1,233 matches
-
Având o statură potrivită, era în permanentă mișcare. Era neastâmpărată ca valurile unei ape. Probabil că de la mama ei a moștenit Simona neastâmpărul și agerimea jucăușă. - Ca soacră, cum v-ați înțeles cu nora, cu neastâmpărata Fifi ? - Cu toate că era foarte ageră, foarte energică, și în mișcări , și în cuvinte, Fifi, nora mea se înțelegea de minune cu toată lumea, chiar de la început. Și-acum este tot la fel : rapidă și politicoasă! Cu toate că mă vizitează mult mai rar. Și mi-e tare dor
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ (2) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347247_a_348576]
-
stoluri arogante; ieftini și agramați, Mi-am șlefuit aleea curat și cu răbdare Furând numai cu ochii, din paginile dalbe, Acuratețea clipei n-am scăldat-o-n uitare Deși mi-am hrănit viața cu destule nopți albe. Șerpi veninoși și ageri mi-au tot umplut paharul Răpindu-mi libertatea de a mă exprima Mi-au ucis visul fraged, înlănțuind coșmarul Pe gâtul neputinței vrând a mă decima. S-au înclinat mesteceni să-mi soarbă demnitatea, Mi-au smuls aripa-n zbor
REMEMBER de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357234_a_358563]
-
simțeam nevoia să fiu corectată de părinți. Și pentru că în primii mei ani de școală mai adia (încă) influența comunistă în școli, nu era ușor să ieși în evidență ori să fii ajutat de către învățătoare dacă nu erai suficient de ager ori nu dețineai o imaginație bogată. Și sinceră să fiu, ca să o spun pe șleau, simțeam că învățătoare mea nu mă plăcea mai deloc - din păcate pentru mine, un copil naiv la acea vreme - și nu se sfia să o
TAINA SCRISULUI (48) – O MODALITATE DE A-MI EXPRIMA GÂNDURILE de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357210_a_358539]
-
publicat în Ediția nr. 273 din 30 septembrie 2011. Eu nu am mâna ta dibace Să pot picta ceru-ntr-o stea, Deși, mereu vor să se joace Sute de stele-n palma mea, Eu nu am ochiul tău cel ager Ce vede-n timp, sau după el Dar, simt aripile de înger Chiar dacă, uneori, mă-nșel. Eu nu am darul tău de-a naște Izvoare-n cupe de cleștar, Deși, acel ce mă cunoaște Îmi bea din suflet al meu
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
diferite forme și culori, unele produse stau direct pe capota mașinii sau în mijlocul de transport cu care a venit vânzătorul. Este gălăgie, forfotă, amestecate toate cu poliția, primarul, popa parohiei care vrea să vândă niște prosoape adunate în timpul postului, crâșmarii ageri cu privirea după pahare înflorate de plastic, tinerii de la liceu care se ascund de profesorii duri, pensionarii căutători de bastoane lăcuite, șomerii fără direcție, muncitorii fugiți de pe șantier, învățătorii care vor să cumpere clanțe la ușile școlii lor, asistente medicale
TÂRGOVEŢII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357786_a_359115]
-
om de cultură, colaborator valoros al publicației internaționale Agero, ANDREI VARTIC. Ce a însemnat el pentru revista Agero? Mai mult decât o legătură trainică de prietenie cu țara, cu lumea, cu Universul. Un om de nădejde. Un condei ferm, vigilent, ager. Un om cu o demnitate de neclintit. Un prieten. Un frate. Scriitor militant, angajat, Andrei Vartic știa să pătrundă în miezul incandescent al evenimentelor și, cu ochi de Argus, cu vocea limpede, cu suflet descoperit, formula concepte, păreri obiective, devenite
IN MEMORIAM (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358193_a_359522]
-
