; nici un dumnezeu interior nu avea farul, numai ceasul era dumnezeiesc. * Ne-au prins zilele de început de toamnă, mă linișteam, ceasul era o durere trecută. Spre seară, lipovenii pescari afumau chefalii un leu bucata în niște colibe de stuf. Unși cu ou, chefalii străluceau când bătea asfințitul, reflectând o lumină caldă, ca o aură. Lumina putea să fie dumnezeiască. Am căutat o împăcare cu mine însumi, mai ales când am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mii într-un oraș. Fiecare își vede de treaba și de dorul lui și de cercul său. Acum câteva luni am fost fericită alături de o familie de români. O zi memorabilă. Într-o după-amiază oarecare m-am trezit mâncând șuncă afumată din Ardeal, castraveți murați și gogoșari cu aroma soarelui din grădină. Gusturi uitate și glume despre prășit... El, zidar cu palmele grele și unghiile mâncate de ciment, povestea hâtru cum face collazione dimineața. În țară, în tinerețe, ieșea desculț pe
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
lighioni În armuri și cu halebarde Înfricoșate, ca pentru cine știe ce turnir nemilos de cavaleri. Dar am mâncat Între ai mei de acolo, din pita lor mare cât o săptămână din post, un dărab de pită și un dărab de slănină afumată la Crăciun, [care atârna] tot anul de grindă și din care fiecare Își tăia, cu brișca de la șerpar, după pofta inimii. Aici mai trăia până mai acum douăzeci de ani, Încă trăgând voinicește cu coasa, În ritmuri largi și hieratice
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dar de o dificilă formulă chiar pentru cei mai bătrâni bucătari; castraveții acri cu piept gras de văcuță; gutuile rumenite În tigaie și gătite cu carne macră „de la coadă“; prunele uscate, opărite sau afumate, gătite cu piept sau cu costiță afumată de purcel; ciulamaua de rinichi; stufatul sau capamaua de miel cu ceapă, usturoi verde și coconari; mielul cu spanac verde, cu tarhon, cu ciuperci, cu capere, cu ver dețuri, cu găluști și sos de papricaș; sărmăluțele de miel În foi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
consolator, lângă dânsele. Curvarul de azi și de totdeauna, prietenul Geacă, care abia așteaptă să-ntorci capul În altă parte ca să-i propună iubitei tale a-i vizita garsoniera de holtei cvincvagenar, afanisit, trist și fără parale, cu pereții ei afumați de tutun prost și cu patul răvășit zilnic de atâtea femei tinere, frumoase, unele de condiție, dar neroade și ușuratice, venite să-l fericească pe acest nefericit sceptic și ratat al amorului, care le face, după aceea, cum Îmi spunea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
rău vei dormi. Cu adevărat înțelept a fost cine a grăit aceste vorbe. Și să vedeți că se potrivesc de minune la toate lucrurile. Luați, de pildă, pregătitul mâncării. Ai făcut-o nesărată, n-ai fiert-o bine sau ai afumat-o, cum va fi mâncarea? Va fi cum ai făcut-o! Cine-i de vină? Tu ești vinovatul, pentru că n-ai băgat de seamă. Atunci ce-i de făcut? N-ai de făcut altceva, decât s-o mănânci cum ți-
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
mă străduiesc să-mi țin cuvântul... Fii pe pace! Ai mai văzut drac mort? râde el și se plesnește peste gură. Iar am sfeclit-o! Ți-am spurcat bisericuța cu drăcușori... Cum plec, fă o sfeștanie, o molitvă de curățire; afum-o cu tămâie, spal-o cu agheasmă... Mulțămesc de găzduire și de povața cea bună, spune Ștefan și se apleacă adânc înaintea lui Daniil. Daniil se ploconește adânc, cât îl lasă oasele bătrâne: Măria ta, tot hâtru... Prea mare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
însoțească, la casa fetei pentru a o cere de nevastă, pentru feciorul său. Mama miresei pregătește o masă pompoasă pentru mai multe persoane, face o curățenie exemplară și așază la vedere zestrea fetei de măritat. Când toți sunt un pic afumați de băutură, încep discuțiile și târguielile. Pețitorul are rolul principal. Spune c-a venit să pețească pe fata dumnealor, pentru tânărul... cutare, care este un băiat de treabă, harnic, gospodar bun de însurat. Dacă părinții fetei se învoiesc pentru ca ei
