1,979 matches
-
vor veni să se împace cu tine”. Reproducând aceste cuvinte, Arhimandritul Gheorghios Kapsanis - Egumenul Mănăstirii Grigoriu din Sfântul Munte Athos mai adăuga că: „În tradiția isihastă a Bisericii se observă că pe măsură ce Părinții care se împăcau cu Dumnezeu și se afundau în pustie, mulțimi tot mai numeroase veneau la ei pentru binele lor”. Rugăciunea lui Iisus - „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul” - se poate rosti oricând și oriunde, potrivindu-se la fel de bine și nevoitorului din pustie
DESPRE RUGACIUNEA LUI IISUS SI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA LUMII POSTMODERNE SI SECULARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rugaciunea_lui_iisus_si_impactul_acesteia_asupra_lumii_postmoderne_si_seculare.html [Corola-blog/BlogPost/344935_a_346264]
-
visul. Mai ales că-și luase cu sine și patul veșniciei, nădăjduia s-o țină pe-A nedorită departe... Mângâiat de lumina orbitoare a verii și-ncins de osteneala poverii duse pe umeri, căuta răcoarea desișului și umbrarul bănuit. Se-afunda mai adânc prin verdele foios. Pășea mai ușor acum, căci sub tălpi mușchiul moale și răcoros îi așternea cărarea, iar crengile mai joase ale copacilor îi făceau loc să treacă. Zvonuri mii, bâzâite, șuierate, trilurate îl fericeau că se-ncredințase
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1444544241.html [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
periculos spre o existență sordidă. Fiind pe punctul de a muri de foame și de frig în iarna pariziană, ea acceptă să devină însoțitoarea tinerei și frumoasei Sylvie Morel. Dar aceasta are un secret: dependența de opiu. Pe măsură ce Maud se afundă tot mai mult în lumea lui Morel - o lume a eleganței și a luxului -, secretele acesteia devin și secretele ei. Imogen Robertson a crescut în Darlington, a studiat rusa și germana la Cambridge și locuiește în prezent în Londra. Înainte de
Cărți care vă vor seduce by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105613_a_106905]
-
cele mai imperceptibile pianissime, o tensiune intensă care lasă sunetul să-și ia zborul planând deasupra orchestrei, în înălțimi. Să ne amintim trilurile delicate din partea I desfășurate ca o boare, sau partea II-a în care visarea părea că se afundă în transă fără însă a se reduce nici o clipă controlul. Și chiar dacă nu apreciezi libertățile pe care artistul le ia față de partitură, nu poți să nu-i recunoști perfecțiunea tehnică, căldura comunicării și sinceritatea într-o trăire totală. Dincolo de publicitate
Excentricul Nigel Kennedy - art? ?nalt? pentru fiecare by Elena Zottoviceanu () [Corola-other/Journalistic/83551_a_84876]
-
blând prin ramuri, Mângâie privirile ca altădată, Sclipind, vibrând maiestos ca niște flamuri... Îi pictează fața (dulce-ndemânare) Păsările ondulând un cântec pe cer. Este -totul- o continuă schimbare... Mă cauți, mă găsești într-un ascuns ungher! Plutim sau ne afundăm în primăvară?! Tresaltă pe-alocuri numai armonie! Picurate, cuvintele ne-nfioară... O, cum stăruie, prin vreme,-o mărturie! Referință Bibliografică: SĂMÂNȚĂ DE DOR / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1930, Anul VI, 13 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
SĂMÂNŢĂ DE DOR de LIA RUSE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/lia_ruse_1460500343.html [Corola-blog/BlogPost/368954_a_370283]
-
Liviu Georgescu Cum suntem și iată eterna ciclicitate: O floare îți atinge degetul și se desfrunzește în memorie, pătează pânza albă. În mintea noastră - ceară moale - senzațiile își afundă ca niște gâze micile piciorușe zburdând din loc în loc, o briză sau o furtună de culori, sunete, mirosuri, atingeri și forme, un snop de impulsuri nervoase desprinse din molozul senzațiilor. În alambicuri, spațiul și timpul, zborul și pricina nașterii ordonează
Poezie by Liviu Georgescu [Corola-website/Imaginative/8748_a_10073]
-
