576 matches
-
serie pe care nici astăzi n-am uitat-o (6.106503). Transportul era foarte îngreunat de intensa circulație pe această linie a trupelor și materialelor dirijate prioritar spre front! Știind că Paștele îl voi face în această delegație, rog pe aghiotantul regimentului să-mi dea un bilet de liberă circulație în țară. Ca să grăbesc și să simplific lucrurile, scot vagonul de pe linia moartă de unde urma să plece cândva și-l atașez trenului personal ce mergea prin Tiraspol la București. Mi se
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
o problemă grea. În felul acesta, îmi face forme prin care îmi adaugă și cantitățile lipsă din delegația anterioară. La nici două săptămâni de la plecare, mă prezint la regiment cu o situație nesperată de nimeni. Toată paguba anterioară fusese acoperită. Aghiotantului nu-i vine să creadă, se convinge de realitate, raportează colonelului revenirea mea din delegație și când i se raportează ce rezultate obținusem, mă cheamă imediat la cabinet. Mă prezint însoțit de aghiotant și raportez rezultatul acțiunii mele! Foarte mulțumit
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de nimeni. Toată paguba anterioară fusese acoperită. Aghiotantului nu-i vine să creadă, se convinge de realitate, raportează colonelului revenirea mea din delegație și când i se raportează ce rezultate obținusem, mă cheamă imediat la cabinet. Mă prezint însoțit de aghiotant și raportez rezultatul acțiunii mele! Foarte mulțumit, colonelul mă întreabă de cât timp n-am mai fost în concediu și-i ordonă aghiotantului să-mi dea forme de drum pentru o permisie de zece zile. Respectuos mulțumesc colonelului și raportez
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și când i se raportează ce rezultate obținusem, mă cheamă imediat la cabinet. Mă prezint însoțit de aghiotant și raportez rezultatul acțiunii mele! Foarte mulțumit, colonelul mă întreabă de cât timp n-am mai fost în concediu și-i ordonă aghiotantului să-mi dea forme de drum pentru o permisie de zece zile. Respectuos mulțumesc colonelului și raportez că și oamenii mei au contribuit la reușita misiunii! Pe loc, colonelul hotărăște ca și cei patru oameni ai mei să beneficieze de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
fi zis bietul, la propriu acum, Ioanide dacă ar fi văzut Casa Scânteii, Opera sau, Doamne-ferește, Casa Poporului? De fapt, pe primele două ar fi putut să le apuce. Un personaj de efect în perspectiva arhitecturii visate de Călinescu este aghiotantul lui Ioanide, Butoiescu. Acesta e om fără școală dar cu vastă experiență și cu pricepere în execuție. El este „criticul” lui Ioanide pe care acesta își verifică unele teorii, precum Schiller pe bucătăreasă. Dar Butoiescu este un autor de kitschuri
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
sub șefia lui Stambulof, iar prințul Alexandru este rechemat la Sofia. Duminică 17 august, prințul sosește în Gara de Nord, însoțit de frații săi Ludovic și Francisc. Pe peron așteptau Ion Brătianu, Dimitrie Sturdza și Eugen Stătescu, apoi alte notabilități, generalul Crețeanu, aghiotant al Regelui, și sir W. White (se pronunță Uait) ministrul Angliei la București. Prezența singurului acestuia la gară, din tot corpul diplomatic, era dovada cea mai bună că în Bulgaria se dedea lupta între influența rusească și influența engleză. Când
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
revolverul și vrea să tragă. Dar o mână vânjoasă îi prinde brațul și o voce îi strigă: Ce faci, Nicule, ești nebun?... Erea prefectul poliției, Dimitrie Moruzi. Moruzi erea rudă cu Filipescu. Văzând că lucrurile iau proporții, Regele trimite un aghiotant care cere ca jandarmii să se retragă. Cu încetul, lumea se retrage din curtea Palatului, dar masa populară umple Calea Victoriei între Bulevard și Episcopie, până noaptea târziu. Pe când acestea se petreceau pe stradă, la Cameră, Constantin Nacu, ministrul de Interne
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cum i se spunea de către marele public - a fost cel mai însemnat primar pe care l-a avut capitala României. Deși din ministerul d-lui Theodor Rosetti nu făceau parte liberalii conservatori, totuși primăria fu dată lui Pache Protopopescu, primul aghiotant al lui Gheorghe Vernescu. (Id., ibid., foiletonul LVII, AD., nr. 11 972, 4 martie 1923, p. 2.) *** Variantă referitoare la realizările lui Pache Protopopescu ca primar al Bucureștilor: El a suprimat un număr de biserici ai căror preoți n-aveau