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
-si; ea curățase masa, a așternut o față de masă curată și a pregătit tacâmurile punând pe masă străchini curate iar gospodina, Maria, după ce a răsturnat mămăliga fierbinte pe un fund de lemn curat, a pus borș de cartofi cu costiță afumată în străchini iar fasolea prăjită aburea pe plită așteptând să ajungă în gurile pofticioase, însoțită de cunoscutele murături moldovenești. într-un talger era brânză de oi și ceapă pentru cei care doreau să se ospăteze cu așa ceva. Se așezară toți
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
jarul cu cleștele de foc, acesta având două urechi răsucite de ciocanul fierarului care îl meșterise, iar bunicul pregătea lampa pentru a o aprinde, adică potrivindu-i fitilul să stea drept, ca flacăra să fie rotundă, fără colțuri, că se afumă sticla de lampă. Turnase gaz în lampă, la picioarele sale se vedea bidonul. − Bună seara, bunicilor, spuseră cei doi întrun glas, privind cum bunicul Ion pregătea lampa iar bunica Ruxanda strânse de pe masă străchinile ca să facă loc pentru oala cu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
se agățase și suportase astfel întreaga greutate a mașinii răsturnate; fractura mâinii îi provoca, așadar, marile dureri ce o făceau să geamă. Unchiul Coriolan, din vina căruia desigur se întâmplase accidentul, căci începuse să tragă sistematic la măsea și era afumat, a transportat-o pe mama de îndată la spital, iar noi ceilalți ne am instalat fie la hotel, fie în locuința încăpătoare a socrilor mici, inspectorul financiar Mitiță Stavrat (fratele generalului, viitor guvernator al Basarabiei) și soția lui, directoarea liceului
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
De altfel, i-am făcut pe undeva un portret com plet greșit în detalii, dar adevărat pe ansamblu (susțin și acum), pe care-l reiau aici din lenea de a face altul : „Junele masiv, cu o barbă aurie, o pipă afumată din care mușca din cînd în cînd cu gravitate și oche lari chihlimbarii, purta un costum demodat, cu vestă și lanț de ceas, toate aceste accesorii dîndu-i un aer puțin pedant și crispat. De aceea păreau nepo triviți pe fața
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
în seamă. El striga din răsputeri, dar și ceilalți urlau, se agitau și își vedeau de treaba lor. Era o hărmălaie de nedescris, ca în pauză. La un moment dat veni un coleg de clasă și-l întrebă : „Cine e afumat ?“. „Nuuu ! - răspunse Dănuț cu disperare, realizînd că pînă atunci fusese înțeles greșit - A FUMAT ! EL A FUMAT !“... Degeaba însă, dezastrul se pro dusese. Deși de-atunci încolo se chinui să o spună cît mai clar, de pe scena de festivități a
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
pat de trestii și papură pe apa lină în negura și tăcerea nopții ca să se ducă la vale în apele cele mari, și ei dau foc fânațelor care ard mânate de vânt spre împresurători și așa fel scapă... Mânâncă brânză afumată păpuși și puri... Al treilea e jucăuș mare: descris cum joacă la o horă, la o nuntă, cât de frumos și de plastic... când nuna și preoteasa îl întâmpină amândouă cu oale de vin și cu ochi dulci... Cum vin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
n.) chibiți 1. Chibițul să tacă; 2. Zgomot să nu facă; 3. Liniștit să steie; 4. Sfaturi să nu deie; 5. Orice plan să-l lese; 6. Să nu miște piese; 7. Să nu facă glume; 8. Să nu ne afume; 9. Să nu facă semn; 10. Să fie de lemn. Cântec Căzăcesc Se cânta la Pașcani acum 60 de ani* În pădurea fără soare Și fără izvoare Plin de rane dureroase Bietul Cazac moare. Rândunică, fie-ți milă La maica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]