KorAP: Find »[drukola/base=agentură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...20 >

480 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859

de scriitor disident, deși în taina atelierului lui de gândire și creație de la Orgoești fluieră în biserică nu cu metaforă, ci adânc, bărbătește, cât îl țin băierile: Aflu de la Samurcaș că mult lăudatul nostru partid (P.C.R.) s-a născut ca agentură a Kominternului în România, fiind format în majoritate din evrei și alți alogeni, că ținta imediată era dezmembrarea României Mari, organizând revoluția de la Tatar-Bunar din Basarabia. Aceasta este cauza adevărată a scoaterii din legalitate a acestui partid care afișează astăzi

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
de imitație a internaționalismului moscovit." (p. 212) Invocându-l pe Mircea Eliade, Codreanu vorbește despre hibridarea culturală și etnică a Basarabiei, hibridare care astăzi funcționează din plin în româno-scepticismul populației din Republica Moldova, dar și în discursul presei filoruse. Propagandă, manipulare, agenturi Polemist redutabil, Codreanu respinge denaturările interpretative anterioare, precum și "legenda neagră" (pusă în circulație de NKVD și preluată de KGB) potrivit căreia România și-ar fi bătut joc de Basarabia, idee vehiculată inclusiv de Neagu Djuvara, ale cărui idei sunt amendate

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

director al Cancelariei și Frimmel, ajutor. Oficial, această structură s-a ocupat cu lichidarea datoriilor Imperiului Austro-Ungar și departajarea sarcinilor ce reveneau celor două țări, Austria și Ungaria, ca succesoare ale fostei monarhii. Pe de altă parte, sub această acoperire, agentura D.P.S.G. a identificat, în 1922, „una din cele mai vaste organizații de spionaj” ungar în centrul Europei, cu misiuni subversive asupra vecinilor și acțiuni de propagandă în restul continentului. În cadrul Comisiei de lichidare funcționa, practic, Serviciul de Spionaj Militar și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și introducerea Instrucțiunilor provizorii..., a trebuit reorganizată structura propriu-zisă, pentru a transpune în practică prevederile acesteia. Astfel, Secția a II-a Informații a primit următoarea configurație: - Biroul Adjuntatură; - Biroul Căutare, cu Subbiroul 1 - Fișier și Subbiroul 2 - Centre Informative și agentură; - Biroul Fronturi, cu trei fronturi (Vest, Est și Sud) și subbiroul studii; - Biroul Atașați Militari; - Biroul Cifru; - Biroul Transmisiuni. La rândul ei, Secția IX Contrainformații a fost restructurată într-un mod asemănător: - Biroul Adjuntatură; - Biroul Căutare; - Biroul Centre Contrainformative, acestea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de jandarmi, de la gradul de căpitan în sus și cu stagiile efectuate. Aceștia își puteau desfășura activitatea în cadrul secțiilor Fronturi și Contrainformații sau ca șefi ai Centrelor de Contrainformații, în timp ce ofițerii de Stat Major puteau îndeplini funcția de șefi de agentură, a Secției Fronturi, Secției Contrainformații, Secției Studii sau la comanda școlilor informative. Din punct de vedere organizatoric, Serviciul Secret a fost structurat astfel: 1. Secția Secretariat, cu Birourile: Casierie; Personal; Registratură și Arhivă; 2. Secția Fronturi, cu Birourile: Fronturi (Est