Acasa > Cultural > Modele > CRINA MUREȘAN. ÎN PRIMUL RÂND IDEALURILE... Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1456 din 26 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ziaristul e deprins a întrebuința privirea ageră la surprinderea unei cât mai întinse suprafețe dimprejur, a sfredeli peste tot și a culege în coșul memoriei cât mai mult. Cu toate acestea, în ce mă privește nu-mi asum condiția spionului și dezertez de la această psihologie, cel puțin
CRINA MUREŞAN. ÎN PRIMUL RÂND IDEALURILE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357623_a_358952]
-
Paloș vreau să-l ucideți, dar să nu vă atingeți de vampirica sa! O vreau de soție! La viitoarea întâlnire vă voi dezvălui locul cimitirului. Dar pentru vânătoare aveți nevoie de bărbați vânjoși cu sânge rece și mai ales foarte ageri! - De asta mă ocup eu! - îl asigură căpitanul Arnăutu. - Acum vă las! Este cam târziu, sosesc zorile nesuferite și iar mă culc flămând! Și Ursuz se făcu nevăzut. Ciocoiu, Conacu, Arnăutu și Sasu căzură pe gânduri. Situația se complica, dar
V. UZURPATORII TRONULUI DOMNESC (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357620_a_358949]
-
cu gândul la Tudor Arghezi „Balada Maeștrilor”, de altfel titlul de „magister” l-a premers pe cel de „doctor”: „Cum le zici “maestre!”, în ce-aveai de spus/ Gâtul li se-nalță de 3 ori mai sus/ Omul e mai ager mai vioi, mai sprinten/ Ca un roib agale îndemnat de pinten.” Dar de ce atunci osârdia Președintelui de a cere, ca o garanție a mapei profesionale în învestitura politică de ministru, declarația, pe propria răspundere, că „n-am copiat, n-am
ŢARA TUTUROR IMPOSIBILITĂŢILOR – NU MAI E NIMIC DE COMPROMIS ? BA DA, DOCTORATUL ! de MARIA SAMAUNT în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357617_a_358946]
-
de crizanteme, că a și fost observată de către fată până să se îndepărteze. Țipete, strigături, certuri. Dar... nimic, bietul Iepurilă deși era cald, nu mai avea suflare. Murise. Probabil, de frică. Rana de deasupra ochiului nu părea mare, însă colții ageri ai pisicii pătrunseseră adânc. Lacrimi de durere sfâșietoare curgeau acum, nu doar din ochii Georgianei și ai părinților, ci și din cei ai micuței Iepurica. Degeaba era certată pisica, răul era făcut, iar micuța vietate moartă. Simțind durerea provocată stăpânilor
POVESTEA IEPURAȘILOR PITICI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359435_a_360764]
-
ofere...dar trăiam în comunism și posibilitățile îi erau limitate, cu toate că nu le lipsea nici carnea, nici untul, nici uleiul, nici portocalele...și nici cafeaua nemțească. În primii doi ani, apărură și doi copii...blonzi și creți, ca ea, dar ageri, ca el. Într-o noapte, se sculă, cu grijă să n-o trezească, luă banii pe care-i avea puși pentru concediu, și a plecat...a trecut granița...cu gândul de-a ajunge-n Germania. Da, așa le putea oferi
LA O CAFEA NEMŢEASCĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360456_a_361785]
-
aceasta tresări speriată. - Cine-i acolo? - pițigăi sărind din culcuș în picioare. Văleu, tu ești, Satan? Dar nu primi niciun răspuns. În acele clipe simți cum noi energii îi inundă trupul firav, uscat și lipsit de vlagă. - Parcă sunt mai ageră în mișcări! - exclamă ea și aprinse o feștilă. Oho, dar se întâmplă o minune cu mine! - De azi înainte ești mai puternică. Te voi face frumoasă ca o adevărată prințesă! - îi zise o voce din interiorul minții. - Ohoooo! Dar Făt-Frumos
XXX. RĂZBUNAREA DIAVOLILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360508_a_361837]
-