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de schimb, Calea Călărași, 10; Müller, reprezentant al firmei „Printemps“ din Paris, Calea Victoriei, 39; Müller, C.H., proprietar, str. Luterană, 13; Muntureanu, arhitect, Calea Rahova, 8; Nacu, C., avocat, deputat, profesor la școala de Drept, str. Teilor, 24; Negel, D., maior, aghiotant (aide-de-camp) al M.S. Regelui, str. Minervei, 5; Nica, Th., avocat, deputat, str. Modei, 6; Nottara, artist dramatic, intrarea Rosetti, 3; Nottara (doamna Amelia), artistă dramatică, intrarea Rosetti, 3; Ocășanu, G., publicist, str. Regală (Hotel Union); Oeconomu, Cyru, procuror la Curtea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de cruce cu mine, fiind botezați amândoi în aceeași apă de către părintele Mironescu, după cum spunea mama, ce părere ai? - Cel mai apropiat din școală mi-a fost Grigoruță al lui Cârciu. Era vecin de-al meu. Îmi era un adevărat aghiotant. Nu se deslipea de mine nici mort. Deși contrastul dintre noi era ca de la cer la pământ. Nu-i plăcea cartea nici cât negru sub unghie. La ce bun, bre, îmi spunea. Uită-te la taică-miu. Dacă ai lua
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
chiar pe malul pârâului, și drumurile ni se încrucișau de multe ori. Nu a fost nici un fel de idilă, ca să zic așa, între noi. La vârsta aceea nici nu se punea problema. Dar ne plăceam. Și nu ne ocoleam. Deși aghiotantul meu, Grigoruță al lui Cârciu mă tot bătea la cap : Ce vezi, bre Grigore, la capra aia behăită a lui Barzu? Țopăe, când merge, ca o țarcă besmetică. Și mai e și fudulă pe lângă că e bleagă ca o oaie
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
turcilor contra Rusiei sau a nemților. Ei se află în apropierea graniței și de aceea locurile acestea sunt slab populate. Oamenii care locuiesc aici se află necontenit în neliniște. Iar pământul aici este bun și roditor”. Contele Feodor Vasilievici Rostopcin, aghiotantul țarului Pavel I (1796-1801) și ministru al Afacerilor Străine, viitor guvernator al Moscovei în timpul campaniei împăratului Napoleon I în Rusia, a sosit pe teatrul de război din Moldova, însoțind pe principele de Würtemberg, cumnatul viitorului țar Pavel I. Abia sosit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tocmai a anunțat că premierul a fost asasinat", începu căpitanul cu o mină sumbră. Stupoare generală: când, cum? "Chiar azi. Automobilul primului ministru, care se întorcea acasă la ora prânzului, a fost izbit de altă mașină. El a coborât împreună cu aghiotantul să vadă ce s-a întâmplat și în clipa aia câțiva necunoscuți au deschis focul și i-au doborât." Niște necunoscuți, un fel de a spune, nu era nicio îndoială că asasinii făceau parte din acea pegră a politicii cu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Popescu și alții, cerându-le să formăm un program de guvernare. Răspunsul tuturor a fost:Intâi aduceți abdicarea lui Carol II-lea și apoi vom discuta. Strada fierbea. Am consultat pe generalul Coroamă, comandantul Diviziei de Gardă și pe toți aghiotanții regali și toți au fost de acord că Regele trebuie să plece, fiind prea compromis. Același răspuns l-am primit și de la generalii cu funcții de răspundere în țară, în afară de Paul Teodorescu și Mihail. Regele a fost de acord să
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
aflau pe unde sunt acum clădirle justiției,magazine și clădirea hotelului Moldova. Când trebuia să meargă să adape și să le dea de mâncare cailor, eu stăteam și păzeam marfa. De când au început concentrările, urmate de perioada războiului, am fost aghiotantul mamei,util și folosit la toate treburile gospodărești, eu fiind cel mai vârstnic fecior al tatei. Nici în perioada secetei, a foametei, nu am avut prilejul să plec nicăieri, că tata a avut grijă să strângă alimentele încă din primăvara
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
actul ce se iscălise va fi spre folosul Aliaților și spre fericirea neamului românesc...”. [...] Consiliul de Coroană, care a hotărât intrarea noastră în acțiune, s-a ținut în ziua de duminică, 14/27 august 1916, la Cotroceni. [...] La unsprezece fix, aghiotantul de serviciu ne-a introdus în sala Consiliului. Eram de față întreg Consiliul de Miniștrii adică: Ion I. C. Brătianu, Emil Costinescu, Emil Porumbaru, Vasile Morțun, Alexandru Constantinescu, Alexandru Radovici, dr. C. Angelescu, Victor Antonescu și cu mine. Reprezentanții Parlamentului: M.