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Contrainformații, Secției Studii sau la comanda școlilor informative. Din punct de vedere organizatoric, Serviciul Secret a fost structurat astfel: 1. Secția Secretariat, cu Birourile: Casierie; Personal; Registratură și Arhivă; 2. Secția Fronturi, cu Birourile: Fronturi (Est, Vest, Sud); Sinteza și agentura specială; Politică externă; 3. Secția Contrainformații, cu Birourile: Presă; Agentură; Industrie și economie; Magistratura; Politică internă. Separat, Centrele Contrainformative, organizate pe Birourile: Agentura descoperită (în Jandarmerie, în Poliție și Siguranță, în cadrul autorităților militare); Agentura acoperită; Biroul Adunare probe; Biroul Propagandă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de vedere organizatoric, Serviciul Secret a fost structurat astfel: 1. Secția Secretariat, cu Birourile: Casierie; Personal; Registratură și Arhivă; 2. Secția Fronturi, cu Birourile: Fronturi (Est, Vest, Sud); Sinteza și agentura specială; Politică externă; 3. Secția Contrainformații, cu Birourile: Presă; Agentură; Industrie și economie; Magistratura; Politică internă. Separat, Centrele Contrainformative, organizate pe Birourile: Agentura descoperită (în Jandarmerie, în Poliție și Siguranță, în cadrul autorităților militare); Agentura acoperită; Biroul Adunare probe; Biroul Propagandă; 4. Secția Presă, cu Birourile: Limba română; Limba străină; Control

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Birourile: Casierie; Personal; Registratură și Arhivă; 2. Secția Fronturi, cu Birourile: Fronturi (Est, Vest, Sud); Sinteza și agentura specială; Politică externă; 3. Secția Contrainformații, cu Birourile: Presă; Agentură; Industrie și economie; Magistratura; Politică internă. Separat, Centrele Contrainformative, organizate pe Birourile: Agentura descoperită (în Jandarmerie, în Poliție și Siguranță, în cadrul autorităților militare); Agentura acoperită; Biroul Adunare probe; Biroul Propagandă; 4. Secția Presă, cu Birourile: Limba română; Limba străină; Control, agentură și urmăriri; Sinteză; 5. Secția Propagandă, cu Birourile: Studii și sinteze; Propagandă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Fronturi (Est, Vest, Sud); Sinteza și agentura specială; Politică externă; 3. Secția Contrainformații, cu Birourile: Presă; Agentură; Industrie și economie; Magistratura; Politică internă. Separat, Centrele Contrainformative, organizate pe Birourile: Agentura descoperită (în Jandarmerie, în Poliție și Siguranță, în cadrul autorităților militare); Agentura acoperită; Biroul Adunare probe; Biroul Propagandă; 4. Secția Presă, cu Birourile: Limba română; Limba străină; Control, agentură și urmăriri; Sinteză; 5. Secția Propagandă, cu Birourile: Studii și sinteze; Propagandă și contrapropagandă străină (prin agentură); Propagandă și contrapropagandă internă (prin presă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Industrie și economie; Magistratura; Politică internă. Separat, Centrele Contrainformative, organizate pe Birourile: Agentura descoperită (în Jandarmerie, în Poliție și Siguranță, în cadrul autorităților militare); Agentura acoperită; Biroul Adunare probe; Biroul Propagandă; 4. Secția Presă, cu Birourile: Limba română; Limba străină; Control, agentură și urmăriri; Sinteză; 5. Secția Propagandă, cu Birourile: Studii și sinteze; Propagandă și contrapropagandă străină (prin agentură); Propagandă și contrapropagandă internă (prin presă, biserică și școli); 6. Secția Studii, care coordona Școala de Informații, Școala Superioară de Informații și Contrainformații

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Poliție și Siguranță, în cadrul autorităților militare); Agentura acoperită; Biroul Adunare probe; Biroul Propagandă; 4. Secția Presă, cu Birourile: Limba română; Limba străină; Control, agentură și urmăriri; Sinteză; 5. Secția Propagandă, cu Birourile: Studii și sinteze; Propagandă și contrapropagandă străină (prin agentură); Propagandă și contrapropagandă internă (prin presă, biserică și școli); 6. Secția Studii, care coordona Școala de Informații, Școala Superioară de Informații și Contrainformații și Biroul Studii. Definiția obiectivelor Serviciului Secret a fost prevăzută în art. 42 al Instrucțiunilor provizorii asupra

