359 matches
-
de nimeni că eu doresc, ca Băsescu să fie cât mai longeviv. Oricum va trăi mult, fiindcă îndeobște se știe, ticăloșii mor ultimii. Ha-ha-ha! Ai dreacu' ne stau în gât până în ultima clipă! Ha-ha-ha! Hai dă-mă dreacu' că sunt afurisit! Ha-ha-ha! Nu pe bune, nu-l vreau mort pe Spurcat, îl vreau cât mai mult în viață și cu simțurile cât mai vii. Asta pentru că trebuie să dea seamă. Vreau să-l văd anchetat! Vreau să-l văd cu venele
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
care a fost atacat. — Hai, zău, spuse Michael. Știm toți că a fost un accident. Doar nu sugerați... — Ați putea să terminați? Roddy interveni brusc. Încep să consider că această conversație începe să fie la fel de lipsită de gust ca acest afurisit de Stilton. Dădu scârbit farfuria la o parte. — Și tu știi totul despre gust, desigur, spuse Phoebe. Remarca a fost însoțită de o privire cât se poate de semnificativă, care-l făcu să arate cu degetul spre ea și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
de ce nu-i venea să-i spună ce a avut de tras în noaptea aceea. Parcă îi era rușine să-i povestească întâlnirea cu Dochița și că sticla de lângă el nu-i plină cu rachiu, ci cu... cu o fiertură afurisită pe care el trebuie s-o înghită picătură cu picătură... A mai privit o dată la sticlă și... cu un efort de voință peste poate, a tras aer adânc în piept, a înșfăcat-o, i-a scos ciocălăul care ținea loc
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
trebuia să o iau de acolo, dar Miranda m-a sunat și mi-a zis să le iau pe gemene de la școală mai devreme ca să se ducă Împreună la familia Hampton. — Glumești. Vrei să spui că trebuie să iau un afurisit de câine cu o mașină Porsche? Fără să fac un accident? Niciodată. — E la Clinica veterinară din East Side, pe 52Street, Între First și Second Avenue. Îmi pare rău, Andy, trebuie să plec chiar acum să le iau pe fete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
și să se târască urgent În pat. — Nici o problemă. Salută-l din partea mea. Și ține minte, ești norocoasă că ai nimerit punctul maxim cu el, Andy. E un tip grozav. Nu-l scăpa. Știu prea bine. Puștiu’ ăsta e un afurisit de sfânt, zău așa. Și am zâmbit În direcția lui. — Pa! — Bună! M-am străduit cu un efort de voință să mă ridic În picioare și apoi să mă deplasez spre el. — Asta da, surpriză! am zis și am vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
pentru două mii două sute optzeci de dolari puteai cu ușurință Închiria o casă pe malul oceanului, În Los Angeles, o vilă cu trei etaje pe o stradă mărginită de arbori În Chicago, o casă cu patru dormitoare În Miami sau un afurisit de palat Înconjurat de un șanț cu apă În Cleveland. Da, știam toate astea. — Da, și două locuri de parcare, acces la terenul de golf, sală de sport și piscină, am adăugat eu plină de solicitudine. Da, știu. Dar, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
nimic. Ieșind în uliță, îi zise mai hotărît: ― Trebuie să ne abatem un minut și pe la casa mea, ca să nu creadă nevastă-mea cine știe ce! Doamna Dragoș se îngrozi văzîndu-l cu jandarmul după el. Începu să plângă cu hohote, apoi să afurisească. Soacră-sa îi ținea hangul. ― Stați, nu mă jeliți, că încă n-am murit! făcu Dragoș enervat de lacrimile lor. Stați, că nici nu știu de ce mă cheamă! ― Ia îmbracă-te, socrule, și du-te cu dânsul, nu ședea ca
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
aia nici setea mea nu are leac. — Cu afurisenii ai încercat ? Popa ezită. — Sigur nu bei vinul ăla ? întrebă, ca să câștige ceva timp. Maca dădu din cap, atunci popa întinse mâna după pahar și luă o sorbitură. — Pe cine să afurisesc ? întrebă, scoțându-și potcapul și ștergându-și broboanele care se înmulțiseră. Pe cine să cadă afuriseniile mele ? — Pe mine, de pildă. Și tu, fiule, ce să faci cu ele ? — Nimica, le dau și eu mai departe. — Cui ? — Cui s-o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
iarăși, fără prea multă convingere : — Să se topească pe tine carnea ca lumânarea... Să deschizi cu tălpile ușa la biserică... Brusc, se posomorî. — Nu pot, suspină, dacă beau singur... Nu-mi vine... Dacă nu bei cu mine, cum să te afurisesc ? Și nu mai așteptă, puse cele două pahare în rând și le umplu, dar, văzând patru pahare, zăbovi ceva mai mult. Pe mușama se întinse o pată rubinie în care își muie mânecile largi ale anteriului. Ciocniră, Maca apropie paharul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