acestui soare, și lucrurile doar un susur îndepărtat și inconsistent, pâlpâiri trecătoare, și noi, doar o singurătate a ideilor. Undeva există monade și albii adânci prin care se simte cum memoria de pretutindeni și din totdeauna clocește gândul. Gândul se afundă în fractali infiniți, în Dumnezeu, se aude în valea adâncă. Ideile sunt înstelate pe boltă. Oglinzi joacă precum focuri bengale în afară și înăuntru, oglindesc mărul lui Adam și șarpele mieros. Paradisul rămâne afară. Iluzia și certitudinea sunt încleștate ca
Poezie by Liviu Georgescu [Corola-website/Imaginative/8748_a_10073]
-
coaja copacilor în pădure. Mâna de ceară, cu venele desenate sub pielea dispărută, ca o mână din recuzita cântării României, arde în cuptorul crematoriului. În tonul triumfalist al Internaționalei. Ficțiunea ne privește prin periscoapele întoarse, noi, cei vii. Trenul se afundă în praful de cărbune și cântece de petrecere. Trenul foamei, trenul groazei, trenul oamenilor muncii și clismele forțate, cu apa de funingine de la robinet. Bolnavii mor când salvarea ajunge prea târziu, pentru că șoferul și-a băut rația de benzină și
Poezie by Liviu Georgescu [Corola-website/Imaginative/8748_a_10073]
-
vor veni să se împace cu tine”. Reproducând aceste cuvinte, Arhimandritul Gheorghios Kapsanis - Egumenul Mănăstirii Grigoriu din Sfântul Munte Athos mai adăuga că: „În tradiția isihastă a Bisericii se observă că pe măsură ce Părinții care se împăcau cu Dumnezeu și se afundau în pustie, mulțimi tot mai numeroase veneau la ei pentru binele lor”. Rugăciunea lui Iisus - „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul” - se poate rosti oricând și oriunde, potrivindu-se la fel de bine și nevoitorului din pustie
INTERVIU CU PARINTELE IOAN CRISTINEL TESU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ioan_cristinel_tesu_.html [Corola-blog/BlogPost/366827_a_368156]
-
batjocura tuturor... Pe el, cel mai bogat și respectat din urbe! Tot mormăind și gemând, își târâia năuc supliciul, nebăgând de seamă c-ajunsese taman în Crâng. Se bucura că zorile nu veniseră și spera că nu fusese zărit... Se-afundă în desiș la odihnă și chibzuială... * -Minunată zi! Însorită și nu atât de înăbușitoare ca cea de ieri! Vezi dac-am pornit-o la drum dis-de-dimineață?! Răcoarea zorilor ne-a iscat și dorința, și rezistența călătorului! Nu credeți?! -O, da
HAVUZUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1441531922.html [Corola-blog/BlogPost/381905_a_383234]
-
a omului. Școala a fost bulversată, au fost răsturnate valorile de predare, de apropiere a omului de aspectele înalte ale societății. Regimul trecut a vrut să ridice întreaga societate, dar n-a făcut-o în întregime. Pe unii i-a afundat, iar pe alții i-a ridicat într-o formă superficială. Așa s-a creat o structură nouă, netemeinică, a societății. Sau ca omul cu picioare de lut. În felul acesta a fost „ridicarea" societății sub regimul comunist. În anul 1990
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1417681707.html [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
au fost împilați înainte, dar uniformizarea nu s-a putut face, iar ridicarea valorică a mers foarte greu. Cu alte cuvinte, "Regimul trecut a vrut să ridice întreaga societate, dar n-a făcut-o în întregime. Pe unii i-a afundat, iar pe alții i-a ridicat într-o formă superficială." - Părinte Nicolae, în primii ani de după 1989, ați predat religia copiilor din gimnaziu, în mod facultativ, și v-ați bucurat de mare succes în rândul prichindeilor de la Școala nr. 23
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1417681707.html [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