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-i omoare”. Acest sistem era considerat de sovietici drept cel mai simplu și ușor mod de a acționa fără să fie descoperiți, fapt care le permitea să-și desfășoare activitatea în spatele frontului inamic o perioadă cât mai îndelungată. Organizarea unei agenturi sovietice, la nivel de divizie, cuprindea cinci agenți secreți, doi agenți teroriști, trei agenți legali, trei cercetași, trei de legătură și doi informatori. Agenții secreți se ocupau de culegerea de informații militare, agenții teroriști erau întrebuințați în asasinate, aruncări în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fost infiltrați în adâncimea teritoriului românesc, această acțiuni fiind ușurată de unele elemente șovine din rândul naționalității maghiare. Aceste elemente au provenit din armată, din fostele servicii de informații, contrainformații și polițienești austro-ungare, precum și din rândul organizațiilor paramilitare și teroriste. Agentura serviciilor s-a recrutat din rândurile dezertorilor din armata română, a maghiarilor din Ungaria cu legături sau rude în România, a studenților maghiari aflați la studii în Ungaria, a marinarilor care navigau pe Dunăre, a unor persoane avide după bani

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
armatele ruse și germane, având ca subiect „de a strivi” armatele poloneze și de a se întoarce apoi armata rusă contra României, armata germană stând în așteptare pentru a ataca, „după împrejurări”, fie Cehoslovacia, fie Iugoslavia. Ulterior, datorită unor sincope, agentura franceză din România a avut rezultate nesatisfăcătoare și a pus în pericol acțiuni informative și oameni care lucrau în favoarea britanicilor și românilor. Din acest motiv, spre finele anilor ’20, colaborarea româno-franceză pe acest segment s-a redus substanțial, fiind erodată

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
iar Victor Bogomoletz, care se recomanda corespondent de presă, „are aerul că se ocupă de cele ce se petrec în Rusia”, însă și-a canalizat eforturile și asupra unor ținte din arealul autohton. Sediul organizației se afla la București, însă agentura pentru Rusia era coordonată din Chișinău de către Cuciulei, șef serviciu în Inspectoratul General de Siguranță local, care primea rapoartele prin curieri și se ocupa de trecerea lor peste Nistru. Dintre colaboratorii lui Bogomoletz au fost identificați Alioglu Ismail Bey (pașaport

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
lui Novitzki că lucrează informativ pentru U.R.S.S. și că are „rol centralist”, iar despre colonel Otopenko a afirmat că „e în apele organizației de spionaj bolșevică”. Petrecerea prelungită a deschis limbile și astfel s-a mai putut afla că agentura sovietică de la Galați are sediul într-un magazin de manufactură, la Cernăuți aceasta se află la o firmă din industria electrică, iar la Chișinău funcționează în locuința unui oarecare Schwamberg, care are „o fată foarte frumoasă”. Un tentacul al organizației

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în scopul eficientizării activității. Cursul de informații de la Școala Superioară de Război a prevăzut că scopul activității informative este „căutarea și transmiterea în timp util a informațiilor de care comandantul are nevoie”, acesta fiind produsul practic al datelor obținute de agentură și analizate în folosul unităților militare. Într-o lucrare din 1937, privind organizarea armatei române, s-a menționat că Secția a II-a are sarcina de a oferi Marelui Stat Major „informații asupra forțelor militare a diferitelor armate și contrainformații

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
națională și a strategiei militare românești. În conformitate cu prevederile Instrucțiunilor provizorii asupra informațiilor din 1927, Secția avea în subordine trei compartimente denumite fronturi: Frontul de Sud, Frontul de Vest și Frontul de Est. Fiecare compartiment avea în componență un serviciu de agentură și un aparat de lucru (coordonare, analiză-sinteză, logistică etc.), coordonate de un atașat tactic, un ofițer cu experiență detașat de la serviciul de informații militar. Frontul de Sud a avut ca arie de acțiune Peninsula Balcanică, sudul Europei și Africa, iar