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Misiunii Militare Franceze în România, despre trădarea rusească pe frontul românesc Venind să preia conducerea Misiunii Militare Franceze în România, Generalul Henry Mathias Berthelot s-a oprit la Marele Cartier General Rus, unde a avut o întrevedere cu generalul Janin, aghiotant al comandantului, generalul Alexeev, care l-a informat că acesta din urmă nu privește cu ochi buni venirea Misiunii Militare Franceze în România. La sfârșitul întrevederii lui Berthelot cu Alexeev, acesta a spus: „din moment ce românii doresc atât de mult să
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mea de soare (1975), Desculți pe cer (1976), Frumosul în piele de tigru (1983), Singurătatea de după dragoste (1985), este expresia unui spirit genuin și iscoditor, naiv entuziasmat de miraculosul spectacol al lumii. „Prințul adolescenței”, „regele peste păsări”, „prim-vicepreședintele soarelui”, „aghiotantul lui Dumnezeu” (cum se autoipostaziază ca un alt Mihai Ursachi) ia cunoștință parcă sub ochii cititorului de minunile universului, de viața oricărui regn. De un imagism viu, versurile alcătuiesc un tablou antropomorfic care, prin asociațiile neașteptate, îl amintesc uneori pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289915_a_291244]
-
toate dosarele. Tzigara și Lupu Costache au făcut o plângere la Mackensen; totodată, după raportul amănunțit al lui Bianu, Academia a redactat o protestare oficială, pe care Maiorescu a refuzat să o prezinte, dar care i-a fost transmisă. Un aghiotant al lui Mackensen a venit la Bianu, i-a cerut explicații, insistând să știe de este adevărat că acele documente erau adunate din mănăstirile noastre, și nu luate din Bulgaria în 1878 și 1913. După probele aduse, înjură pe bulgari
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să protesteze oficial de arestarea a două conducătoare de spital. Dar o făcu numai din grai și scrise lui von dem Bussche pentru a cere să înceteze o astfel de stare dăunătoare intereselor germane. Scrisoarea către Mackensen a fost trimisă aghiotantului, care a iscălit de primire; o copie lui Tzigara, care, în 1921, a dat-o lui Averescu pentru a o publica în Îndreptarea, ca probă a corespondenței criminale a familiei Brătianu cu inamicul! Textul scrisorii nu s-a publicat, căci
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de dorit din câte visăm. La revedere, mamă dragă, vă sărut cu dragoste și vă iubesc cu dor. Fata ta Sabina](Ibidem, pp. 246- 248.) știri bune și rele Știrile deveneau mai bune pentru noi, simptomatice după slăbirea asprimii germanilor. Aghiotantul colonelului de la etapa Brănești veni la Lia pentru a-i transmite știri de la Vintilă, din Iași, spunând că toți sunt sănătoși, cerându-i, în schimb, o scrisoare deschisă. Noi bănuiam că venise vreo scrisoare netransmisă și ne îndoiam să-i
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Banca Națională 200 milioane franci elvețieni (în Elveția), dar nu apucase să obțină decât 200 mii. În trenul regal a pornit generalul Urdăreanu. Publicul nu a înțeles cum i s-a îngăduit să se sustragă de la pedeapsa ce merita. Doi aghiotanți, Puiu Filitti și [...](Lipsă în manuscris.), l-au însoțit până la destinație. În Elveția nu i s-a permis decât o scurtă oprire. Gurănescu, ministrul României, a luat masa cu el la Lugano. Încă o ființă josnică, condamnat de juriul diplomatic
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
vede situația față de legionari și răspunderea față de țară. 23 ianuarie 1941. Războiul civil de care îi era frică generalului Antonescu dacă ar fi pedepsit pe asasinii lui Iorga și Madgearu s-a dezlănțuit. Pretextul a fost asasinarea unui ofițer german, aghiotant al lui Hansen, de un grec cu care avusese un conflict într-o cafenea din pricina unei femei. Amândoi băuseră cam mult. De frica germanilor, s-au luat măsuri de ordine. S-au arestat vreo zece greci, s-au făcut decrete-legi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
erau mai puține victime în armată. 29 ianuarie 1941. Miercuri, 22 ianuarie, patru profesori universitari, domnii Tașcă 395, P. P. Negulescu, Al. Oteteleșanu și Ștefănescu, terminându-și cursurile cu regele, erau seara, la ora 9, în salon cu Păiș, Tomescu, aghiotanți regali, și ofițerii de gardă la Palat. Maiorului Tomescu i se anunță că domnii Băncilă și Ersenie, șefi legionari, au sosit [la Sinaia] de la București și doresc să-l vadă. După o oră revine și povestește că d. Băncilă, cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
arme, vestminte și mobilier, dar sume enorme de milioane de lei, franci, lire sterline, napoleoni de aur, dolari etc. Ce inconsciență! 31 ianuarie 1941. Generalul Rosetti 397 mi-a spus că generalul Antonescu nu a fost întrebat, de la Sinaia, de aghiotanți de aducerea regelui la București în noaptea de 22/23 ian. și că, aflând de plecare joi-dimineață, a dat ordinul să se înapoieze la Sinaia. Când am întrebat cine s-a făcut răspunzător, mi-a spus: „Ça viendra“. 1 februarie
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]