infrastructură este scufundata peste locurile de lucru pentru că chesoanele lor balastiere să stea pe fund pentru a putea asigura o stabilitate mare platformelor de lucru menținute deasupra nivelului apei. Chesoanele-balastiere pot să fie echipate cu apărători sau stâlpi care se afunda mai mult sau mai putin profund în sol. 3) Platforme semisubmersibile, analoge cu platformele submersibile, dar care se deosebesc prin faptul că partea scufundata nu stă pe fund. Aceste platforme sunt, în timpul lucrului, menținute în poziția fixă prin liniile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166817_a_168146]
-
la ivirea zorilor, să te întorci la mine. Mi-e dor să te văd și să te îmbrățișez!... Da! Da! Sunt bine!... Te aștept! La revedere, frate! Sănătate și să ne vedem cu bine!” Pe poteca umedă, pașii drumețului se afundă în lutul moale, ici-colo, alunecos. Pământul clisos se ține de ghidușii; mai, mai, să-i fure încălțările sau să-l trântească. Lui însă nu-i pasă; s-au hârjonit și altă dată și a învățat să-l biruie. Înaintea sa
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Balta_miresei_mihaela_suciu_1353948475.html [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
am să devin dependența de drogul care ești tu,draga domn când mă supradozez cu tine, când mă tulburi amarnic între somn și nesomn îmi spui că trupul meu îți luminează noaptea adâncă, noaptea neliniștita și pustie în care te afunzi de dragul meu... dar eu nu-ți ghicesc decât dorința tăcută din ochii care-mi lasă pe trup curcubeu. Și-mi spui că de fapt, acesta este gustul trupului meu. răsfățat și leneș arcuit curcubeu. Referință Bibliografica: Dependența / Nuța Istrate Gangan
DEPENDENTA de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Dependenta_0.html [Corola-blog/BlogPost/361506_a_362835]
-
faci? Cum o mai duci cu sănătatea?” Iar tu, privindu-mă, să taci Să îți citesc gândul în palme În care eu obrazul să-mi ascund Și să-ți vorbesc în lacrimi calde De dor ce-n perne mi-l afund Să mă asculți cu inima ta blândă Cu mângâierea zâmbetului drag Și să mă ții ușor de tâmplă Spunând să uit de-al sorții prag Căci fie-vor multe încercări Și numai cu un suflet împăcat Putea-voi trece de
DE VORBĂ CU TATA de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1469290347.html [Corola-blog/BlogPost/382338_a_383667]
-
de ani. Reprezentări ale triunghiului cu vârful în jos reunind cele două părți ale țării și linia care le despărțea, semnifică desenul lumii, cheia întregii existențe, așa cum scrie Rosa Lentini. Contrastele sunt de neevitat: “Egiptul tindea spre stele ori se afunda în nisip./ Cu o imensă cheie a vieții făcută din plumb aurit se deschid astăzi cele două / temple din Abu-Simbel sau cel din Luxor, în antica Tebas, cu coloanele sale, / obeliscuri, statui de zei și marele bulevard incomplet cu trei
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Legendele_egiptului_re_nviate_n_vuiet_de_tsunami_recenzie_la_cartea_rosei_lentini_tsunami_si_alte_poeme_traducere_euge.html [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
își desfășura zilnic activitatea. Era o fată îngrijită, elegantă și mai ales frumoasă. Ochii doctorului Ștefan nu se dezlipeau de pe chipul și trupul său subțire. La intrarea în living a pășit peste un covor persan original în care picioarele se afundau adânc ca în iarba pășunilor mănoase de lângă grajdurile fermei. În vitrină se lăfăiau numai obiecte din porțelan, statuete și servicii de ceai sau cafea. La capetele vitrinei din lemn masiv din nuc tronau doua vaze uriașe din porțelan cu desene
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1404465450.html [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
regatul Marii Urse Pe cer struneam nu cai, ci doi buldogi. Să mă privești și azi ca pe o apă, Ca pe o curgătoare zămislire, Când fiecare stea vrea să încapă În ochii tăi cu raze de safire. Neîmpăcat m-afund în vechi istorii Cu pagini mirosind a flori de ceară, Cu ecoul pașilor printre ruine, Măsori și patimi de odinioară. 07-07-11 Perpetuum mobile Ați venit, v-ați crescut copiii, ați muncit, ați râs, ați plâns. Ați făcut case, cu grădină