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și din punct de vedere al întinderii teritoriului aflat în zona de responsabilitate a cuprins: - Biroul 1 - U.R.S.S.; - Biroul 2 - Polonia și țările baltice; - Biroul 3 - China, Japonia și Manciuria; - Biroul 4 - politico-economic. În scopul verificării datelor obținute prin agentura Fronturilor, conducerea Serviciului a antamat diferiți agenți, în general persoane cu funcții oficiale în străinătate, care au fost instruite și au primit sarcini informative. Unii dintre cei utilizați au devenit oameni politici importanți, miniștri și chiar prim-miniștri, în timp ce alții

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Becescu (conspirativ Georgescu, 1937-1942). - Secretariatul, cu următoarele compartimente: presă, tehnic și arhivă. - Atașatura justiției militare, alcătuită din ofițeri magistrați, însărcinați cu instrumentarea cazurilor de spionaj, sabotaj și terorism identificate de Serviciul Secret. Grupa 1 Contrainformații, structurată pe compartimentele Evidență și Agentură, avea în atribuții descoperirea agenților străini și acoperirile sub care se aflau în România, prevenirea scurgerii de date din instituțiile publice centrale, anihilarea persoanelor care manifestau interes pentru culegerea de date confidențiale, protejarea stabilimentelor militare de infiltrări ale spionilor sau

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în atribuții descoperirea agenților străini și acoperirile sub care se aflau în România, prevenirea scurgerii de date din instituțiile publice centrale, anihilarea persoanelor care manifestau interes pentru culegerea de date confidențiale, protejarea stabilimentelor militare de infiltrări ale spionilor sau sabotorilor. Agentura avea în subordine trei echipe, corespunzătoare palierelor de activitate: contraspionaj, ministere, respectiv atașați militari. Grupa 2 Industrii, structurată ca și Grupa 1, s-a ocupat cu obținerea de date despre personalul din întreprinderile care lucrau în favoarea armatei și asigurarea securității

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fost cel al unor „sondaje” asupra corespondenței unor persoane - române sau străine -, care își desfășurau activitatea în diverse domenii strategice și aveau legături dubioase cu străinătatea. Obținerea datelor de interes pentru valorificarea în folosul armatei române a fost efectuată prin agentură, anchete informative, interceptări ale comunicațiilor și corespondenței, exploatarea și analiza surselor deschise, schimbul de informații cu servicii partenere din țară și din străinătate ș.a. Agentura secretă a fost structurată pe mai multe categorii de informatori: observatori, incidentali, locali, de penetrare

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
străinătatea. Obținerea datelor de interes pentru valorificarea în folosul armatei române a fost efectuată prin agentură, anchete informative, interceptări ale comunicațiilor și corespondenței, exploatarea și analiza surselor deschise, schimbul de informații cu servicii partenere din țară și din străinătate ș.a. Agentura secretă a fost structurată pe mai multe categorii de informatori: observatori, incidentali, locali, de penetrare, mobili, cercetași, sedentari și de rezervă. La rândul lor, agenții - indicatori, recrutori și de legătură - au fost recrutați și instruiți după metodele utilizate cu succes

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
alungării elementelor turco-tătare, împotriva cărora au dezlănțuit „o adevărată teroare”. Dacă până în anul 1932, bandele de comitagii au acționat oarecum dezordonat, fiind atacați, uneori, chiar și cetățeni bulgari, începând din acel an situația s-a schimbat. Conform datelor obținute de agentura Frontului de Sud a Secției Informații Externe, la 2 august 1932, în capitala Bulgariei a avut loc o conferință a Comitetului Suprem Dobrogean organul de conducere a V.D.R.O. cu reprezentanții din teritoriu, atât cei moderați cât și cei radicali

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pregătirea să constate despre ce fel de marfă este vorba. Ulterior, s-a luat decizia ca un delegat al Ministerului Aerului și Marinei să verifice toate transporturile suspecte care tranzitează România. La sfârșitul lunii noiembrie 1938, Secția I Informații Externe, Agentura Frontului de Vest, a elaborat un amplu studiu referitor la propaganda subversivă și acțiunea teroristă desfășurată de Ungaria în Cehoslovacia, ca parte a procesului de obținere a unor teritorii revendicate. Zonele de acțiune ale propagandei subversive, ale acțiunilor de sabotaj

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]