ale ființei iubite... o fericire tandră, în iarba înclinată de gânduri prin atingeri de jar cu marginea absențelor. Într-o poezie publicată pe-un site spune... traforai amintiri, la capătul privirii intram în primăvară... Fenomenal de frumos și de plastic! Ageră, își astupă gura cu țărâna destinului și zâmbetele de împrumut plutesc peste schelete ermetice în jurul căutării de sine dar își dă seama că motorul universului, iubirea, e atotbiruitoare. Gândurile, ascunse în insomnii nepermise de care-și aduce aminte tot mai
ALTE SFERE SAU DESPRE POEZIA SCRISĂ DE LUMINIŢA CRISTINA PETCU de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360617_a_361946]
-
curtea casei. Atât de tare îl atrăgeau, încât hotărî să prindă una în lăbuța lui. Gata! a ales-o. O să se joace cu gărgărița aceea ce stă pe floarea de narcisă. Ca și cum ar fi simțit că este urmărită de ochii ageri ai motanului, aceasta își propuse să-l necăjească. Și cum se apropia motanul ca să o prindă în lăbuță, cum își lua zborul spre o altă floare. Astfel că, acum era pe floarea de lalea, în minutul următor era deja pe
PĂȚANIA BUBURUZEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360150_a_361479]
-
se ștergea pe maini.Tom și tatăl lui schimbară priviri,iar apoi inspectorul dădu mâna cu el,prezentandu-se.Doctorul avea un cap mare că de trol,o frunte lata cu încrețituri specifice,par negru pieptănat precis și o privire agera că de vultur.Cand puse mâna pe un bisturiu ascuțit,celor trei bărbați li se înfățișară două mâini uriașe,dar nespus de delicate.Parea o namila de om gata să se i-a la bătaie,insă sub trupul greoi se
KARON,CAP 11 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360151_a_361480]
-
picior se văd urme imprimate mai puternic.Asta înseamnă că victima a stat pe bretara.Trebuie să fie căzută pe jos,pe undeva. -Doctore,spuse inspectorul,îi voi ajuta și eu.Sunt sigur că trei perechi de ochii sunt mai ageri decât una. -Atunci așa să fie.Nu mai zăbovim,hotărî vocea groasa.Inspectorul va merge cu tine și fiul tău acolo. -Bine,atunci.Va vom ține la curent cu noutățile. Inspectorul și Jack Roșe ieșiră pe ușă și cautandu-l
KARON,CAP 11 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360151_a_361480]
-
însă nu l-a aflat; codul însă, "știa"de Newton, deoarece, în codul biblic, alături de expresia "codul Bibliei"apare și numele lui Newton. Einstein apare codificat în Biblie doar o singură dată. Enunțul "s-a prezis o persoană cu mintea ageră"apare în același loc. Cuvântul "știință", peste care se suprapune expresia "o nouă și excelentă înțelegere"intersectează numele savantului. Și chiar deasupra lui "Einstein", textul ascuns menționează "el a răsturnat realitatea prezentă". Teoria relativității, principala descoperire a lui Einstein, este
BIBLIA ARE UN COD SECRET (PRELUAT DE PE NET) de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359654_a_360983]
-
și vitează! Și la urma urmei ce dacă-s sub povara atâtor ani, că doar nu duc animalul în spinare, ci el mă cară pe mine! Și astfel, bătrânica ieșea în fiecare noapte cu un armăsar negru ca pana corbului, ager și puternic. Dar după un timp prințesa Ecaterina intră la bănuială. - Dragul meu, am urmărit în câteva seri de la ferestrele de sus ale conacului cum bătrânica, într-o mantie neagră, dispare călare pe armăsarul său ca o săgeată spre pădure
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
Tomescu, un avocat din București care reușise să scape din ghearele comuniștilor și pornise în lumea largă pentru a-și făuri o nouă viață. De cum l-a remarcat pe nea Mitică, Nichita l-a privit îndelung cu ochi scrutători și ageri, căutând să-i pătrundă ființa; s-a apropiat de el și l-a întrebat: De unde ești? „Din zona Sibiului” - i-a răspuns calm, Mitică Sinu. Aha, bănuiam eu că ești ardelean! - și a continuat pe un ton întrebător și foarte