privirea neînduplecată a popii, trase o dușcă zdravănă. Atunci fața rumenă și nădușită se lumină. Își trecu degetele rariță prin barbă, apoi pocni din palme cu mulțumire. — Așa, fiule, acuma mai vii de-acasă. Mai că-mi vine să te afurisesc, de drag ce-mi ești, bată-te ăia trei sute optșpe sfinți ! Bătu-te-ar Dumnezeu cu toți îngerii, cu serafimii, cu arhanghelii și cu puterile cerești ! Bată-te intrarea în biserică ! Bată-te toate sfintele rugăciuni și Duminica Floriilor și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
față ! Popa se înflăcărase. Încuviințările lui Maca îi sporiră elanul, la fiecare nouă afurisenie sălta de pe scaun, astfel încât începuturile erau cu o terță mai sus. — Blestemat să fii în creierii tăi, se bucură, în sfârșit, popa, privindu-l cu duioșie. Afurisit în gură, în piept și-n inimă, în mațele trupului tău, în toate încheieturile și mădularele, de la cap până la picioare și înapoi ! De atâta săltat, se ridicase în picioare. Nu mai privea înspre Maca, bucuria și dragostea lui se adresau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mai gândești la moarte ? cugetă popa și, într-adevăr, în starea în care era, moartea părea ultimul lucru la care să se gândească. Moartea vine, oricum, pe negândite. Dar se dezmetici și rămase cu paharul la jumătate : Adicătele... cum ? Să afurisești moartea ? — Tot ce nu vrei să ți se întâmple merită să fie afurisit. Afurisești și scapi... Popa bău și asta îl făcea să-și exprime tot mai greu nedumerirea. — Să schimbi, adică, rugăciunea cu afurisenia ? Socoti câteva clipe, arătând cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
era, moartea părea ultimul lucru la care să se gândească. Moartea vine, oricum, pe negândite. Dar se dezmetici și rămase cu paharul la jumătate : Adicătele... cum ? Să afurisești moartea ? — Tot ce nu vrei să ți se întâmple merită să fie afurisit. Afurisești și scapi... Popa bău și asta îl făcea să-și exprime tot mai greu nedumerirea. — Să schimbi, adică, rugăciunea cu afurisenia ? Socoti câteva clipe, arătând cu arătătorul spre variante imaginare. Ceea ce nu-l ajuta prea mult. — Vrei să-mi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
moartea părea ultimul lucru la care să se gândească. Moartea vine, oricum, pe negândite. Dar se dezmetici și rămase cu paharul la jumătate : Adicătele... cum ? Să afurisești moartea ? — Tot ce nu vrei să ți se întâmple merită să fie afurisit. Afurisești și scapi... Popa bău și asta îl făcea să-și exprime tot mai greu nedumerirea. — Să schimbi, adică, rugăciunea cu afurisenia ? Socoti câteva clipe, arătând cu arătătorul spre variante imaginare. Ceea ce nu-l ajuta prea mult. — Vrei să-mi iei
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
aibă vreodată. Asta este soarta unei femei. Trebuie să faci mâncare, indiferent ce ai în bucătărie. Nu poți să visezi doar la legumele proaspete din piață. — Cum pot să pretind că sunt excitată când nu sunt? — Prefă-te! E un afurisit de rol! Partea cea mai proastă e că atunci când ajungi la perfecțiune ești deja prea bătrână. Tinerețea se evaporă precum roua care se naște dimineața și moare după-amiaza. Patroana se aruncă într-un scaun. Pieptul ei saltă ca și cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
și "Huh, huh"), atît de mult calomniate, discutate și imitate, ar putea însemna că în spațiul lor ei sînt cei care conduc și fac regulile, că Beavis și Butt-Head sînt suverani, că ei controlează televiziunea și că pot face orice afurisit de lucru vor ei. Este de remarcat faptul că la școală sau în alte spații ale autorității rîsul acesta le creează necazuri, dar acasă pot rîde și chicoti cît poftesc. Așadar, serialul capătă o dimensiune utopică: utopia lipsei de autoritate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
răsplata, exprimîndu-și furia sa ca negru împotriva Poliției din L.A. Într-un alt cîntec, un polițist urlă: Te vom trata ca pe un rege" și Ice Cube replică: "Care rege?" Polițistul răspunde: "Rodney King! Martin Luther King! Și toți regii afurisiți din Africa!" și apoi îl ucide. Trimiterile la "King" ("rege") se referă atît la violențele albilor împotriva liderilor negri și a negrilor în general, cît și la violența albilor împotriva negrilor din Africa, inclusiv a regilor, transcodificînd discursul popular naționalist