POEZII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poezii_0.html [Corola-blog/BlogPost/366689_a_368018]
-
când mi-a fost dat să vizitez o țară stâncoasă, cu multă piatră, mi-am dat seama câtă dreptate avea Nicolae Bălcescu când cu multă mândrie vorbea de teritorii românești chiar și din altă parte a țării „în care te afunzi ca într-o mare de grâu și porumb.” După câteva ore de mers am trăit pentru a nu știu câta oară bucuria de a revedea Dunărea și mândria provocată de ingeniozitatea dantelăriei metalice a podului de la Cernavodă care separă și
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ŞI LĂCAŞURILE SALE DOBROGENE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1493749325.html [Corola-blog/BlogPost/354458_a_355787]
-
semne de punctuație, cu sau fără rimă.” Iată câteva poeme reprezentative scrise de Mircea Trifu, stabilit in Italia la Arezzo. ÎN CEARTĂ CU DUMNEZEU Tu, dorule, să te grăbești, E în curând apusul lumii! Ai fruntea grea și- mbătrânești... Se-afundă pașii-n carnea humii. Tu leagă-i mâna c-un cuvânt, Iubitei mele-n fuga-i crudă, Coboar-o-aicea pe pământ, Căci nu vrea cerul să m-audă. Aici, să-i amintesc de tot. Să simtă dragostea-ncepută, Căci gura asta de
IUBIREA ÎNSEAMNĂ DURERE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1456098480.html [Corola-blog/BlogPost/370788_a_372117]
-
14-15) Sfântul Grigorie de Nazianz cu emoția trăirii peste al cărui chip curat se prelinge lacrima surâsului ne ațintește privirea cu luare aminte asupra fenomenului Întrupării Domnului: „Căzut de la harul lui Dumnezeu, omul începe, prin veacurile în curgere, să se afunde, treptat-treptat, în păcat; Dumnezeu vrea să-și salveze opera lui cea mai de seamă și de aceea intervine, ca un pedagog, când prin sfaturi, când prin mustrări, când prin pedepse, dar boala se tot întindea și leacurile nu aveau puterea
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486516373.html [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
fi vrut să pară că nu are teamă de unul singur Tudor, evita totuși cărările întunecate . În miezul zilei în unele locuri era chiar întuneric. Rucsacul atârnă greu, iar toiagul pe care il făcuse dintr-o creangă de copac se afunda în pământul moale. Tudor avea de trecut tot acest codru și conform hârtii lui ar fi trebuit să ajungă într-o poiana denumită a Țapului. Da, dar până acolo mai e de trecut noaptea și încă o jumatate de zi
ASCUNS IN PADURE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 483 din 27 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ascuns_in_padure_florentina_craciun_1335518120.html [Corola-blog/BlogPost/359216_a_360545]
-
univers speriat/de cealaltă parte masca fără un ochi/explozie de nor eronat/deasupra rosului mac cu deochi” (Reperaj). Condiția omului cu ochi „pixelat” e amenințată într-un cosmos alienant, prăbușit în haos: „Din axa lumii pornesc zăbrelele/ și se afunda într-o gaură neagră/ visează omul că sfârteca ielele/ înfipte colțos în carnea lui magra” (Ochi prăfuit de stele). Acest univers dereglat generează imagini fragmentar-admirabile: „Fluturele cap-de-mort/așezat ca un sultan pe lumina/afăcut un spontan avort/oare de ce, din
EMIL SAUCIUC ŞI PUTEREA PRIVIRII de SMARANDA COSMIN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/smaranda_cosmin_1463471472.html [Corola-blog/BlogPost/368202_a_369531]
-
căută...căută...Era frânt de oboseală, mort de foame și dezamăgit. - Gata, renunț! - Ce vorbești, drăguțule? îi zise Norocel. Tu crezi că așa fac eroii din basme? Pleacă acasă și lasă poveștile neterminate? Caută, că trebuie să găsești! Se mai afundă o dată și dădu peste un pietroi mare pe fundul lacului. Pe lângă pietroi țâșnea apa cu presiune. - Ăsta trebuie să fie izvorul! își zise Mărțișor. Și se opinti în pietroi să-l urnească, dar degeaba. - Am găsit izvorul! Hai, Norocel, dă-
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421868858.html [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]