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339928_a_341257]
-
vedem ce a mai fost pe acest pământ... Străbunul meu roman, îndrăgostit de viață rurală, precum Publius Vergilius Naso (care pendula între Roma și sat), a stat în marginea apelor, la poalele unor munți umbroși, călcați în copite de capre agere și de oi blânde. Pomii răsunau de cântecele mierlei, iar în iarba voluminoasă, toiagul în care păstorul pe gânduri, își sprijinea bărbia, ca bijuteria de argint strălucea. Cetățeanul urban, ca Horatius Flaccus (posesor de vilă, primită în dar de la Meccena
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339283_a_340612]
-
vedem ce a mai fost pe acest pământ... Străbunul meu roman, îndrăgostit de viață rurală, precum Publius Vergilius Naso (care pendula între Roma și sat), a stat în marginea apelor, la poalele unor munți umbroși, călcați în copite de capre agere și de oi blânde. Pomii răsunau de cântecele mierlei, iar în iarba voluminoasă, toiagul în care păstorul pe gânduri, își sprijinea bărbia, ca bijuteria de argint strălucea. Cetățeanul urban, ca Horatius Flaccus (posesor de vilă, primită în dar de la Meccena
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339587_a_340916]
-
care ar trebui să fie un proiect al educației continue, pentru orice vârstă. Bătrân începi să fii în momentul în care nu mai gândești cu propriul cap. Unii constată la nici 40 de ani că au îmbătrânit. Că mintea altădată ageră, le este împâclită. Că încep să nu mai aibă rost, că ofertele de muncă pentru ei se împuținează pe zi ce trece, că nu mai sunt calificați pentru noua lume care se schimbă cu repeziciune. Că li s-au împuținat
România are nevoie ca de aer de un program „Înapoi la școală” pentru bătrâni () [Corola-blog/BlogPost/339072_a_340401]
-
pădurea de brad pe o cărare știută numai de el. În curând ajunse între niște cheiuri sălbatice printre care se strecură cu agilitate. Deasupra, la hotarul cu bolta cerului, un vultur se rotea în planări ușoare urmărindu-și cu privirea ageră prada undeva printre arbori. Deodată în cale îi apăru o cascadă spectaculoasă care răspândea în jur un zgomot continuu, asurzitor, ce se ridica în ecouri spre marile înălțimi. Călărețul descălecă, legă armăsarul de un brădui și se lipi cu spatele
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
săgetează văzduhul prin noapte, ca o escadrilă de avioane, peste coline, câmpuri, râuri, apoi deasupra capitalei României... Acele păsări negre, uriașe, planează deasupra Bucureștiului scăldat în lumina străzilor. Undeva se vede o clădire imensă. Acvilele cu cioc coroiat și priviri agere asaltează Palatul Neamului. INT. / SALA DIN PALATUL NEAMULUI / NOAPTE Geamurile de la ferestre trosnesc făcându-se țăndări, ușile se deschid ca la comandă și o sală imensă în care „Imperatorul” își ține ședința este invadată de acel stol de păsări ciudate
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
-
Anii zboară și generații după generații se perindă pe Terra... Au trecut veacuri... EXT. / VILA DINTRE MUNȚI / NOAPTE ...Undeva în Carpați trăiește un bătrân uitat de scurgerea anilor, cu pletele și barba albe până la piept, dar cu ochii și mișcările agere. Acesta își duce viața ca un pustnic într-o vilișoară. De după creasta muntelui luna inundă întinderile cu lumina sa. Bătrânul stă pe o bancă înconjurat de arbuști și flori în apropierea unei alei ca o pistă de aterizare. O caleașcă
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]