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Paiața sosește la timp, Apostolii, Terente. Asemenea prozei narative, opera dramatică a lui N. freamătă de lirism și etalează simboluri. Lirismul funciar al scriitorului se comunică și în versuri (ciclul Poeme răsărite-n iarbă), inundă și publicistica, inclusiv cea sportivă, „afurisită” de obicei, pătrunde și în unele titluri de volume (Insomnii de mătase, 1981), nu mai puțin în scrierile pentru copii (Caii albi din orașul București, Casa care se leagănă). Proza lui Fănuș Neagu poate fi citită și admirată pentru calitățile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
și-a făcut un cult pentru icoana sfântă, menită să-i "ierte greșelile". Ca pe o peliculă de film urmărim arborele, șarpele, caloianul, bocitoarele, Isus făcând minuni, la "Cina cea de taină" împărtășind apostolii cu trupul și sângele său, dar afurisind pe Iuda cel trădător. Personajele, deși fantastice, se integrează în lumea reală cu boieri și țărani. Există o artă a portretului, a descrierii cu minuțiozitate,astfel că alegoriile devin structuri exemplare, de fapt imnuri închinate lui Bachus: "E lumea și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nu va fi interesată de acest lucru. Nu include „Motivul schimbării locului de muncă” pentru fiecare slujbă enumerată în CV. îmi amintesc că am citit odată un CV în care candidatul scrisese: „Motivul schimbării locului de muncă: șeful era foarte afurisit”. Chiar dacă se poate să fi fost adevărat, prima mea impresie a fost că persoana respectivă avea o problemă de atitudine. Roagă doi-trei prieteni să citească CV-ul și să-ți spună criticile și sugestiile lor. Corectura este un lucru esențial
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
fie mîntuiți. Din această pricină Dumnezeu le trimite o lucrare de rătăcire, ca să creadă o minciună, pentru ca toți cei ce n-au crezut adevărul ci au găsit plăcere în nelegiuire, să fie osîndiți.” Această ,,lucrare de rătăcire”, pe care a afurisit-o cu mare patimă și Tertulian după vrea 150 de ani, ne-o precizează ilustrul vedenist în scrisorelele pe care le dau mai jos pentru a potoli gustul lui dedat la minciună, hoție și făcătură. În Epistola lui Pavel către
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
erezie mai veche, care să meargă în trecut pînă în epoca apostolică, ea nu are nici o succesiune de episcopi, pentru a păstra continuitatea ca Biserică... Pentru că cele mai vechi erezii au fost condamnate de apostolii înșiși”. Și plin de hulă, afurisește cu mult venin mitraismul/creștinismul arimin că ar fi o erezie din iudeo-cretinism sau ce dracu mai aveau prin căpățînele lor ticăloase și tîmpite. Noi știm că erezia este doctrina particulară născută în sînul unei biserici și care suferă condamnarea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
piatră mai sus”. Și această făptură are multe asemănări cu animalele de pe sigiliul emeș reprodus la sfîrșitul cărții. Plăsmuitorul Ioan a cunoscut aceste imagini de la geții și locuitorii imperiului roman care practicau creștinismul arimin și nu a prididit să-i afurisească pentru vecie fiind convins că nimeni nu-i va descoperi ticăloșia lui și a celorlalți. De atunci minciuna lui este revelație în fața căreia nu poți decît să arăți deferență și respect. Ei uite că mie mi s-a zbîrtit moțul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
personajului interpretat de Dorel Vișan - ca și Dumnezeu, el este Tovarășul Prim, nu poate avea un nume rostit de muritori) restabilește ordinea în Univers : duduia pleacă cu coada între picioare, în vreme ce oamenii muncii primesc locuințe la cheie. Tovarașul Prim îl afurisește pe diavol : „Fir-ar mama ei a dracului de birocrație !”. Apoi, Tovarășul Prim este filmat din spate, în contre-jourul unei uși luminate de soare, care dă spre o terasă. În stânga lui, pe perete, portretul lui Nicolae Ceaușescu. Înțelegem cu toții că
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Începură a tropăi Și iepele a nechezi. - Stați voi cai nu tropăiți Și iepe nu necheziți. Dar caii cum auziră Și mai tare tropăiră. Supărată maica sfîntă Cu grai astfel le cuvîntă : ăă - Fireți cailor să fiți Și de mine afurisiți Și de mine pe vecie Mersu-n fugă să vă fie. Oricît veți voi să mîncați Rar voi să vă săturați Numai-n noaptea de İspas Și atunci decît un ceas. >> Merse În ieslea boilor Boilor săracilor. Dar boii cum o
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]